Page 1 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 1
Biblioteca c?entr#i«
Regionala PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I ' ------------- - ^
H unedoara-D ^va \
ACTUALITATEA
ECONOMICĂ
0 nouă linie
tehnologică pentru
materiale
de construcţii
La întreprinderea de in
ORGAN AL JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC.R. 31 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU. dustrie locală din munici
piul Hunedoara a început
construcţia unei linii teh
nologice moderne pentru
lişii de planşcu. Aceasta va
ANUL XX. NR. 4.171 StMBATA 1 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI produce anual 120.000 m.p.
lişii cu goluri pentru con
strucţii social-culturale. O
hala nouă dc mare capa
citate. Ia care s-au ridicat
adăposti
primii stilpi, va
Vizita în R.S.F. Iugoslavia a delo iaţiei două poduri rulante pen
tru manevrarea materiale
lor. linii şi portale de tur
nare, mese turnante etc. ce
vor servi la desfăşurarea
procesului tehnologic.
de partid şi de stat române, condusă Piese recuperate
pentru laminoarele
cu flux continuu
tsvarăşul Nicolae Ceauşescu Pentru înlocuirea garni
turilor uzate de etanşare
a lagărelor Morgoil de la
liniile continui de laminoa
re ale Combinatului side
rurgic Hunedoara, erau ne
cesare
din import.
piese
SOSIREA LA BRIONI CONTINUAREA CO PILĂRIA După mai multe studii s-a
găsit sursa de rezolvare a
acestei probleme pe plan
re, din cadrul strungănci
BRIONI. — Trimişii speciali muniştilor din Serbia, membru CONVORBIRILOR OFICIALE local. La atelierul de lagă
Aqer.pres. S. Strujan şl N. Plo- al Consiliului Federaţiei, mem- dc cilindri a grupului de
peanu, transmit: Vineri ,dimi hrţi, al Prezidiului C.C. ol M I C R O S T I H laminoare Peştiş, se recu
neaţa, delegaţia de partid şi U.C.I.. Marko Nikezici, secre BRIONI 31 — Trimişii spe niştri, Paul Niculescu-Mizil, lui C.C. al U.C.I.. Petar Stam- perează armăturile metalice
de slat a Republicii Socialiste tar de stat pentru afacerile ex ciali Agerpres, S. Strujan şi membru al Comitetulu* Execu bolici, preşedintele C.C. al ale garniturilor uzate, care
România, condusă de tovarăşul terne, membru al C.C. al U.C.I.. N. Plopeanu, transm it: Vineri tiv, al Prezidiului Permanent, U.C. din Serbia, membru al Tesul in fire subţiri de aur, de argint, de sticlo, univer în trecut se aruncau ort se
Nicolae Ceauşescu. secretar precum şl de Anlun Pavlinici, dupâ-amiazâ au continuat la secretar al C.C. al P.C.R , Consiliului Federaţiei, mem dădeau la fier vechi. Aces
general al C.C. al P.C.R., pre preşedintele Skupştinei orăşe Brioni convorbirile dintre de Gheorghe Râdulescu, membru bru al Prezidiului C.C. al sul copilăriei trece peste timp, il păstrăm în cutio toînică o te piese, provenite de la
morilor gîuvoeruri. Chior si atunci cind valenţele senectu
şedintele Consiliului de Stal, neşti Pola, Ivan Silian, pre legaţia Republicii Socialiste al Comitetului Executiv al U.C.I., lakov Blajevic', pre ţii răvăşesc fire albe pe la tîmple. în dontelo măiastră a garniturile din import, se
a plecat cu avionul din Du- şedintele Conferinţei orăşe- România, condusă de tovarăşul CC. al P.C.R., vicepreşedinte şedintele Skupştinei R.S. Croa copilăriei ne regăsim integral, oşo cum om fost, oşa cum recondiţionează prin încăr
brovnik spre Pola. Oaspeţii neşli a U.S.P.M., şi alţi repre Nicolae Ceauşescu. secretar al Consiliului de Miniştri, ţia, membru al Prezidiului om dorit să fim. care cu cauciuc, la uzina do
români ' sini însoţiţi de Ralo. zentant! ai organelor locale. general ai CC. al P.C.R., pre George Macovescu. prim-ad- C.C. al U.C.I., Rato Dugonici, Sufletul copilăriei e pasărea măiastră, ţîşnită în mijlo mase plastice Buzău, şi se
preşedintele Conferinţei Fede
Duqonici. preşedintele Confe Delegaţia română a plecat şedintele Consiliului de Stat, junct al ministrului afacerilor rale a Uniunii Socialiste a cul universului, în core navigheoză cu delto arîpilor larg reutilizează cu ■’ rezultate
bune in producţie.
rinţei Federale a U.S.P.M.I„ apod din portul Pola — îm şi delegaţia Republicii Socia externe, Aurel Mâlnâşan, am Poporului Muncitor din Iugo deschise, dornică să cuprindă totul, să înţeleogă totul. Şi Aplicarea noului proce
basadorul extraordinar şi ple
membru el Consiliului Fede preună cu conducătorii iu liste Federative Iugoslavia, slavia. membru al Consiliului vitezele sînt marî, uluitoare, iar plutirea ore întreaga graţie deu aduce însemnate eco
raţiei, membru al Prezidiului goslavi veniţi in Intîmpinare condusă de tovarăşul losip nipotenţiar al Republicii So Federaţiei, membru al Pre Si candoore a zmeului de hîrtîe rătăcit în azur. nomii combinatului prin
CC. al U.C.I., lakov Blajevici, — spre Brioni. reşedinţa de Broz Tito, preşedintele R.S F. cialiste România la Belgrad. zidiului CC. al U.C.I., Vladi Zborul acesto. de la soitul „cosmic" al primilor paşi, faptul că partea metalică
Din partea iugoslavă au par
membru al Prezidiului C.C. vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniu ticipat tovarăşii : Mialko To mir Popovici, membru al Con pîno la colocviul interstelar al adolescenţei, este totdeou- n acestor garnituri, care es
nii Comuniştilor din
ol U. C. I.. preşedintele Iugoslavia, cu nava „Podqor- slavia. Iugo dorovici, secretar al Comite siliului Federaţiei, membru al te-cea mai dificilă, poate fi
Skupştinel R. S. Croaţia, şi ka'\ escortată de vedele — Din partea română au par tului Executiv al C.C. al U.C.I., Prezidiului C.C. al U.C.I,, se T. ISTRATE folosită în mai multe ci
alte persoane oficiale. torpiloare ale marinei militare ticipat tovarăşii: Ion Gheorghe membru al Consiliului Fede cretar general al preşedintelui Desen de MIRCEA BITCA cluri. inlocuindu-sc doar
Pe aeroportul din Pola, iugoslave. Maurer, membru al Comitetu raţiei. Mika Şpiliak, preşedin republicii, Marko Nikezici. se cauciucul după ce se uzea
membrii delegaţie! române au La sosirea la Brioni, lui Executiv, al Prezidiului tele Vecei Executive Federa cretar de stat al afacerilor ex (Continuare In pag. a 2-a) ză.
fost salutaţi de tovarăşul membrii delegaţiei româ Permanent al C.C, al P.C.R, le, membru al Consiliului Fe terne, membru al C.C. al V________ J
»lko Todorovici, secretar al ne au fost întîmpinaţi de preşedintele Consiliului de Mi- deraţiei, membru al Prezidiu- U.C.I., Mustafa Şabici, mem
ţiţeiului Executiv al C.C. tovarăşul losip Broz Tito şi bru al Vecei Executive Fede
al’ U.C.I., membru al Consiliu soţia, precum şi de Vladimir Ceai oferit rale, membru al C.C. al U.C.I.,
lui Federaţiei. Mika Spiliak, Popovici, m?mbru al Consiliu Liubo Babici, consilier al se
preşedintele Vecei Execu lui Federaţiei, membru al Pre cretarului de stat pentru afa
cerile externe, şi Iakşa Petrici.
tive Federale, membru al Con zidiului C.C ,al U.C.I, secre de iovanka Broz ambasadorul extraordinar şi Să acţionăm cu toate forţele
siliului Federaţiei, mem tar general al preşedintelui Re
publicii şi de alte persoane o plenipotenţiar al R.S.F, Iugo
bru al Prezidiului C.C. al Maurer şi Maria Mâlnâşan,
ficiale. Pe chei era aliniată o Vineri dupâ-amiază, tovară slavia la Bucureşti.
U.C.I., Petar Stambolicl, pre gardă de onoare a marinei mi şa Iovanka Broz a oferit la Ştefiţa Şpiliak, Tatîana Du- Convorbirile s-au desfăşurat
şedintele C.C, al Uniunii Co litare. Brioni un ceai In cinstOa tova gonicî, Miika Petrici. într-o atmosferă cord'ală, pentru sporirea producţiei
răşei Elena Ceauşescu. Au Ceaiul s-a desfăşurat Intr-o
participat tovarăşele Elena atmosferă prietenească. prietefitascar,,>‘ * ' '
nă la îndeplinirea planului
TELEGRAMA Preţuirea agricole! mai trebuie realizate culturi dăunătorilor.
treţinere şi de combatere a
pe mai rmult de 300 heclare.
Din analiza situaţiei sectoru
se impune ca, în timpul cel
lui zootehnic s-a desprins con
Excelenţei Sole mai scurt posibil să se termi cluzia că efectivele şi produc
Domnul HABIB BURGHIBA Constituirea comi Ieri, Ia Deva, a avut loc o ne insămînţatul şi plantatul
Preşedintele Republicii Tunisiene m uncii şedinţă In cadrul căreia s-a culturilor stabilite. Totodată, ţia animalieră nu oglindesc
f TUNIS analizat modul în care se înde conducerile unităţilor agricole posibilităţile de care dispun
tetelor de direcţie plinesc sarcinile ce revin agri care au posibilitatea să extin cooperativele aericole şl fer
In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste culturii din judeţul nostru şi dă suprafeţele destinate legu- mele dc stat Ca urmare este
România, al poporului român şi al meu personal, adresez Exista in fiecare colectiv de Medalia jubiliară „Pentru me s-au stabilit măsuri penfru miculturîi trebuie să ia măsuri necesară îmbunătăţirea simţi
Excelenţei Voastre — cu ocazia celei de-a I3-a ani Funcţionează munca, oameni de o uimitoare asigurarea realizării în mori neîntirzîatc în scopul cultivă toare a activităţii în acest sec
versări a zilei naţionale a Republicii Tunisiene — fef- rite deosebite in întrecerea so exemplar a obiectivelor pre rii lor cu ceapă, râdăcinoase, tor. acordîndu-se maximum de
citări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi feri transportul fero hărnicie }i capacitate creatoare cialista'. S-au luminat de ase văzute pentru acest an. Au tomate, fasole şi alte sorti grîjâ creşterii numărului de
cire personală, de pace şi prosperitate poporului tunisian care dispun de o îndelungata ex menea premii in valoare de participat preşedinţii coopera mente. Dc asemenea, o grijă animale, reducerii mortalitâ-
perienţă. Fiecare dintre ei con
prieten. viar ca un 226.000 lei. tivelor agricole, inginerii din deosebită să existe faţă de iri ţilor. înlăturării consumurilor
Sînt inoredinţat că reiaţi i.lo de colaborare reciproc a- stituie o personalitate aparte. Prin Decret al Consiliului de unităţile de producţie, direc garea terenurilor cultivate cu interne nejustificate la pro
vanlajoase dintre ţările noastre sc vor dezvolta continuu în Dar toţi la un loc — fi numă Stat, unui număr de 461 munci tori ai S.M.T. şi I.A.S., apa legume, constatîndu-se că pî- ducţia de lapte şi îndeplinirii
interesul celor două popoare şi al păcii în hune ceasornic de rul lor este într-o impresionantă tori şi tehnicieni li s-a conferit ratul Direotiei agricole şi U nă acum s-au aplicat udări pe în mod exemplar a contracte
creştere — alcătuiesc prin cali „Medalia Muncii' niunii judeţene a cooperative abia circa 800 hectare. O sar lor de livrare a produselor.
NICOLAE CEAUŞESCU înaltă precizie ? tăţile lor excepţionale, formate Distincţiile au fost înmînate lor agricole, reprezentanţi a> cină de mare răspundere o O condiţie holăritoare în re
Preşedintele Consiliului de Stot la şcoala muncii, detaşamentul de tovarăşii Sabin Roticiu şi Mir- unor întreprinderi şi organ - constituie întreţinerea în cele zolvarea problemelor amintite
ol Republicii Socialiste România înaintat al clasei noastre mun cca Ramba, vicepreşedinţi ai Con zaţii judeţene. mai bune condiţii a culturilor o constituie asigurarea bazei
citoare. Sînt fruntaşii întrecerii siliului popular judeţean şi La şedinţă au luat parte to dc legume şi respectarea în furajere. In condiţiile specifi
socialiste, oamenii care întrunesc Gheorghe Mihăilă, secretar al varăşii loachim IMoga, prim- tocmai a graficelor de recolta ce acestui an, cu precipitaţii
armonios, in totalitatea lor, ab Consiliului judeţean al sindica secretar al Comitetului jude re şi livrare a produselor. reduse, trebuie evitată orice
negaţia in muncă, totala dăruire telor. ţean Hunedoara al P.C.R., pre De maximă însemnătate es risipă de nutreţuri executind
de sine, priceperea, spiritul ino Printre cei distinşi se remarcă şedintele Consiliului popular te faptul ca în fiecare unitate recoltatul, strînsul şi depozita
vator. judeţean provizoriu, S. Nico- tul furajelor în cele mai bune
In Valea Jiului intre mineri, nume cunoscute in întreaga Vale licin, director în Consiliul Su agricolă sâ se cultive toate su condiţii. Pentru a putea sub
constructori, energeticieni sau fi- a fiului, pentru hărnicia şi dă perior al Agriculturi, Vasile prafeţele de teren, punîndu-se stitui eventualul deficit ia u
ruirea cu care muncesc. Sînt mi
Intori, sînt sute dc muncitori nerii Petre Constantin şi Ni- Vaida, preşedintele Casei de accentul pe realizarea planu nele sortimente, este bine ca
dotaţi cu asemenea nobile cali chita Constantin dc la iu peni, pensii de pe lingă Uniunea lui la cultura porumbului, un in perioada cea mai scurtă de
tăţi, care dc mulţi ani la tind Gheorghe Drob de la Vulcan. Naţională a Cooperativelor A de pînâ la îndeplinirea sarci timp să se treacă la asigurarea
se află in liniile înaintate ale Alexandru Gaboş de la Aninoa- gricole de Producte. Alexan frunzarelor pentru oi. metodă
întrecerii socialiste, aducind o dru Şu)u(iu. preşedintele U nilor stabilite maî trebuie în ce s-a folosit cu bune rezulta
contribuţie de seama la îndepli sa. maiştrii Gheorghe Ccnartt şi niunii judeţene a C.A.P., :nu. să mînţa le peste 800 hectare. te în anii trecuţi. Nu poate fi
Miluţă Rugină.
Alături dc ei,
neglijată nici recoltarea fi nu
nirea exemplară a sarcinilor de sc află cijcrgcticianul Gheorghe Aurel Nîstor, directorul Di Paralel cu aceasta se cere ca rilor din ?onn drumurilor şi a
plan. recţiei agricole în locul culturilor compromise căilor ferate, aceasta constitu
Ca semn al înaltei preţuiri ce Hogman de la Paroşeni, con Cu acest prilej, s-a arătat să fie însâmînţ.ale aceleaşi ind o rezervă importantă de
o acordă conducerea partidului structorii loan Dingă şi Gheor că situaţia realizării planului echilibrare a balanţei furaje
ghe Uaş, răsucitoarea Lui za Ni-
şi statului nostru muncii entu in sectorul vegetal şi în zoo plante pentru ca planul de re.
ziaste in folosul înfloririi pa coara de la Lupeni. tehnie nu este corespunzătoare producţie să fie realizat întoc
Cunosrind sarcinile de o de
triei, s-a ho ţări t acordarea de Festivitatea inminarii distincţi cerinţelor şi posibilităţilor dc mai. Este necesar să se depu osebită insernnătnle ce revin
stimulente morale şi materiale ilor şi premiilor a constituit un care dispun unităţile agricole nă eforturi susţinute în conti
tuturor muncitorilor care timp prilej dc manifestare a hotă- cooperatiste şi de stat. De ace nuare în vederea combaterii lucrătorilor din agricultura
dc 5 ani s-au menţinut în frun ririi muncitorilor din Valea fiu ea. pentru asigurarea obţinerii judeţului nostru, organizaţiile
tea întrecerii socialiste. In baza lui dc a depune toate efortu efectelor secetei. de partid, conducerile unităţi
llotăririi Consiliului Central al rile pentru îndeplinirea exem unei producţii agricole sporite Deosebit de important este lor, toţi cooperatorii şi mecani
U.G.S.R., 652 de muncitori din plară a sarcinilor trasate de se cer iniţiate de urgenţă o se ca în fiecare unitate să se în zatorii sînt chemaţi să-şi adu
Valea Jiului au fost distinşi cu partid. rie de acţiuni. In legătură cu treprindă acţiuni energice pen că o contribuţie sporită Ia rea
producţia, de legume, unde pî- tru aplicarea lucrărilor de în lizarea lor în mod exemplar.
VACANŢA *
In sfîrşit, de miine răsuflăm Intr-adevăr, nu e ultima etapă. taţii" din Deva. la „Corvinul", şani joaca în compania echipei
uşuraţi. De miine ne luăm, prac Săptămina viitoare se vor mai „Metalul" sau „Carpaţi“ din Hu secunde a studenţilor din Bu frumos zona în ale cîntecului j:
tic, „la revedere" dc la campio disputa întilniri (in deplasare) nedoara, la „Carpaţi" sau „Mine cureşti. iar la Deva, Voinţa intil- jocului.
natul de fotbal. Bucuria c mare. aşa că, e ultima in care vedem rul" in Petroşani, la transilva neşte Metalul Hunedoara — ma Pentru seară, o surpriză. Pi—
Mai stau oamenii pe-acasă, in fa meciuri „mart" la Gheţar şi Pc- nia" în Petrila, „Cina" în Lu re derbi in campionatul judeţean). ne-ţi cravata, caută bastonul bu
milie. Ori dacă pleacă (dc, pute trila unde I.G.O. Hunedoara şi peni... Lista am alcătuit-o — Mai. tu ţii neapărat să-mi nicului (văd că te temi de mişcare)
rea obişnuinţei) pot fi însoţiţi că Preparatorul nu vor face altceva după nomenclatorul restaurante dezbrac cămaşa şi cravata şi să
doar nu merg la... fotbal. dccit să netezească drumul Mine lor. Cu atitea nume care seamănă , pun tricoul dc sport şi la ora 18 să fi in parcul ce
— Si ce te bucuri 1 Să te văd rului şi Ştiinţei Petroşani spre di rişti să nimereşti unde nu trebuie tăţii din Deva. Nu te roagă n -
ce scrii in „Vacanţa săptămînală" vizia C. Cam acelaşi lucru se să ştie alţii (ştii tu cine şi dc ce). — A, nul Eu zic să iei parte meni să urci pe Cetate (din nea
de acum încolo t va tntimpla şi la Brad unde am Dacă soţia nu se va simţi bine, ca spectator, n-aş vrea să te „re ea să nu te „resimţi"), ci să fa
. Ce (i-e şi Ştefan ăsta al meu ! bele echipe joacă acasă, şi la Si- <îmbăta viitoare va refuza să tc simţi". Li cabane nu tc trimit,
— Cu toată nota dc răutate meria. Dar aici nu se ştie; cefe însoţească. Vezi şi tu. cine e mai tar ai să-mi spui că am mai fă promenadă. Da, promenadă in
din cuvintele tale nu pot să nu riştii pot face Aurului Zlatna o ciştigat. Tc sfătuiesc să-ţi pui cut-o. 7 6 poţi duce in schimb toată puterea cuvîntului, Rea nai e
scriu despre ultima etapă a cam surpriză neplăcută... ceasul si sune pentru dimineaţă. la Brad. la Ghclar, sau llia, unde in scenă o tradiţie. Foişorul din
pionatului... — Si altceva ce-mi oferi pen Pina fierbe ciorba (acolo nu-ţi tc desfăşoară etapa dc zonă a parc adună iarăşi sub bătrînu-»
— Uite ca nu e ultima. tru azi şi miine t Am făcut şi eu vîrî nasul că-i riscant) ia-i dc mi Festivalului tineretului hunedo- acoperiş un vechi obicei: de aici
— Măi. tu (ii neapărat sa mă pronosticuri aşa că... na pe cei mici şi du-te la atle rean. La Brad vin tineri din toa
scoţi din sărite: „Altceva nu — Caută tu. in despărţitura tism (la Hunedoara, te desfăşoa se va împrăştia in tot parcul
ştii 1"; .,Cc-at să mai scrii după (ştii tu care) a ponmoncului, ia-ţi tă Ţara Zar and ului, la Ghclar muzica de promenadă. Ei. vc: .
cc se încheie campionatul de fot soţia şi fa-i... o surpriza. Iţi ga ră etapa judeţeană a campiona poţi vedea pe lingă alte obiceiuri că-ţi place ?
bal „Miine nu e ultima eta rantez că se va simţi bine şi la tului republican pentru juniori / o frumoasă nuntă pădurenească,
pa". Ei bine, ai şi nu ai dreptate. „Transilvania" fi ta „Perla ae- şi II), la handbal (Ş, S. Petro iar la llia se adună ce are mai S. POP
Linii de forto şi beton inlregesc peisojul industrial al judeţului nostru.
Foto : V. ONOIU SÂPT AMIN ALA