Page 14 - Drumul_socialismului_1968_06

Miercuri 5 iunie 1960
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

perfioialitâţii în muncă s-au
An de an se fac progrese zâtoare este şi instalaţia efec­ executat instalaţii electrc de
vizibile în ceea ce priveşte
Adun ii ri<! constituire extinderea electrificării în u- tuată sub conducerea tovară­ iluminat şi forţă necorcspun-
şului Aron Pâran, la coopera­
zâtoare din punct de vedere
tiva agricolă din Li-vadia. Aici,
nităţlle agricole cooperatiste.
Nu pot fi trecute cu vederea la magazia de cereale şi graj­ al P.C.I. şi al devizelor în­
(Urmare din pag. 1) nale a partidului. Vorbitorii au însă o serie de neajunsuri ce dul brigăzii din Valea Lupu­ tocmite în acest sens. Iată de
făcut In acelaşi timp propu­ se întâlnesc referitor Ja sta­ lui, tuburile P.V.C. s-au mon­ ce este necesar ca întreprin­
neri menite să ducă la îmbu­ tat direct pe material combus­ derea de electricitate din De­
rale în vederea dezvoltării ba­ diul de execuţie şi mai ales '.a
zei furajere nătăţirea muncii In toate do­ calitatea lucrărilor de electri­ tibil neprotejat, iar la brigă­ va să manifeste mai multă
activldă|ii economice,
meniile
Participanţii la discuţii, prin­ ficare, deşi unităţile coopera­ zile dim Petros şi Baiu răspundere în efectuarea lu­
tre care Marian Draqomir, Ni­ politice si soclal-culturale. Din­ tiste şinau achitat toate obli­ nu s-au făcut racordurile pre­ crărilor de electrificare, fâ-
cînd corectările ce se cuvin
tre acestea, merită subliniat
colae Motorqa, Eva Indrei si cete cu privire la necesitatea gaţiile fina-nciare către între­ văzute în deviz. Situaţii de la instalaţiile date în folosm-
Parlenle Tamaş, dînd qlas voin­ îmbunătăţirii muncii de pri­ prinderea de electricitate. In natura celor arătate se întil-
ţei cetăţenilor comunei, si-au mire In partid, dc îmbunătă­
manifestat dorinla de a parti­ ţire a nivelului Invăţâmintukit
cipa cu hotărlre $1 elan la de sta»t şi asigurării condiţiilor
traducerea în viaţă a obiecti­
velor ce trebuie realizate, materiale pentru butna desfă­
şurare a acestuia prin construi­
pentru ca puterea economică rea a Încă două săli de clasă Despre stadiul şi calitate? unor Prin geamul
a comunei să crească neincetat.
să se perfecţioneze viaţa ei şi a unui local de internat la
Ribiţa, precum şi a unei săli
social-culturală de clasă la Dumbrava de Jos. de la casa
Adunarea comuniştilor şi a Importante propuneri s-au fă­
deputaţilor a ales ca secretar lucrări de electrificare în CAP.
a) comitetului comunal de cut $i In legătură cu îmbună­ scării
partid pe tovarăşul Ion Ml- tăţirea act-ivitalii politice si
clea, iar ca locţiitor pe Radu cuMural-educative de masă, o H H M u n n n n r a H i
organizare a
mai
temeinică
Buia. Ca preşedinte al comi­ DEVA (de la N. Vilceanu).
tetului executiv a) consiliului muncii în C.A.P.. intensificarea urma verificărilor făcute din nesc şi la cooperativele agri­ ţâ şi trâgînd la răspundere Cine irece prin faţa scării a
de contractare si li­
acţiunii
popular^oraunal provizor'm a vrare către stat a unor canti­ punct de vedere al pazei con­ cole din Toteşti. brigada Cîr- persoanele ce se fac v« novate IV-a de la blocul AB 20 dm
(ost ales tovarăşul Ion Bustea. tra incendiilor, se constată că neşti şi la Sînlămăria-Orlea. de neîndeplinirea exemplară a cartierul Gojdu poate observa
tăţi sporire de produse agri­ sarcinilor ce li se încredinţea­ cu ufurinţâ câ prin geamul u}ii
cole. terminarea neîntîrziată factorii răspunzători din ca­ Deşi cooperatorii din Sintâmă- ză Concomitent cu verifica­ se face o aerisire permanenta.
a lucrărilor de construcţie la drul Întreprinderii de electri­ ria-Orlea au achitat contrava­ rea instalaţiilor, se cere mai De ce f In nici un caz locata­
loarea lucrării care a fost ter­
RIBIŢA noul local al căminului cultu­ citate din Deva nu-şi îndepli­ minată în anul trecut, corpuri­ multă operativitate în termi­ rii de aici n-au dorit sa aibă
nesc întocmai sarcinile ce le
ral, electrificarea sadelor Uibă- le de iluminat de tip etanş aer condiţionat. „Isprava" au
resti şi Dumbrava de Jos, re­ revin, executînd instalaţii e~ prevăzute în deviz nu s-eu in­ narea lucrărilor, astfel incit făcut-o constructorii care zilele
pararea unor drumuri etc. lectrice de iluminat şi forţă ele să n«u mai fie tărăgănate trecute au spart geamul pentru
Luni. 3 Iunie a.c., a avut loc care nu corespund normelor stalat nici pînâ aoum de la un an la altul a trece prin el un cablu elec­
adunarea comuniştilor si depu­ Toţi cei care au luat cuvln- în vigoare şi devizelor, prezen- Unele deficienţe există şi la tric pentru alimentarea unui mo­
taţilor din comuna Ribiţa pen­ tii 1 şi-au manifestat hotărîrea tînd pericol de incendiu. Iată instalaţiile electrice ale mori­ Cpt. GH. PEPTAN tor. Atunci ei s-au angajat că-l
tru constituirea comitetului co­ de a munci neobosit pentru citeva exemple care privesc lor cu ciocane. Astfel, în ca­ vor înlocui după terminarea lu­
munal de partid si a consiliu­ a-şi îndeplini în mod exemplar astfel de aspecte. drul cooperativelor agricole de la Inspectoiatul judeţean
lui popular comunal. sarcinile ce le jevin La cooperativa agricolă de din Ostrov, Haţeg şi Unirea, de prevenire a incendiilor crării ce-o aveau de efectuat. In
cele din urmă, la insistenţele lo­
In cuvântul lor, tovarăşii Ca secretar al comitetului producţie din Unirea, corpuri­ instalaţiile electrice nu sînt catarilor care nu erau dispuţi să
Obâdău Nicolae, Colului losif, comunal de partid a fost ales le de iluminat instalate la de tip etanşe la praf. La u­ plătească consumul de curent ce
Corcea Maria, Cleşlu Cornel, tovarăşul Roşea Roman, iar ca grajduri nu sînt de lip etanş. nele dintre ele contrar nor­ afecta o lucrare la alt bloc,
Mihat Maria, Alexă loan, Mu- locţiitor tovarăşa Muşat Ro­ In afară de aceasta, la C.A.P. melor tehnice, în loc de pa­ alimentarea cu curent s-a
şat Rozalia şi Neaq Loqhin au zalia. Ftîu de Mori, pentru un adă­ troane Ia tabloul de siguranţă Bijc sdivilatea organizaţilor ll-TC. schimbat direct la reţea. Con­
dezbătut sarcinile ce revin or­ In funclia de preşedinte al structorii au plecai de tnult de
ganizaţiei comunale de partid comitetului executiv al con­ post de animale nici nu s-au s-au montat tuburi P.V.C. care aici, dar urmele lor, respectiv
si comitetului executiv al con­ siliului popular comunal provi­ făout racordurile necesare, la au fost înfăşurate cu sîrm* (?). geamul spart, au rămas. Ei nu
siliului popular în lumina do­ zoriu a fost ales tovarăşul iluminat folosindu-se tot fe­ Din cele cîteva aspecte pre­ cunosc oare că cine sparge tre­
cumentelor Conferinţei Naţio- Obădău Nicolae. linarele. Cu totul necorespun- zentate reiese că datorită su- buie să }i plătească t
LA SFÎRSIT DE SĂPTÂMÎNĂ
♦ Lipseşte
P R O D U C Ţ IA D E M E T A L Mai mulţi corespondenţi dat cu căldură formaţia de Organizarea nu sarea bulgări
pînă la refuz sala, a aplau­
ai ziarului nostru ne infor­
mează despre frumoasele şi dansuri populare dm Homo­ RIŞCA (de la O. Mărcii).
interesantele acţiuni pe ca­ rod, care a prezentat un fru­ Unităţile agricole cooperatiste,
(Urmare din pag. 1) toate fazele de fabricaţie. In misele extinderii tehnologiei de cesului tehnologic de laminare re le întreprind organizaţiile mos program de jocuri. Or­ este un amănunt
tematica acestor cercetări vom turnare a oţelului calmat în pentru realizarea ritmică a U.T.C. pentru educarea ti­ chestra de muzică uşoară a mai ales în perioada de vară
In viitor, in centrul preocu­ evidenţia pe prim plan acele lingotiere direct conice. constanţei nivelului calitativ neretului, pentru petrecerea liceului agricol din localitate cînd se organizează tabere pen­
părilor pe linia cercetării şti­ elemente care urmăresc să de­ Tot în cadrul măsurilor de la diverse mărci dex oţel, in­ în chip plăcut şi util a tim­ a obţinut un frumos succes, Pentru a ne convinge rle tru animate, au mare nevoie dc
inţifice vom cuprinde proble­ termine o creştere a procentu­ îmbunătăţire a calităţii oţelu­ troducerea procedeelor noi de pului liber. iar solistele Victoria Lazăr. acest adevăr, tovarăşul Ilie sare bulgări. De unde s-0 ia
me privind îmbunătăţirea con­ lui de scoatere de metal bun, rilor se înscriu şi cercetările curăţire în flux cu flacără, sa- Maria Todor, Eva K :sler şi Cojocarii ne informează des­
tinuă a calităţii otelurlor, lăr­ reducerea pierderilor prin re­ pe oare le Întreprindem cu pri­ blare cu alice şi procedee de Mărie Popa au în tru n t apre­ pre unele acţiuni interesante însă dacă unităţile cooperaţiei
girea gamei de oţeluri. îndeo­ buturi, realizarea in mod rit­ vire la creşterea cantităţii de tratament termic în atmosferă cierile pozitive ale tuturor întreprinse de către Comite­ de consum nu se îngrijesc de
sebi a celor aliate pentru con­ mic a constanţei nivelului ca­ oţel tratat cu argon in oala de de protecţie, care vor contri­ Varietate participanţilor. Seara, în în­ tul orăşenesc U.T.C. Simeria procurarea ei f
strucţii şi a celor cu proprie­ litativ Ia toate mărcile de o­ turnare, extinderea utilizării bui la continua îmbunătăţire a cheierea frumoasei duminici, dar care nu au fost suficient
tăţi deosebite : refractare, ino­ ţel pe care le fabricăm. aliajelor complexe la dezoxi- calităţii produselor şi micşo­ a avut loc balul tineretului. de bine organizate. Deţi cooperativa agricolă din
xidabile, rezistente la tempe­ Pe linia acestor preocupări darea oţelului etc. rarea consumului specific de A început să se formeze In aceeaşi zi, la căminul Organizarea olimpiadei pe Riţca a intervenit în repetate
raturi scăzute, necesare în in­ au şi început deja cercetările Pentru sectorul laminoare se metal. ' un obicei din organizarea la cultural din Beriu a avut loc meserii ou susţinerea unor rind uri la cooperativa de con­
dustria chimică, termoenergeti- industriale cu privire la utili­ are în vedere îmbunătăţirea sfârşitul sâiptămînrii de lu­ faza intercomunalâ a bana­ concursuri „Cine ştie mese­
că etc. De asemenea, vom avea zarea plăcilor termoizoiante in regimurilor de încălzire prin Cu toate că sfera preocupă­ cru a unor acţiuni la care rie, eiştigâ" la uzina RM R. sum din Baia de Cri}, pînâ la
permanent în atenţie reduce­ asociere cu prafuri unguente şi mlrod-ucerea unor instalaţi au­ rilor de cercetare s-a extins tinerii participă cu drag Du­ lei de teatru, unde s-au în­ şi la revizia de vagoane, cît începutul acestei luni nu a in­
rea consumului de metal în antiretiasufă, care creează pre­ tomatizate, perfecţionarea pro­ şi angajează un număr sporit pă o săptâmină de muncă in­ trecut formaţiile teatrale ale şi a unor concursuri organi­ trat în posesia produsului cău­
tle cadre, aceasta mi reuşeşte
să cuprindă multitudinea şi tensă In întreprinderea in­ comunelor Beriu şi Orâştioa- zate la nivelul oraşului pe tat. Animalele nu se lasă con­
teme cum sînt „Am crescut
dustrială. în instituţie, pe o­
diversitatea problemelor exis­ gor sau în şcoală, te simţi ra de Sus. odată cu Republica", gama vinse sa renunţe la „drepturile“
tente. în procesul de produc­ bine că continui programul O scrisoare semnată de largă de simpozioane tehni-
ţie Intensificarea în continua­ pe planul satisfacerii spiri­ profesorul Nicolao Iga ne in­ co-ştiinţifice, toate s-au bu­ lor, deoarece comenzile lansate
re a acestei munci necesită tuale. curat de aprecierea unanimă nu pot (ine locul sării 5c pre­
formarea unei baze materiale formează că la un astfel de a tinerilor. tinde deci ca între cooperative
concrete pentru cercetare. A­ Iată ce ne relatează cores­ sfirşit de săptâmînă, elevii să existe intr-adevăr... cooperat^
cest lucru este posibil de reali­ pondentul nostru Constantin Şcolii generale din satul Du­ Multe din acţiuni însă nu
zai prinr urgentarea. întocmirii Aoanei despre un astfel de pă Piatră (Brad) âu partici­ au reuşita scontată datorită dar nu aţa cum o înţeleg—nrcaT
de către IPROMET a studiu­ sfirşit de săptâmînă faptului că iniţiatorii lor nu răţii de la U.f.CC.
lui tehnico-economic pentru Incepînd de sîmbâtâ după- pat. în orele de după curs, acordă atenţia cuvenită as­
pectului organizării.
Centrul de cercetări şi trecerea amiază tinerii di>n comuna la o acţiune de muncă volun-
fa realizarea acestui obiectiv, Geoagiu şi-au dat întUn:ie la tar-pntrioticâ în parchetul Iată numai două exemple. Unghiul ascuţit
cit şi prin înfiinţarea la Hune­ liceul agricol, unde, în ca­ forestier Grohoş din aprop'e- Din cînd în cînd, la clubul
doara a unei şcoli de sub'ngi- dru) unei acţiuni de muncă sindicatelor din localitate se
neri, care va pregăti cadre voluntar-patrioticâ au cură­ re. Ei au curăţat de crengi o organizează acţiuni specifi­ CERTEJU DE SUS (de la
competente pentru coordona­ ţat şi amenajat aleile dîji in­ suprafaţă de aproape 3 hec­ ce tineretului. Una din aces­ Tr. Mărcii}). In Certej produ­
rea activităţii de producţie în cinta liceului, din parc şi tare. In dimineaţa următoa­ tea avea ca temă „Cum să sele lactate le desface cofetăria.
secţii, eliberînd clin această staţiunea experimentală, au re elevii aceleiaşi şcoli au ne comportăm într-o seară Dar numai cînd are ce desface,
muncă un valoros potenţial in­ de dans". Expunerea trebuia adică de două ori pe săplămi-
gineresc. De aceea, măsurile lucrat în sectorul legumicol participat la un concurs de s-o ţină un profesor In prea­ nâ }t mai ales pentru cine apucă.
concrete ce se vor lua pentru etc. Seara, comitetul U.T.C. orientare turistică la locul labil însă aici s-a consumat
perfeoţionarea şi specializarea a organizat o vizionare co­ istoric denumit „Cheia0 din suficientă băutură Pînâ şi Smîntîna e o raritate }i iaur­
în continuare a cadrelor teh­ lectivă la televizor, urmată localitate. textul a fost citit de altcine­ tul ta fel Curios însă e altceva .
nice şi inginereşti, care lu­ va i Culmea a fost câ toc­ ca să ajungă din Simeria la
crează în sectorul de cerce­ de o frumoasă seară distrac­ O acţiune educativă inte­ mai în timp ce se citea tex­ Certej. produsele lactate trebuie
tare, formarea cadrelor noi tivă, de la care n-au lipsit resantă intitulată „Opinia a- tul despre comportare, un să . descrie un unghi a<cn(it cu
pentru cercetare, atragerea ti­ tradiţionalele jocuri speciLce cu2â“ întreprinsă de către grup de tineri au provocat virful tocmai la llia. De fapt
nerilor oare prezintă interes vîrstei. A doua zi s-a des­ Comitetul orăşenesc U.T.C, un scandal, care a compro­ nu prea au motiv cei din Certei
pentru acest domeniu şi reali­ mis întreaga acţiune. să se plingă că nu li se aduce
zarea unei legături permanen­ făşurat faza intercomunalâ a Petrila ne este relatată de Altă dată a fost întreprinsă iaurt Au, în schimb, de două
te ou producţia, determină festivalului tineretului' hune- către tovarăşul loan Co­ o excursie la cabana Rusu ori pe ntpiămină lapte bătut
nivelul la oare se va desfăşu­ dorean, la care s-au întrecut vrig. . rhn Parîng Oricine îşi poate Vrc(i sa spuneţi că nu se bate
ra această activitate in vii­ pe scenă şi pe terenurilor de Despre asemenea acţiuni da seama cit de neplăcut a desml de la Simeria pînâ la
tor. fost să constate câ Intr-un Certej. via Uia t
sport tinerii din satele reuşite ne-au scris şi tovară­ singur autobuz au trebuit să
Folosind experienţa pe care încapă 70 de persoane
am acumulat-o în ultim ii ani Geoagiu şi Homorod. între­ şii S. Selagea din Vaţa de lală de ce. pe bună drep­
şi ţinînd seama de complexi­ cerile sportive la fotbal, Jos şî Ştefan Vfadimir din tate, tovarăşul Cojocaru sus­
tatea pi>oblemelor de cercetare handbal, blcclete, volei şi Deva Ei ne semnalează ideea ţine câ organizarea acţiuni­ Nu i-a
pe care le ridică producţia, şah au atras numeroşi t:neri. că toate aceste acţiuni speci­ lor este o treabă plină de
Montarea ansamblelor metalice cere multă pricepere şi indeminare. Echipa condusă de vom căuta şi apl’ca cu perse­ Dupâ-amiazâ, căminul cultu­ fice vîrstei şi preocupărilor răspundere Comitetul oră­ cerut nimeni
Wilhelm Hanchen, care lucrează pe şantierul Centralei termoelectrice Deva, răspunde acestei ne­ verenţă măsurile care să du­ ral a găzduit formaţiile cul­ şenesc U.T.C. Simeria tre­
cesităţi prin perfecţionarea măiestriei profesionale. Folo : V. ONOIU că in continuare la creşterea tinerilor se bucură de o lar­ buie să ţină seama da acest
eficienţei practice a acestei turale din cele două sate. gă participare din partea a­ aspect important DEVA (de la A. Dănuţ) Lo­
importante activităţi. Publicul, oaie a umplut cestora. C. A. catarii blocurilor 3, 4 }i 4 A
s-au trezit de citeva zile cu
cile 2 recipicnţi pentru gunoi la
fiecare scară. Practic, nu i-a
Clapa actuală, caracterizată lea Jiului Impun chiar de la tui scop? Răspunsul a fost dat combinatul si a sarcinilor sta­ cerut nimeni, deoarece există
prin eforturi si căutări stărui­ bun început să se muncească de numeiosi vorbitori, oameni bilite de partid, vorbitorul a loc amenajat pentru depozita­
toare pentru perfecţionarea e- laborios, să se acţioneze efi­ cu o bogată experienţă în mi­ insistat asupra sarcinilor de rea gunoiului, l-a trimis I.GO..
conoroiei, pune si în fala mi­ cient. cu promptitudine in re­ nerit Gheorghe Deac, şef de viitor ale comitetului de diiec- cu de la sine putere, fără con­
nerilor din Valea Jiului sar­ zolvarea tuturor problemelor brigadă la Vulcan, Victor Ar- ţie. Se ştie că in Valea Jiului sultarea comitetelor de blocuri.
cini sporite, calitativ noi. Se economice şi organizatorice ce deleanu. şeful preparaţiei Pe­ statul a îndreptat un mare vo­ Cetăţenii solicită întreprinderii
cere in primul rind creşterea le ridică munca în exploată­ trila si Oclavian Tornşa, secre­ lum de investiţii. Ac*?slea insă de gospodărire orăţenească să
accentuată a producţiei de rile miniere. INFUZIE DE INIŢIATIVĂ tarul comitetului de pai1:d al nu se materializează la timp $i }i-i ridice. Poate-i nevoie dc ci
cărbune, in principal pe seama Din informarea prezentată în minei Uricaui, au arătat că o nu se regăsesc In mă­ în altă parte.
sporirii productivităţii mun­ faţa reprezentanţilor minerilor mare rezervă insuficient valo­
in
cii si punerii în valoare 0 noi d ? dr. inq Petru Roman, director rificată constă in folosirea mai sură corespunzătoare pro­
producţiei si
creşterea
cîmpuri miniere. Dj asemenea, general al C.C.V.J., rezultă atit judicioasă şi cu randament ductivităţii muncii De aceea
valorificarea rezervelor şi po­ aspectele pozitive cit mai ales PENTRU REGLAREA sporit a forţei de muncă si a comitetul de direclie trebuie
sibilităţilor existente la liecare jaloanele de viitor ale acti-vi- timpului de lucru. Afirmalia să acţioneze cu holărîre pen­
exploatare, perfecţionarea or­ tăţii comitetului de direcţi?. se bazează pe numeroase fapte. tru folosiiea completă şi inten­
ganizării 51 conducerii proce­ Pozitiv este faptul că si în La toate exploatările miniere Zone verzi
sivă a tuturor utilajelor mini­
selor de producţie, trebuie să acest an minerii au înregistrat PULSULUI PRODUCŢIEI se menţin? încă la un grad ere. să promoveze cu mai mult
conducă la ridicarea eficientei succese importante In primele ridicat lluclualia forţei de curaj metodele moderne de
economice la această unitate patru luni s-au extras pesle muncă. Numai In perioada a­ lucru, să acorde prioritate lu­ suspendate
de bază a industriei noastre plan 14 750 tone de cărbune nalizată au (ost anqajafî 2 388 crărilor de inveslilii şi pregăti­
carbonifere brut. productivitatea muncii a muncitori şî au plecat cu ţi. Un plus de preocupare tre­
Constituirea eomîte-tului de sporit cu 37 kg de cărbune pe 89 mal mulţi, fapt care duce buie manifestat faţă de mine­
direcţie ‘ al C.C.V.J. vine să post, iar la preţul de cost au la dezorganizarea brigăzilor şi le noi In deschidere, capaci­ Horticultorul Martin Katz.
răspundă tocmai acestor dezi­ fost obţinute economii de 1,6 Vasile Roşitoru, şef de briga­ tone de cărbune, minele Dilja. aproape jumătate nu-si reali­ la obţinerea unor randamente tăţi de producţie cu pondere din Cluj, a conceput o nouă
derate majore. Tovarăşul Ion milioane lei dă la Lupeni si inq. Aurel Brin- Paroseni şi Vulcan au „inqlii- zează sarcinile de plan, iar din scăzute. în producţia naţională de căr­ formă de ornare floricolă a
Lungu, secretar al Comitetului Aceste cifre nu sînt insă de duşe, şeful Exploatării miniere ţit" din plusuri 15.200 tene de 324 de brigăzi la producţie, Pe de altă parte, chiar for­ bune. localităţilor urbane. In locul
judeţean de partid Hunedoara natmă să caract?rizeze integral Lonea Ei au arătat că în spa­ cărbune. Dm această semnifi­ 109 se m?nlin sub plan. Simi­ ţa de muncă existentă nu este benzilor verzi, care se re­
s-a referit pe larg în cadrul activitatea economică a com­ tele cifrelor globale se ascund cativă comparaţie, noul comi­ lar se prezintă şi sectorul de bine folosită. O dovedeşte Măsurile d> ordin tehnic, e­ duc treptat din cauza circu­
adunării de constituire la sar­ binatului. De aceea vom apela seiioase inconstante în realiza­ tet de direcţie al C.C.V.J. tre­ investiţii unde din 68 de bri­ creşterea numărului de abs?n- conomic şi organizatoric nu pot laţiei intense, el propune ca
cinile şi atribuţiile ce revin şi la alţi Indicatori care pun in rea ritmică, de către toate ex­ buie să tragă concluzia că găzi 21 nu-si îndeplinesc pla­ te — motivate sau nemolivnte avea eficacitatea dorită decit pe stîlpii de troleibuz, pe
noului organ colectiv de con­ lumină o seamă de neajunsuri ploatările, sectoarele si brigă­ neîndeplinirea planului de pro­ nul. — la pesle 155 000 zile—om prin ridicarea calificării si spe­ cei de iluminat şi de tele­
ducere. Comitetul de direcţie in desfăşurarea proceselor de zile a sarcinilor de plan De ducţie de către trei exploatări, Iată de ce. prezentind aceas­ cu mult fală de aceeaşi peii- cializării oamenilor, piin întă­ graf, pe 2Î<Juri şi garduri să
— a arătat vorbi-torul — nu produclie. De pildă, cheltuieli­ lapt, aceasta nu este o nouta­ din care una în extindere şi tă situaţie de loc îmbucură­ oadă a anului trecut rirea disciplinei şi simţului de fie fixate ghivece cu flori
trebuie Înţeles doar ca o sim­ le la 1000 de lei producţie te pentru Valea Jiului. Ba două noi, pcntiu deschiderea toare, participanţii la discuţii Indicele de folosire a tim­ răspundere in producţie. In hidroponice. Spre deosebue
plă noţiune organizatorică ci marfă' au fost depăşite cu 8,R0 chiar se pare că ou devenit cărora statul a investit' sume au lost unanimi în a apiecia că pului do lucru s-a redus şi el acest sens conducerile exploa­ de fîşiile de pămînt cultiva­
ca o viziune structural nouă lei, iar beneficiul planificat a „tradiţie" munca in asalt, de­ importante, impune cu acuita­ instalarea si investirea comite­ la 92.4 la sută fală de 93.4 Io tărilor. organizaţiile de partid te cu flori, care pretind un
asupra conceptului de condu­ lost diminuat cu 4.546.000 l;i. păşirea masivă, în funcţie dc te măsuri energice, operative tului de direcţie cu puteri de­ sută in 1967. De aici, serioase si sindicale au încă foarte mare volum de muncă —
săpat, plivit, udat — acestea
cere şliinţilică a economiei. El Nici i-nvesliţiile prevăzute— şi conjunctură, dc către uncie bri­ pentru redresarea situaţiei. pline trebuie să nducâ cu sine repercusiuni şi implicaţi' asu­ mult dc lăcut. Concomitent prezintă multiple avantaje.
trebuie să răspundă necesită­ volumul lor este apreciabil găzi şi sectoaie a producţiei Discrepanţele intre realizări­ o veritabilă „infuzie11 de iniţia­ pra ritmului de creştere a însă. aceleaşi organe an dato­ S-a calculat câ întreţinerea
ţilor reale impuse d± comple­ — n-au fost realizate, rămi- Si randamentelor pentru a ro­ le exploatărilor, oscilaţiile maii tivă. o substanţială şi elec­ productivităţii muncii. ria să se ocupe mai mult de unui ghiveci cu flori hidro­
xitatea 51 tendinţele generale nindu-se în urmă cu lucrări in tunji „per total" râminerile în ale aceloraşi exploatări pe de­ tivă preocupare pentru regla­ In incli?ierea adunării a luat îmbunătăţirea conditiilot de
de dezvoltare a economiei na­ valoare de 880000 lei. urmă ale celorlalte rea pulsvTlui producţiei, pentru cuvintul tovarăşul loan Cotoţ, muncă al ? minerilor, capitol ponice costă pe an l,20 Iei.
ţionale, sarcinilor stabilite de Cauzele care frinează ridica­ cade si luni. au de asemenea a face din ritmicitate o pir- deosebit de important, care nu ceea ce conduce la o însem­
conducerea superioară de paUid rea aclivitălii economice a Contradicţii paradoxale gă­ o geneză cunoscută : rămîne- gliie de bază in perfecţionarea membiu al C.C. al P.C.R., se­ se bucură încă de întreaga a­ nată economie rle fonduri
si dc stat. Aceste cerinţe tre­ combinatului sînt multiple A­ sim chiar în depăşirea dc plan rea sistematică sub plan a unui activităţii economice de ansam­ cretar al U.G.S.R. Referîndu-sc Acest ornament floral poate
buie să le aibă mereu în ve­ supra lor s-au pronunţai in la producţia do cărbune brut mare număr de sectoare si bri­ blu a combinatului. la necesitatea ridicării efici­ tenţie a lorurîlor competente fi extins şi în instituţii şi
dere $i comitetul de direclie cadrul adunării numeroşi vor­ pe inhequl combinat In vreme enţei economice )o nivelul po­ din Valea Jiului.
al combinatului carbonifer. bitori printre care Ion David. ce minele Lupeni si P?trila au găzi. Este îngrijorător faptul Unde şi în ce mod trebuie întreprinderi. în şcoli si lo­
Realităţile economice din Va­ şef de brigadă la Aninoasa. scos la ziuă peste plan 25.000 că din 35 sectoare productive acţionat pentru atingerea aces­ sibilităţilor de care dispune L. VISKI caluri publice.