Page 16 - Drumul_socialismului_1968_06

T

VIZITA ÎN TARA NOASTRĂ
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA !

A PREŞEDINTELUI REPUBLICII

CONGO, ALPHONSE

MASSAMBA-DEBAT

Râspunzînd invitaţiei secre­ lui Executiv, al Prezidiului motociclişti şi se îndreaptă
tarului general al Comitetului Permanent al C.C. al P.C.R.. spre reşedinţa oficială rezer­
Central al Partidului Comu­ preşedintele Consiliului de Mi­ vată oaspeţilor.
nist Român, preşedintele Con­ niştri. De-a lungul traseului, pa­
siliului de Stat, Nicolae Pe aeroport sînt veniţi în voazat cu drapelele Republicii
ANUL XX. NR. 4175 JO I 6 IU N IE 1968 4 PAGINI 30 BANI Ceauşescu. miercuri la amia­ înlîmpinare tovarăşii Dumitru Socialiste România şi Repu­
ză a sosit în Capitală, intr-o Popa, membru supleant al Co­ blicii Congo, numeroşi cetă­
vizită oficială, secretarul ge­ mitetului Executiv al C.C. a! ţeni ai Capitalei salută cu cor­
nera) al Mişcării Naţionale a P.C.R., primarul general al dialitate prima vizită în Româ­
Revoluţiei, preşedintele Repu­ municipiului Bucureşti, Mihni nia a preşedintelui Republicii
Dalea,
secretar al C. C. al
Congo.
blicii Congo, Alphonse Mas-
DRUMUL SPRE R A N D A M EN TE samba-Debat. P.C.R., Ştefan Peterfi, vice­ latul Consiliului de Stat. a
Miercuri la amiază, la Pa­
de
preşedinte al Consiliului
Oaspetele este însoţit
de
.lulicn Boukambou, membru Stat, George Macovescu, prim- avut loc o întîlnire protocola­
al Biroului Politic al M.N.R. adjunct al ministrului afaceri­ ră între secretarul general al
lor externe, membri ai C.C.
Comitetului Central al Parti­
administrativ al
şi secretar
SUPER IO AR E în cep e cu b u n a C.C. al M.N.R., Antoine Ma- al P.C.R., ai Consiliului de dului Comunist Român, pre­
Stat şi ai guvernului, condu­
şedintele Consiliului de Stat,
boungou Mbimba, membru al
CC. al M.N.R., Georgettc cători de instituţii centrale şi Nicolae Ceauşescu, şi secreta­
Bouanga, preşedinta Uniunii organizaţii obşteşti, generali rul general ai Mişcării Naţio­
Revoluţionare a Femeilor con­ şi ofiţeri superiori, funcţionari nale a Revoluţiei, preşedinte­
o rg a n iz a re a lo c u lu i de m u n c ă goleze, Nicolas Mondjo, mi­ cerilor Externe, ziarişti ro­ le Republicii Congo, Alphonse
superiori din Ministerul Afa­
Massamba-Debat.
nistrul afacerilor externe. În­
sărcinat cu problemele coope­ mâni şi corespondenţi ai pre­ La sosirea oaspetelui, o gar­
rării, aviaţiei şi turismului. sei străine. dă militară a prezentat ono­
Aime Matsika, ministrul co­ Sînt de faţă şefi de misiuni rul.
In cadrul aoţiunll care se la mineri şi pînâ la conduce­ da lui IIie Nicolae, oare lu­ totalul brigăzilor nu şi-au rea­ merţului, industriei şi statis­ diplomatice acreditaţi la Bucu­ La întrevedere au participat
desfăşoară pentru organizarea re, s-au obţinut realizări pro­ crează într-un abataj cameră, lizat planul, ticii. Augustin Poignet, secre­ reşti. Ion Gheorglie Maurer. Mihai
ştiinţifică a produoţiei şi a gresive. Brigada condusă de a reuşit să atingă randamente Deşi s-au Întocmit multe tar de stat al Apărări» Naţio­ Numeroşi bucureşteni, ve­ Dalea, Ştefan Peterfi. vice­
muncii la mina Aninoasa, un Man Nîcolae, care lucrează în de lucru de 7—8 tone cărbune studii bune privind organiza­ nale. niţi la aeroport pentru a adu­ preşedinte al Consiliului de
Ioc important îl ocupă pro­ abatajul respectiv, a extras în pe post. Realizări apreciabile rea muncii, n-a existat o preo­ Cu acelaşi avion au sosit ce oaspeţilor urarea poporului Stat, Vasile Vlad, şef de sec­
blemele care vizează locu-l ie medie 6 şi chiar 7 tone de căr­ a obţinut brigada condusă oe cupare operativă pentru apli­ consilieri, funcţionari de stat român, de .bun sosit*, salută ţie la C.C. al P.C.R.. George
muncă. Pe această linie s-au bune pe post, depăşind sub­ Petru Itoman .şi altele. Acestea carea lor şi pentru generali­ şi ziarişti congolezi. cu căldură fluturînd steguleţe Macovescu, prim-adjunct al
făcut diverse studii şi s-au luat stanţial randamentul med'u sînt numai ctteva dovezi care zarea experienţei pozitive. Am şi buchete de flori. ministrului afacerilor externe,
măsuri. Încă din anul trecut pe post în celelalte abataje alo confirmă că organizarea ştiin­ încercat să aflăm ce conclu­ La ora 13,40. avionul oficial, Comandantul gărzii de onoa­ şi Alexandru Tujon, ambasa­
se urmăreşte modul de orga­ exploatării. După cum se poa­ ţifică a muncii se bucură de zii s-au tras în urma experien­ escortat de la intrarea în spa­ re prezintă onorul. In timp ce dorul României in Republica
nizare a munc:i Intr-un aba­ te deduce, e vorba de o dife­ atenţia comitetului de partid, ţei făcute în abatajul frontal ţiul aerian al României de a­ se intonează imnurile de stat Congo.
taj frontal din blocul III. A­ renţă care se măsoară în im­ a conducerii tehnice şi ailor ales ca etalon de studiu. To­ vioane cu reacţie ale forţe­ ale celor două ţâri, In semn Au luat parte Julien Bou­
tenţia principală a fost cana­ portante sporuri de producţie. factori lor noastre armate, aterizea­ de salut se trag 21 salve de kambou, membru al Birou­
lizată spre îmbunătăţirea a­ Tot la exploatarea aminti­ Alte fapte arată însă cl li­ C. OLT EA NU ză pe aeroportul Bâneasa. Pa­ artilerie lui Politic al M.N.R. şi secre­
provizionării cu materiale şi tă s-au făcut studii pentru nele aspecte ale acestei im­ vilioanele aeroportului sînt însoţit de tovarăşul Nicolae tar administrativ al C. C. al
vagoneţi, scurtarea timpului perfecţionarea sistemului de portante probleme n-au fost pavoazate cu drapelele de stat Ceauşescu, Alphonse Massam- M.N.R., Antoine Maboungou
necesar pentru anumite ope­ organizare a muncii în abata­ rezolvate operativ şi cu toată (Continuare fn pag. a 2-a) ale celor două ţări. Pe mari ba-Debat trece in revistă garda Mbimba, membru al C. C. al
raţiuni din cadrul ciclului de jele cameră, folosirea raţio­ competenţa. E adevărat că la pancarte sînt înscrise urările;
producţie, plasarea raţională a nală a forţei de muncă la pu­ Aninoasa sint multe brigăzi „Bun venit secretarului gene­ de onoare aliniată pe aeroport. M.N.R., Nicolas Mondjo. mi­
Oaspetelui Ii sînt prezentaţi
nistrul afacerilor externe, în­
posturilor şi folosirea unor ţul „Sud", îmbunătăţirea care obţin. în mod constant, ral al Mişcării Naţionale a Re­ apoi şefii misiunilor diploma­ sărcinat cu problemele coope­
procedee de muncă eficiente. transportului etc. Fiind spri­ rezultate bune şi au devenit voluţiei, Alphonse Massamba-
Datorită faptului că această jinită în mod organizat pen­ fruntaşe consacrate Dar. în Debat. preşedintele Republicii tice şi persoanele oficiale ro­ rării. aviaţiei şi turismului.
problemă a intrat în sfera tru rezolvarea unor probleme acelaşi timp sc menţin nume­ Omagiu Congo* şî „Trăiască prietenia mâne, venite in întimpinarc. Aime Matsika. ministru! co­
merţului. industriei şi statis­
preocupărilor pe care le au de aprovizionare şi organiza­ roase brigăzi sub plan. Numai dintre popoarele Republicii So­ De pe podiumul instalat pe ticii. Augustin Poignet. secre­
principalii factori, începînd de re a locului de muncă, briga­ In luna aprilie, 19 la sulă din cialiste România şi Republicii aeroport, secretarul general al
Congo". CC. al P.C.R., preşedintele tar de stat al Apărării Naţio­
Fiecare sfirfit (le an şcolar I>a coborlrea din avion, se­ Consiliului de Stat. Nicolae nale. protocolară s-a
Intîlnirea
aduce inevitabile despărţiri. Ge­ cretarul general al M ?şcârii Ceauşesou, a rostit o alocuţiu­ desfăşurat £ntr-o atmosferă
neraţiile care pleacă predau cla­ Naţionale a Revoluţiei, preşe­ ne de bun venit. A răspuns .se- cordială.
Adunări ale comuniştilor a scolii; serbări, banchete de phonse Massamba-Debal, este preşedintele Republicii Congo,
M.N.R.
cretarut general al
dintele Republicii Congo, Al­
selor următoare cheia simbolică
Alphonse Massamba-Debat.
salutat cordial de
tovarăşii
adio, tablouri
emoţionante se
In pagina a IV-a, alte
Un grup de pionieri
Nicolae Ceauşescu, secretarul
oferă
adaugă firului celor care le-au
precedat. Sc trece un hotar, de general al Comitetului Cen­ oaspeţilor congolezi buchete relatări despre vizita pre­
forestieră de pe
Cabană
cele mai multe ori finalul nefi- Valea de Brazi, sectorul Lu- tral al Partidului Comunist de florj. şedintelui Republicii Con­
Român, preşedintele Consiliu­
ind lipsit de lacrimi, de strîn-
Cei doi conducători de partid
şi deputaţilor din comune geri de inimă. Alte sute de ca­ peni. lui de Stat, şi Ion Gheorglie şi de stat iau apoi loc într-o go Sn ţara noastră.
Maurer, membru al Comitetu­
maşină deschisă escortată de
targe părăsesc ţărmurile cu mi­
reasmă de cerneală, pentru a
naviga cutezătoare in albastrul
imens al cerului fi mării, îrjso-
au ales ca secretar al comite­ ţite de acordurile, veşnic pre­ Din partea
tului comunal de partid pe to­ lungite in timp, ale nemurito­
In comunele judeţului nostru continuă s6 aibă loc odunori varăşul loan Almăşan, iar ca rului „Gaudcamus". LA ORDINEA ZILEI
ale comuniştilor şl deputaţilor tn vede re o constituirii comitete­ locţiitor pc lovarăsul Petru F.xistă fi altfel de despărţiri.
lor comunale de portld şl a consiliilor populare comunote provi­ Păcurar. In tunclia de pre­ Vine o vreme cirul sfirşitul de Ministerului
zorii, Io care porticipă membri şi membri supleonţi o» Comite­ şedinte al comitetului execu­ an şcolar aduce alte plecări.
tului judeţean de partid, membri oi Comitetului executiv ol Con­ tiv al consiliului populor co­ Sub zborul av'mtat al unei noi
siliului popular judeţean provizoriu, activişti de partid, de stat, oi munal a fost ales tovarăşul calmă, liniştită, cu conştiinţa, Intrelincrca (uitărilor f
promoţii, mai există o plecare,
organizaţiilor de maso şi obşteşti. La adunarea din comuna Cer- Avram Filipaş.
teju de Sus au participat tovarăşii Ion Lungu, secretar al Comi­ Directivele Plenaiei C. C.
tetului judeţean de partid şl Mircea Ramba, membru ol Co­ limpede a datoriei împlinite. Nu j.| al P.C.R. cu privire la dez-
mitetului executiv al Consiliului popular judeţean ; la Crişcior C R IŞ C IO R e o retragere, ci consfinţirea ţi­ voi ta rea învăţâmîniului. din
şi Bucureşci tovorâşii Ştelan Al mă şan, secretar ol Comitetului nui drum parcurs. In cadrul Întreprinderii a- Zorin Herbel sl Alexandru peratlvel nu s-a hotărî! încă aprilie 1968, prevăd ca tn vii­
judeţean de partid şi Sabin Boticîu, membru al Comitetului exe­ ...Oameni care pleacă, care la­ qricole de stal din Sîntâmâ- Boţea. să între în atiibuţiunl. Inqine- tor numărul examenelor pen­
cutiv al Consiliului popula' judeţean ; Io Toteşti tovarăşii loan Adunarea comitetului comu­ să in urmă fîşntrea atitor ge­ rîa-Orlea, cultura porumbului In afară de porumb, )a sfe­ rul agronom şi brigadierul de ii! tru studenţi să fie limitat la
Sirbu, şef de secţie la Comitetul judeţean de partid şi Teodor nal de partid şi a consiliului neraţii... Învăţătorul Victor Mo- ocupă o suprafaţă de 815 hec­ clă s-au aplicat două praşrile cîmp fiind bolnavi, conducerea | şapte pe întregul an univer­
Bâdâu, membru ol Comitetului executiv ol Consiliului popular popular comunal provizoriu a fymea a petrecut 41 de ani de tare PcntTu obţinerea de pro­ pe întreaga suprafaţă, iar la treburilor a rămas în seama sitar.
judeţean; la Luncoiu de Jos tovarăşul Aron Colcer, şef de secţie prilejuit comuniştilor şi depu­ viaţă în tovărăşia ochilor larg ducţii sporite, în fleoare fer­ porumbul pentru siloz. caie preşedintelui cooperativei. Cei­ S Ca măsură tranzitorie, pi­
Io Comitetul judeţean de portid; Io Peştişu Mic tovarăşul Vi- taţilor, reprezentanţilor celor descinşi spre tainele abecedaru­ mă se acordă o deosebită a­ ocupă 90 hectare, s-a terminat lalţi membri ai consiliului dc li nâ la punerea in aplicare a
chente Bălan, membru al biroului Comitetului judeţean de 6.904 locuitori ai comunei Criş­ lui. a scrisului şi a cititului, a tenţie executării Ia timp si de prima lucrare cu cultivatorul. conducere nu-i acordă nici un | unor noi planuri de învâţâ-
partid, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului muzicii fi focului Mai mult de calitate a lucrărilor d? între­ După recoltarea orzului şi se­ sprijin, cu ţoale că se she că \ mint şi pentru a reduce nu­
populor judeţean ; la Burjuc tovarăşii Emil Pleşa, membru su* cior o prolundâ sl temeinică 10 generaţii petrecute cu. infi­ ţinere. carei masă verde pe o supra­ luctârile de întreţinere a cul­ ri mărul do examene ce tre­
pleont ol Comitetului judeţeon de portid şi Suciu Coman, secre­ dezbatere a realizărilor şi În­ nită dragoste fi răbdare de la faţă însemnată s-a însămîntat turilor sint înlîrziale. Această ji1 buie promovate in sesiunile
tar al Comitetului executiv ol Consiliului popular judeţean ; la făptuirilor de plnă acum, sta­ prima literă pină la tainele mari Ca ui mare a folosirii cu pasivitate ar<» repercusiuni ne­ ji de vară şi toamnă, pentru
Baniţa tovarăşii Lazor David, membru ol biroului Comitetului ju­ bilirea Şi trasarea jaloanelor ale lumii cărţilor. 4! de ani de randament sporit a cultivatoa­ porumb furajer, ceea ce va f anul universitar 1967/1968 se
deţeon de partid şi Traian Blaj, prim-vicepreşedinte al Comite­ sl sarolnilor activităţii lor vi­ mlădiere a celor mai gingaşe relor, viteza zilnică realizată permite să se asigure sporirea gative asupra producţiilor. Pină Iii stabilesc următoarele măsurii
la data de 4 iunie a.c. aici nu
tului executiv al Consiliului popular municipal Petroşani ; la itoare. mlădiţc. ani de trudă, ani de fe­ la prăşit este de circa 100 de simţitoare a producţiei de nu­ j;! La facultăţile şi secţiile
Cirjiţi tovarăşii Alexandru Mogoş, membru al biroului Comitetului Petru Fodor, Mircea Bocănîci. ricire, de împliniri. hectare. Aceasta a permis ca treţuri. se ştia cît s-a prăşii şi nici Si unde numărul de examene
judeţean de partid şi Octavian lenăţescu, vicepreşedinte ol Co­ Vjorel Băda. Aurel Faur, Ni­ Cu gîndul la vîrstele zglobii pe întreaga suprafaţă să se Acordînd întreaga gr1|ă apli­ cili membri cooperatori sînt ji pentru întregul an universi-
mitetului executiv ol Consiliului popular municipal Deva colae Ruda. loan Sut şi alţi pe care Ic predau tinerelor ge­ termine prima praşilă, iar cea cării lucrărilor de întreţinere in clmp. După unele dale pro­ ji tar este mai mare de opt, el
Membrii şi membrii supleanţi al Comitetului judeţean de vorbitori, au arătat că există neraţii didactice, la anii nenu­ de-a doua s-a aplicat pină ieri. la culturile prâşîtoare. In fle­ babile, prăşită 1 la porumb j] se reduce la opt. In acest
partid ou vorbit in faţa comuniştilor şi deputaţilor despre sarci­ mari rezerve pentru a lace din măraţi împărţiţi intre lecţii fi pe 395 heolaie. Rezultate mat care fermă se vor pulea realiza s-ar fi aplicat pe 10-15 hectare. f scop, facultăţile vor stabili
nile importante ce stau in faţo organelor de portid şi de stot comuna lor o comună moder­ recreaţii, părăsesc băncile şcolii bune la întreţinere s-au înre­ producţii ridicate de porumb sl Această stare de lucruri tre­ ii patru discipline la care pre-
comunale în etapo octuolă, Insistînd asupra necesităţii desfă­ nă, înfloritoare. Pentru aceas­ fi învăţătorii Ion FlefCru fi Ma­ gistrat la fermele conduse de de nutreţuri. buie îndreptată de urgenţă. î; zentarea la examen este o-
şurării unei munci colective tn vederea participării active o tu­ ta va trebui. Insă, ca In vi­ na Constantinescu, profesorii Organizaţia de partid şi con­ £ bligatorie pentru toţi studen-
turor cetăţenilor Io viaţa politică, economico şi sociol-culturalâ a itor comitatul de partid, consi­ Bildea Izabela fi Nat al ia Leahii, j ţii. Din restul disciplinelor,
localităţilor rurole, pentru înfăptuirea cu succes o hotărîrllor liul popular comunal să-si educatoarea Cornelia Lazăr. Unii au început a doua praşiiâ, siliul de conducere au datoria j studenţii se pot prezenta la
partidului şi guvernului. perfecţioneze necontenit meto­ să asigure mobilizarea tuturor i; examen la alegere, astfel ca
Adunările comuniştilor şi deputoţllor din comune ou adoptot dele şl stilul de muncă, să a- Intîlnirea de adio are inten­ membrilor cooperatori la în­ ji să promoveze în total opt
fesiuni. Cind oraşul Simeria era alfii n-au terminat-o nici pe prima
telegrame odresate Comitetului Centrol ol Partidului Comunist pllce cu consecventă princi­ sitatea emoţională a marilor con­ examene.
Romon. personal tovarăşului Nicolae Ceouşescu. prin core îşi piul muncii colective, să mani- treţinerea culturilor.
exprimă adeziunea deplină faţă de măsurile privind perfecţio­ tesle mai multă qrijă, atenţie cuprins în liniştea nopţii, a­
narea vieţii sociale a ţării şi hotârirea fermă de a depune toate şi receptivitate fală de cerin­ colo, în sala cu ferestrele lumi­ Lucrările de întreţinere a voltate sl prezintă garanţia ca
eforturile în scopul ridicării pe o treapta superioară a întregii ţele oamenilor. La rîndul lor, nate ale liceului, se consuma ac­ culturilor — praşila mecanică producţiile planificai? să se
activităţi de portid, de stat şi obşteşti. comuniştii şi deputalil, toii lo­ tul major al predării ştafetei, şl manuală — sînt hotărîtoare realizeze. In aceste zile se e­
învăţătorii fi profesorii iefiţi la
cuitorii comunei, să participe pensie erau sărbătoriţi — semn pentru soarta recoltei. De a- fectuează praşila a doua la
mea. cooperatorii de la Bur-
In mai mare măsură la rezol­ de adincă preţuire — de toţi porumb şi praşila a treia la
varea treburilor ohşteşti, la ac­ colegii lor. Buchetele de flori, )uc au luat măsuri din timp, cartofi.
rea aprovizionării şl deservirii
orqanizîndu-şi mai bine mun­
Nu acelaşi
CERTEJU populaţiei. Deficientele semna­ ţiunile care sc întreprind pen­ cadourile, toasturile marcau, la ca pentru ca prima prasilă la spune însă în cazul coopera­
luciu se poale
late de vorbitori au lost cu­ tru sistematizarea, gospodărirea acest ilirţit de an şcolar, ple­ culturile de porumb si cartoîl tivei agricole din Leşnic. Po­
şl modernizarea comunei.
prinse, ca obiective, in planul carea unei „promoţii'‘ de sta­ să se eleclueze la timpul op­
de măsuri al consiliului popular Vor trebui Intensificate lu­ tornici fi devotaţi veterani ai tim. Tovarăşul inginer Nicolae rumbul de pe cele 78 de hec­
comunal provizoriu. crările de construire a unui catedrei. T. ISTRATE Wurm ne spunea că cele 170 tare se luptă din greu cu bu­
Comuniştii şi deputaţii de pe hectare cu porumb şi 19 hec­ ruienile, care l-au înăbuşii^
Comuniştii şi deputaţii în­ re7,n comunei Certeju de Sus (Continuare fn pag. a 2-a) tare cu cartofi sini bine dez­ Consiliul de conducere al coo-
truniţi la adunarea comitetului
comunal de partid şt a consi­
liului popular- provizoriu au
dat o înaltă apreciere îmbună­ plară* Exemplar aţi proce­
comunei Cerleju de Sus per­ DE CE DEVIN INSENSIBILE „AN­ dat. lovarăşe director. „Ame­
tăţirii organizării
administra-
tîv-teritoriale.
deschide
care
ninţarea” aceasta datează din
spectiva unei puternice dezvol­ 22 februarie.-In 28 mai vitrina
frigorifică (pentru că despre
tări, în măsură să ridice aoti- ea era vorba in procesul ver­
ce în ce mal apropiat de con­ TENELE44 CUMPĂRĂTORULUI bal amintit), era tot defectă
vila tea economică şi viaţa so­
De altfel nu ne miră acest
ci al-eulturală la un nivel din
milie*. Inlr-una din informă­
diţiile urbane. mod de „a spăla rufele în fa­
In noul cadru organizatoric, rile înain-tate cons'liuhn sin­
comuna Cerleju de Sus se a­ trol obştesc nu are eficienţa din cele 31 de echipe au efec­ dical de câhe un comitet de
propie de cerinţele unei co­ dorită. Aceasta pentru că nu tuat controale pe teren. sindicat, se arăta că gesriona-
mune moderne. In comună îşi Pe marginea activităţii echipelor toate cele 31 de echipe sînt Pentru a ne convinge de ce­ ra Corpadea de la magazinul
desîăşoară activitatea unităţi active, iar unităţile controlate le relatate am insolit in tim­ alimentar din Gura Morii pur
industriale (exploatarea minie­ de control obştesc din oraşul Brad nu înaintează la conducerile pul controlului echipa condu­ şi simplu sfidează echipele de
ră şi şantierul de explorări lor registrul de control atunci să de loachim Benea. con-trol în timp ce în magazin
miniere), există un liceu, două cind sint vizate pentru neie- Unitatea nr. 1 alimentara are deficienţele se perpetuează.
scoli generale, două dispen­ guli care le aparţin, sau. cum e ca gestionar tin om. după cite Personal am vrut sâ ne con­
vingem dacă serviciul comer­
sare, farmacie, numeroase aşe­ Echipele de control obştesc cîteva din informările pe care cazul In centrul de valorifi­ ni s-a spus, cu destul simţ cial al O.C.L. comerţ mixt con­
zăminte culturale. Pentru de­ sint un fel de ..antene" ale le înaintează lunar la consi­ care a legumelor şi fructelor, gospodăresc. Aici echipa a se­ trolează modul dc întocnvrc a
servirea populaţiei, cooperativa cumpărătorului, în orice mo­ liul sindical orăşenesc comite­ nu răspund în nici un fel la sizat faptul că spaţiul de de­ preţurilor de către gestionarii
tele sindicatelor ce patronează
echipele
ment sensibile la ceea ce se
sesizările făcute de
de consum dispune de 21 uni­ Intlmplâ în sectoarele de acti­ aceste echipe. Dînd crezare a­ de control. Luna trecută noi pozitare e redus, că o vitrină unităţilor de alimentaţie publi­
tăţi de desfacere şi prestări de vitate de care cetăţeanul se cestor informări, se pare că am ţinut o consfătuire cu fi­ frigorifică nu funcţionează şi că. $eful serviciului comeiei-
multe altele. In registrul de
servicii. izbeşte în fiecare zi In oraşul cele 31 de echipe depun o ac­ reşte echipe Au ieşit la ivea­ control unic, sub procesul ver­ a( n-a putut să ne documen­
Participanţii lo discuţii, prin­ Brad au fost constituite 31 ast­ tivitate susţinută, că propune­ lă multe nereguli. Unităţile bal al comisiei, cineva (ni s-a teze că a exercitat acest con­
tre car» Petru Gherraan. Ion fel de echipe. Ele an dreptul şi rile lor sînt privite cu toată sa ni laie, de pildă, trebuie sâ spus că semnătura e a direc­ trol. Ba mai mult nici bună­
Crainic, Constantin Susan. Va­ datoria dc a controla 80 de u- seriozitatea de către conduce­ fie contiolate de echipe care torului O C.L. comerţ mixt) no­ voinţa necesară n-a avut-o to­
lentin Poenar, Iacob Virgil si nitâii de comerţ, cooperaţie, rea O.C.L comerţ mixt şi cca au în componenţă cîte un me­ tase : „In atenţia şefilor de varăşul Corpadea, şeful servi­
mulţi alţii au analizat posibi­ alimentaţie publică şi sanitare a cooperativei de consum Am dic. Nici unul dintre medicii servicii comercial şi adminis­ ciului.
lităţile exislente pentru îmbu­ Cum îşi de^făşoaiâ activi­ rugat pe tovarăşul Octavian râie fac parte din echipele de trativ ! Cit consideraţi că mai La magazinul O.L.F nr. 2 nu
nătăţirea vieţii economice şi tatea aceste echipe, cu cîlâ e- Marcu. preşedintele Consiliu­ control obşlesc nu-i controlea­ este necesar sâ sesizeze con­ ni s-a putut arăta registrul u-
social-culturale a comunei, st«a- ficienţâ intervin ele pentru re­ lui orăşenesc Brad al U.G.S.R, ză pe colegii lor din unităţile trolul obşlesc aceleaşi defi­ nîc de control. ,E dus la con-
bilindu-şl obieolive concrete zolvarea unor nemulţumiri ale să caracterizeze in citeva cu­ sanitare" cienţe ? Dacă nici In termen ION SEREU
pentru întărirea muncii de cumpărătorului 7 vinte activitatea echipelor. Dar nu numai echipele din de cinci zile nu se iau mă­
partid, perfecţionarea activită­ Ca sâ aflăm un răspuns la .Din capul locului apreciem unităţile sanitare nu-şi fac da­ surile corespunzătoare, voi lua
ţii economice a unităţilor in- această întrebare, am studiat că activitatea echipelor de con­ toria. In luna aprilie numai 14 măsuri de sancţionare exem­ (Continuare în pag. a 2-a> Sero I.O.O. Deva. Pentru covoarele florale ale
duslriole, sistematizarea şi gos­ există aici suficientă „materie
podărirea satelor, Îmbunătăţi­