Page 13 - Drumul_socialismului_1968_06

B ^ io u c a Ceo^'M
P e g 'o "8^ \
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I ’
Două decenii de la deschiderea

şantierului naţional

Bumbeşti-Livezeni

____ ___________ _________________ _______ —
Chemarea Comitetului municipal Petroşani

-.:■... ■ -- ----- —~ -V? 7;., . ..„.., .,,. ' • • «
’ORRAN ÂI: COMP-ÎTULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC.R. Şl AL CONSILIULUI - POPULAR ^JUDEŢEAN PRtNIZORfU^ al U.T.C. către tineretul din judeţul Hunedoara

AN U L X X . NR. 4.174 M IE R C U R I 5 IU N IE 1968 4 P A G IN I 30 B A N I Bumbeşti-Livezeni. Nume înscrise io isto- — păstrarea şi îngrijirea de către organi­
rio contemporană o patriei cu rezonante eroi­ zaţiile U.T.C. a parcurilor din fiecare locali­
ce. cu flamura literelor vibrînd în incandes­ tate ;
centa elanului patriotic. După 20 de ani, in — elevii din şcolile generale, licee şi şcoli
Coordonate tehnico-ştiinţifice defileul Voii Jiului vibrează puternic ecoul lo­ profesionale să colecteze fiecare, pino la 1
viturilor în stincâ, răsună înălţător cîntecul
septembrie 1968, cantitatea de 4 kg plante
entuziast ol brigadierilor, care ou supus mun­ medicinale în stare uscată ;
ţii voinţei lor tinereşti. Noi, lînăra generaţie, — declararea, ca şantiere ale muncii pa­
simţim profund, din întreaga fiinţă, chemarea triotice ale tineretului, a următoarelor obiec­
de a continua marea epopee a muncii vo- tive : construcţia şoselei naţionale Bumbeşli—
luntor-patriotice. de a duce mai departe tra­
P ro d u c ţia de m e ta l diţia şantierului naţional Bumbeşli—Livezeni. Livezeni (porţiunea din judeţul Hunedoara],
complexul de agrement de lingă U.R.U.M.
pilda de abnegaţie şi patriotism o miilor de
brigadieri din toate colţurile ţării, care ou Petroşani, complexul sportiv al Grupului şco­
lar minier Lupeni, stadionul sportiv din Vul­
învins natura, dînd patriei un nou drum de can.
fier. Pentru realizarea acestor angajamente, zi­
rid ic ă m u lte p ro b le m e ; deschiderea şantierului naţional. Comitetul ale muncii voluntor-patriotice, iar primo sap-
Acum, la împlinirea o două decenii de Io
lele de marţi şi duminică vor li declarate zile
municipal ot orgonizaţiei U.T.C. Petroşani se
angajează, în numele întregului tineret din tămîno a fiecărei luni — săptâmîno colectorii
Valeo Jiului, să răspundă cu entuziosm che­ metalelor vechi. Pinâ Io 23 august a.c., fie­
care tinăr va efectua cel puţin 50 de ore de
mării Comitetului Central ol U.T.C.. fiind ho-
cu m a c ţio n e a ză tărit să înfăptuiască prin muncă voluntară ur­ muncă voluntor-potriotică,
înfăptuirea obiectivelor propuse constituie
mătoarele obiective :
— îndeplinirea angajamentelor luate pe pentru noi posibilitatea monifestării cu pu­
anul 1968 la colectarea fierului vechi, înfru­ tere a sentimentului de dragoste foţâ de po-
museţarea localităţilor, amenajarea de zone trie, de o răspunde şi de această dată, prin
c e rc e tă to rii verzi şî parcuri pînă la 23 august a.c. ; f fopte şi muncă concretă, grijii pe care parti­
dul şi statul nostru o poartă pentru crearea
— fiecare organizaţie U.T.C. să depăşească
condiţiilor minunote de învăţătură, muncă şi
cu 10 la sută angajamentul iniţial pentru co­
lectarea metalelor vechi ; viaţă întregului tineret.
p e n tru a le re z o lv a ?
Adunări de constituire a comitetelor

Dezvoltarea industriei noas­ brici de aglomerare, care pe
tre siderurgice a ridicat şi ri­ Dr. ing. IOAN 1LCA lingă perfecţionarea tehnologi­
dică în continuare probleme ei şi îmbunătăţirea calităţii a­ comunale de partid şi a consiliilor
complexe de cercetare. şeful serviciului cercetări — glomeratului, a condus şi la
In ultimul timp rezolvarea calcul la reducerea deficitului de cocs
acestor probleme, rezultate din Combinatul siderurgic Hunedoara mărunt importat. Numai în
necesităţile producţiei de me­ anul 1967 calculele estimate
tal la Combinatul siderurgic pentru o singură fabrică de populare comunale provizorii
din Hunedoara, a fost încre­ Toate acestea au permis să aglomerare -indică realizarea
dinţată unor colective forma­ fie mai bine pus în valoare prin acest procedeu a unor
te din personal cu stagiu «nai potenţialul tehnic al combina­ economii de 5.000 000 Ici. Luni ou continuot să oibă loc Comitetului executiv ol Consiliu­ constituireo noilor organe de
indeLungat în activitatea prac­ tului şi să capete o rezolvare Perfecţionarea tehnologiei în judeţul nostru adunări gene­ lui populor judeţean ; Io Vorţa, partid şi de stot locale pentru
tică uzinală, iar tematica aces­ corespunzătoare, cerinţe de pri­ de elaborare a oţelului în cup­ tovarăşii Emil Pleşa, membru su­ continua îmbunătăţire a activi­
tor probleme este ilegatâ de mă importanţă ale sporirii pro­ loarele Martin, folosind oxige­ rale ale comuniştilor şi deputa­ pleant ol biroului Comitetului tăţi! economice şi social-culturo-
activitatea economică a sec­ ducţiei de oţel şi optimizării nul ca intensificator, suflat ţilor pentru constituirea comite­ judeţean de portid şi Suciu Co- le. necesitatea mobilizării tutu­
ţiilor. care participă da experi­ Indicatorilor tehnieo-economici. prin lănci tip C.S.H., a avut telor comunale de portid şi con­ man, secretor ol Comitetului e­ ror oamenilor muncii Io îndepli­
mentări şi creează condiţii fa­ Cîteva exemple sînt, cred, e- ca efect reducerea duratei de siliilor populare comunale pro­ xecutiv ol Consiliului popular nirea exemplară a sarcinilor in
vorabile atlt finalizării, cit şi diiicatoare in aprecierea ac­ elaborare a şarjelor cu 2-2.5 vizorii Io care au portîcipot judeţeon, iar la adunarea din toate domeniile vieţii.
a-plicării rezultatelor în pro­ tivităţii desfăşurate în dome­ ore, ceea ce echivalează cu membri ai biroului Comitetului comuna Ribiţo ou participat to-
ducţie. Acest lhcru a fost po­ niul cercetării ştiinţifice. o creştere a productivităţii de judeţean de partid, membri oi Adeziunea deplină o partici­
sibil deoarece, pc Jingă efor­ Cercetările din sectorul de 3-5 tone/oră efectivă. Comitetului executiv al Consiliu­ vorâşii Aron Colceru, şef de sec­ panţilor la aceste adunări faţă
turile care se întreprind în aglomerare şi furnale au fost lui popular j’udeţean provizoriu, ţie la Comitetul judeţean de de îmbunătăţirea organizării od-
Finalizarea cercetărilor în­
combinat pentru promovarea orientate în direcţia intensifi­ treprinse în scopul stabilirii activişti de partid şi de stat, ai podid şi Uie Avram, membru ol ministrotiv-teritoriale, bot orbea
cadrelor corespunzătoare în cării aprinderii cu gaz metan condiţiilor de mărire a Duri­ organizaţiilor de masă şi ob­ Comitetului executiv ol Consiliu­ lor de o îndeplini fără preget
munca de cercetare, sc mani­ şi înlocuirea parţială a coc­ tăţii, de perfecţionare a tehno­ şteşti. La adunarea din comuna lui popular judeţean. sarcinile ce le revin şi-ou găsit
festă o preocupare spori,tă a sului mărunt cu alţi combus­ logiei de elaborare şi lamina­ Beriu au luat parte tovarăşii Luînd cuvintul în codrul adu­ expresia în telegramele adresate
cadrelor tehnice pentru per­ tibili. Rezultatele pozitive ob­ re a oţelurilor de rulmenţi, si- Gheorghe Vuşdea, secretor al nărilor, membrii biroului Comi­ Comitetului Central al Partidu­
fecţionarea în continuare a ţinute din procedeul de inten­ licios şi sape cu role, au con- Comitetului judeţeon de partid tetului judeţeon de portid ou re­ lui Comunist Romqn,„personal to-
specialităţii şi., cunoaşterea sificare a aprinderii-cir -ga*/, ifns- la reducerea’ pierderilor şi Laurenţiu Lucaci, membru al liefat irgportgnţo deosebită pe vorăşului Nicoloe Ceauşescu,
care o ore în viaţa comunelor
realizărilor obţinute in dome­ metan au determinat aplica­ de metal prin rebut. reali2În-
niile specifice de activitate pe rea în practica curentă a a­ du-se importante economii.
plan mondial. cestui procedeu k ambele fa- Introducerea statisticii ma­ lescu — inginer la coopera­ ti vitale slabă, fără eficientă.
tematice în cercetarea feno­ BERIU tiva aqricolă de producţie Be­ Participanţii la discuţii au fă­
menelor metalurgice, econo­ riu, învăţătoarea Victoria Fe- cut relerirt cu privire la îm­
mice şi de mecanizare a ope­ neşan şi alţii, au reliefat că bunătăţirea activităţii de partid
raţiilor economîco-financiare Constituirea comitetului co­ principala preocupare a comi­ In rîndul cadrelor didactice,
Dispozitiv pentru s-a realizat prin integrarea în munal de partid şi a consiliu­ tetului de partid şi a consiliu­ muncii de educaţie cultural-
activitatea de producţie a cal­ lui popular comunal a prile­ lui popular comunal trebuie să stilnlifică în rîndul cetăţenilor
culatorului Elliott şi utilizarea juit comuniştilor si deputaţilor fie dezvoltarea si consolidarea din satele aparţinătoare, pen­
descărcarea vagonefelor mai eficientă a lui în efectua­ din comuna Bîriu o amplă a- continuă a cooperativelor agri­ tru combaterea unor concepţii
rea de calcule cu caracter teh- naiîză a realizărilor de pînă cole de producţie existente pe înapoiate.
Adunarea comuniştilor şi de­
de mină nico-economic. Realizarea şi acum, precum si stabilirea di­ turor resurselor materiale şi putaţilor de oe raza comunei
raza comunei, mobilizarea tu­
introducerea în practica curen­
recţiilor principale ale activi­
tă a lucrării de optimizare tăţii viitoare. In cuvîntul lor, umane pentru sporirea conti­ Beriu a ales ca secretar al
La Uzina mecanică de ma­ rijat de la pupitrul de co­ privind comanda prin calcu­ mai muţii participanţi la adu­ nuă a producţiei aqticole ve­ comitetului comunal de partid
şini şi utila,ţ minier Baia Ma­ mandă permite înlăturarea lator a foarfecii (le la lami­ nare, printre care tovaTăşii getale şi animaliere. In coope­ pe tovarăşul Ioan Slovenschi,
re. a fost realizat un dispo­ completă a muncii manuale norul de 750 mm, pe lingă fap­ In „gura" flâmindâ a furnalelor din Câlon se introduc zil­ Gheorghe Andriş — preşedin­ rativele aqrîcole de producţie iar ca locţiitor pe tovarăşul
zitiv semiautomat pentru necesare la operaţiile de in­ tul că asigură tăierea ţaglelor la nic sute de tone de minereu. La o asemenea „pofto" s-a găsit tele cooperativei agricole de Sibişel $1 Bariu s-au plantat Vasile Danciu. Preşedinte al
descărcarea vagonetelor de troducere, descărcare şi scoa­ lungimi fixe 5n proporţie de şi o „lingură" potrivită. Foto : V. ONOIU producţie Beriu. Ioan Mano- Importante suprafeţe dc livezi comitetului executiv el con­
80 la sută, duce şi Ia obţi­
mină în silozuri. Este vorba tere a vagonetului din siloz, nerea unei economii de me­ din care însă, datorită slabei siliului popular comunal a fost
El poate fi uşor adaptat Ia întreţineri, o parte s-au com­ ales tovarăşul Ioan Nisto-
despre o construcţie metali­ tal (prin reducerea şulajului)
mijloacele de transport de promis. Aceasta Impune ca în rescu.
că formală dintr-o ramă de de G.000 tone anual. Concomi­
acest fel din minele dc căr­ tent cu optimizarea procesu­ viitor, pe măsura extinde!ii
susţinere, prevăzută cu 4 role suprafeţei cultivate cu pomi.
buni, fier, precum şi în cele lui de tăiere a metalului, tim ­
pe care se roteşte instalaţia Din partea Tribunalului Suprem să se asigure o întreţinere co­ VORJA
de minereuri neferoase. pul disponibil rămas la calcu­
propriu-zisă de descărcare a lator a fost utilizat pentru respunzătoare a plantaţiilor. Da
vagonetutui. Dispozitivul di­ (Agerpres) mecanizarea şi automatizarea asemenea, în zootehnie s-au
unor importante lucrări cu manifestat neaiunsuri. mai ales Dind o înaltă apreciere ma­
caracter tehnico-oconomic. prin­ al Republicii Socialiste România în prima parte a anului, dato­ surilor stabilite de Conferinţa
tre care coordonarea planului rită ncasiqurăriî cu furaje în-
rle aprovizionare şi programa­ dcstulătoaie, ca şi lipsei de Naţională a P.C.R. cu plivire la
re a producţiei de otel şi gospodărire a celor existente. imhunătătîrea orqani/.ării ad­
laminate cu obligaţiile con­ Ca urmare a Holărip' Ple­ veghere, plenul Tribunalului Haţiu Aniton. Micsa Remus, Din aceste cauze, în C A P. Si- ministrative a teritoriului larii,
adunarea de
NOI STELUŢE tractuale. prin introducerea narei CC. al P.C.R. cu privire Suprem a constalat nevinovă­ Teodorii Florin, Pirau Nico- bîşel, Căstău si Beriu a fost constituire a comitetului co­
participanţii la
unui sistem de programe pen­
necesari procurarea nutreţului
la reabilitarea unor activişti
ţia celor condamnaţi, nelega-
lae, Rupenian Emanoil şi Ciu-
munal de partid şi a consiliu­
tru toate liniile de laminoare,
de partid, procurorul general
urmărirea operativă a tuturor a! Republicii Socialisto Româ­ lîtatea şi netemeinicia sentin­ că Livia au fost condamnaţi necesar din altă parlî. lui popular provizoriu al co­
ţei şi. prin decizia nr 15 din
Vorbitorii, printre care Inan
la diferite pedepse, sub învi­
operaţiilor dc flux şi altele. condamnare şi materialele pro­ '2H mai 1968. a admis recursul nuirea de complicitate la in­ Zălog. Ioan Manolescu. Ilie mun îi Vorţa au evidenţiat
nia. analizând hotă rî ri le rle
perspectivele frumoase de dez­
Pe lingă problemele rle cer­
în supraveghere, a casat sen­
fracţiunile imputale lui Lu-
STRĂLUCESC că imediată, colectivul de cer­ cesului. a introdus recurs în rhital de orice penalitate. crcţiu Pât.răşcanu şi, consta- Crăciun şi alţii, au subliniat voltare social-culturală ce stau
cetare cn eficienţă economi­
tinţa de condamnare şi i-a a-
necesitatea aplicării în viaţa n
în fata cetăţenilor din cele 7
supraveghere împotriva sen­
con­
find nevinovâlia color
plenarei
hotărî r i lor
CC al
cetători se străduieşte să de­ tinţei nr. 49 din 14 aprilie Plenul Tribunalului Suprem damnat.!, a casai menţionata PC.R. din aprilie cu privire la sate componente.
termine in faza pilot posibili­ 1954. a Colegiului milila.i al a admis, de asemenea, prin sentinţă, achitîndu-i de orice întărirea Toiului conducător al In noul cadru organizatoric
tăţile de epurare biochimică a Tp'bunalului Suprem, prut ca ­ decizia nr 16 din 28 mai 1968. penali ta le. organizaţiilor de nartid in toa­ al comunei s-a creat posibili­
Nutnrrofi mineri, siderurgifti, — Cu ceilalţi fruntafi vă in- apelor reziduale rle la uzina re l.ncreţiu Pât.răşcanu, Re- recursul in supraveghere de­ Pri-ntr-o altă decizie — nr. te domeniile vieţii, creşterea tatea asigurării unei mai bune
constructori, lucratori din dome­ tr ajutor aţi ? cocsochimicâ. obţinerea răşini­ mus ICofler, Herbert Zilber, clarat dc procurorul general 17 din 28 mai 1968 — plenul lor numerică si calitativă. Mai valorificări n pămîntulur, ast­
niul transporturilor fi telecomu­ — întrecerea presupune fi o lor inden-cmnaronice. influen­ Alexandru Ştefănescu, Ion împotriva sentinţei nr, fin din Tribunalului Suprem. în urma sînt încă unele organizaţii de fel sporind contribuţia cetă­
nicaţiilor din Hunedoara nu par­ rodnică colaborare. Gheorghe An- ţa vitezei de răcire şî a celor­ Mocsonvi Styrcca, Jac Berman. 6 mai 1954 a Colegiului m ili­ admiterii recursului in supra­ ţenilor la raai buna aprovi­
ticipat In festivitatea iitminărit gheloiu lucrează pc macaraua Emil Calmanovici, Victoria tar, prin care inculpaţii Re- veghere. declarat împotriva bază ca cele dc la CAP Be­ zionare a populaţiei, îndeosebi
medaliei jubiliare „Pentru me­ de ţar jure fi este fruntaş dc lalţi parametri tehnologei a­ Sîrbu. Elena Constante. I Te- ves/. Lili. loneseu Alexandru. sentinţei nr. 61 din 6 nvii 1954 riu şi Căstău care, avînd un cu produse animaliere. In a­
rite deosebite in intrecerea so­ cinci ani. Schimbul de opinii, supra proprietăţilor mecanice rant. Torosîan şi Harv Brau- Pâtrâşconu Elena. Neamţu Oc- a Colegiului militar, prin care număr mic de membri de cest sens prezintă o mare im­
cialistă" fi a „Medaliei muncii intervenţia rapida, cind situaţia ale laminatelor şi altele. ner. au fost condamnaţi la.di­ favian, Rărlulescu Pogoneanu loneseu Bâlâccanu Cheorghe partid, nu rousesc să asigure o portantă aplicarea lucrărilor de
Patru sute de fruntafi, autori ni n cere, ne găsesc pc aceleafi ferite pedepse, sub învinuirea Cecilia, Birlaşu Mircea. Ia- fusese condamnat pentru com­ ameliorare pe pajiştile natu-
de crimă contra păcii şi înal­
unor fapte cotidiene ce stimesc planuri dc idei fi activitate. tă trădare plicitate la înaltă trădare, con- cuprinder? corespunzătoare a
admiraţie fi respect au urcat, an Muncim în acelafi schimb dc mai vorschi Adolf. Betea Nicolae, statmrl nevinovăţia acestuia, problemelor majore ale unită-
de an, prin dăruire de sine fi mulţi ani. (Continuare în pag. a 2-a) Judecind recursul în supra­ Pavel Constantin. Zaharia Ion, l-a achitat dc orice penalitate. ■ ti lor. desfăşoară uneori o ec- (Contînuare in pag. a 2-a)
pasiune pentru meseria aleasa, In cartea marilor realizări ec-
treptele afirmării. Colectivele re prezentă fi semnătura con­
din care fac parte au preluit structorilor. Mulţi dintre ci au
pe cei mai buni dintre cei mai descifrat tainele meseriei, in ca­ parea îa muncă a coopciatori-
buni prinzindu-le pe piept, cinei litate de brigadieri. „Lucrez in lor. In ziua de 3 iunie.de pildă, de atenţia cuvenită, este apli­
udărilor la culturi, In
carea
ani consecutiv, insigna dc frun- sectorul de construcţii civile dc UNDE NU SE ACŢIONEAZĂ ENERGIC, BU­ brigadierul P’ tru Crişan ne
taf. Pe piepturile lor strălu- 18 ani — ne spune cu mindrie spunea că are prezenţi la lucru acest sens, la C.A.P. Birsău,
in afară de udarea la planta­
ccfte acum fi medalia jubiliară in glas feft/l de lot Ştefan Lira. doar 7 cooperatori din 70 cîţi ţia dc nuci. nu s-a întreprins
— simbol al stimei fi aprecierii. Am avut. plăcuta ocazie să pun cuprinde briqada (?f). „O parte nimic pentru ca plantele să
Unul din purtătorii ci este fi piatra dc temelie la primul bloc din ei merg la luciu la ferma beneficiez^ de hinefacerile
prim-topitorul Constantin Dra- muncitoresc hunedorean. Dc a­ RUIENILE Şl SECETA DIJMUIESC RECOLTA de stat caTe ore terenuri în a- apei. $i la C.A.P. Mia, deşi
gonur de Ia O S M.-1I. Interlocu­ tunci am clădit peste II.JOC dc nropierea satului, iar culturile se simţea şi se simte încă ne­
torul nostru, cu bucurie in glas. apartamente". noastre rămîn neîntreţinute" voia stringentă de apă. mai
ne vorbefte despre succesele co­ Vechi state de plată la I C S. ~ ne explica inginerul. In ales la qrădina de legume, o
lectivului din care face parte. Hunedoara au fi Gheorghc I)o- Lucrările ce trebuie efectuate în aceste zile pe o- rilor la muncă este satisfăcâ- cele 37 planificate. La cartofi acest caz se Impune o rezol­ pompă nici nu a fost pusă în
— In ce privcfte echipa noas­ can 11, Simion Napău, luliu qoare sint hotărltoare pe ntru soarta recoltei. Nu este toaie, oamenii înţeleqînd nece­ există, de asemenea, o supra­ vare mai judicioasă a proble­ funcţiune, iar alta a funcţionat
tră. nc-am străduit să folosim Clcp, Alexandru Lungit. Seme- nevoie de nici o demon slraţie asupra însemnătăţii pe. sitatea sporirii producţiei şi faţă unde nu s-a simţit inter­ mei folosirii forţ-ai de muncă, cu mari întreruperi. Din cau­
multe din căile de sporire a pro­ nic Mihăiescu, Inan Scurm. Ni- rare o prezintă elccliia rea primei praştie la porumb, avantajele folosirii sistemului venţia cooperatorilor pentru a cxistînd o înţelegere preala­ za defecţiunilor la motor ş: la
ducţiei dc metal. Anul trecut colae Sirbu. fi mulţi alţii care cartofi sl sfeclă, deoarc ce din practica fiecărei unilăti de retribuire suplimentară Con­ le crea condiţii favorabile de bilă Intre conducerile unită­ pompă, udările fa grădină «-au
cuptorul nostru a produs in plus sint prezenţi la festivitatea in- s-a constatai ci înlîrzic rea lucrării duce la diminuarea ducerea unităţii nu s-a mulţu­ dezvoltare. Po porţiunile re­ ţilor. făcut cu qăleata, pe n narte
d.JOO tone, iar in această peri­ minării stimulentelor acordate producţie» cu citeva pro cente în fiecare zi. după 7-8 mit doar să repartizeze supra­ partizate unor Cooperatori, Una din măsurile re con­ din teren nici pînă acum tv-
oadă mai bine dc 600 tone oţel Mulţi mineri, siderurgifti, con­ zile ajunqindu-se Ia înjn mătitirea recoltei. Apare deci faţa cooperatorilor, cî se ocupă printre care Emil Mîrza, Con­ tribuie la sporirea recoltei, dar fiind amenajate canalele ne­
Martin. O calc importantă dc structori au venit la festivitate necesară si lireasci moh ilizarea tuturor forţelor şi mii- zilnic de mobilizarea lor la stantin Nan şi Floarea Vaneu. care nu se bucură peste tot cesare.
sporire a producţiei, ca să mă cu familiile lor. Pionierii, la loacelor la întreţinerea culturilor. Cîleva aspecte scot muncă. buruienile cresc în voie. Nu
refer la un exemplu concret, este rindul lor. an adus un cald n- s-ar putea spune că nu sînt
fi prelungirea duratei dc func­ magiu muncii depuse de părinţii insă în evidenţă râ nu se acţionează enerqic şi cu ho- Lucrările de întreţinere o cul­ posihilitnli de întietinere co­
tărire în toate unităţile agricole.
ţionare a cuptorului. Al nostru sc fi fratiî lor fruntafi, iar soln turilor la CAP Rîrsăn se exe­ respunzătoare a culturilor, da­ Aspectele relatate denotă ca în unele unităţi aqrî-
află acum in reparaţie. L-am dat artei din municipiul Hunedoara cută cu mare înţîrzirre si în- ră avem în vedere că supra­ «ole nu se acţionează energic şî cu botârlre pentru
pe mina lăcătufilor fi zidarilor, s-au făcut ecoul frumoaselor nraşila I mecanică s-a termi­ Ir-nn ritm nesatislăcător Des­ faţa ocupată cu culturi prăsi­ comhaterea huruienilor şî a efectelor secetei. Stă.în
dar mai ftrziu cu zecc zile dectt cintece fi jocuri populare ro- I.a C A P. Brănişoa, unde mun­ pre stadiul lor ne a informat posibilitatea conducerilor unităţilor ca prin măsuri chib­
prevedea graficul. Pe această mânefti. ca a fost bine organizată, pînă nat, iar pentru cea manuală inginerul Valentin JivănîsciV toare mi depăşeşte un bectar zuite şi neîntîrziale, neajunsurile amintite să fie înlă­
cale am obţinui in plus 5.COO ieri s-a executat a doua pra- au mai rămas 13 heclare. Inqi- Aici, pînă ieri, prima praşila pe fiecare familie Lasă în turate. prin mobilizarea la lucru a tuturor forţelor şt
tone dc metal. A. NAGY şîlă pe jumătate din suprafaţa nora Viorica Ardeanu spu­ manuală la porumb s-a aplicat schimb de dorit modul cum sn mijloacelor, pn!îndu-se influenţa favorabil soarta recol­
tei acestui an.
ocupată cu cartofi, la porumb nea că participarea cooperato­ pe mai puţin de 10 heclare din asiquîă mobilizarea si partici­ N. TJRCOB