Page 17 - Drumul_socialismului_1968_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 6 iunie 1963

Adunări ale comuniştilor partea carosabilă rămasă liberă salvat de In spitalizase. I uincu

în dreapta maşinii au oprit orice
zice că restaurantul c în adnu
niurafie eu mandatar, be prea
vehicul. In 10 minute s-au în­
şiruit eiteva căruţe... poate, dar nu se vede!
— Vă rog. porniţi camionul.1
Pînă eind să tot stăm aci ? —
Enchis
n comune îndrăzni, intr-un tirziu, un că­ permanent 3
ruţaş.
— Pin' ne săturam, i s-a re­
Cu oile sc repartizează pentru îmbună­ vorba despre oi. n-am crede că plicat de pe cabina autocamio­
tăţirea păşunilor.
vor s-o facă de. . oaie.
nului.
(Urmare din pag, 1) Slbîşan, Preşedinte al comite­ şl alţii au analizat sarcinile De la această regulă genera­ O replică care aşteaptă un SÂllŞTtOARA (de la S.
tului executiv al consiliului o? revin organizaţiei comunale ciobanilor e o tă se fac însă şi uncie excepţii. In răspuns de la conducerea auto­ Gorun) N-am aflat cărei org.i
punct sanitar la Zdrapll, a dis­ popular comunal a fost ales turma dc oi a cooperativei a- „La cireşe" bazei dc care aparţine maşina niza{ii comerciale îi aprfinc mo­
pensarului medical si a com­ tovarăşul Ionel Zclconl. de partid şi consiliului popu­ grtcole dm Periu, de pildă, eu respectivă. demul chioşc din marginea şo­
lar pe linia îmbunătăţirii mun­
plexului comercial din Criscior. cii în toate domeniile de acti­ altă chestiune? bunăvoinţa consiliului de condu­ CERTE) (dc la L Tara). $i selei ce trece prin sat. Modem,
De asemenea. Întărirea bazei vitate si au făcut propuneri cere a! unităţii, s-au introdu< aici s-au copt cireşele Sînt ru­ frumos, mese cu parasofare, dar .
economice a cooperativei agri­ LUNCOIU Interesante. Astfel, pe linia Îm­ BERIU (dc la T. Dobriccann) peste 3C0 oi proprietate a cio­ mene, cărnoase, <le-(i fură pri­ Mulţumim, tova­ închis, permanent închis. Ni­
cole de produclh va trebui să In fiecare unitate cooperantă banilor. fără ca acestoia să h meni nu poate preciza eind l-a
stea mai mult in atentia orga­ bunătăţirii condiţiilor de învâ- sc pretindă achitarea taxelor virea... Le-au furat-o şi şoferului şi răşe ospătar văzul ultima data... în activi­
ajutorului său de pe autocami­
ţâmint se vor construi încă 3
nelor de partid si de stat DE JOS săli de clasă la Şcoala de fi se fac eforturi susţinute pentru cuvenite Asemenea acte de onul ? 1-11D-484. A h oprit oa­ tate
locale. ani din Burjuc. In satul Glod- asigurarea furajelor necesare creş­ „generozitate1' se fac şi la Săla- O oameni Intui, l-a(i instalai
Adunarea a ales In funcţia ghilesti se va reamenaja că­ terii efectivului şi a producţiei şu de Sus, ţoi mu ş şi in alte menii maşina in şosea, au urcat VATA DE JOS (de la N. doar pentru decor f Se pare că
pe cabina autocamionului şi..
de secretar al comitetului co­ Marti, 4 Iunie a.c., a avut loc minul cultural si se va con­ animaliere. întreţinerea anima­ locuri Ne întrebăm dacă la unită­ Scanau). f(i mulţumim tovară­ a fost foarte „rentabilă" inves­
munal de partid pe tovarăşul adunarea comuniştilor şi de­ strui un magazin sătesc. De a- „Gustoase sînt cireşele sub frun­ şe ospătar! Sinceritatea eu care tiţia pentru amenajarea chioşcu­
loghin Dlneş. iar ca locţiitor putaţilor din cele cinci sate scraenca, se va construi un lelor proprietate obştească şi a ţile vizate nu se cunoaşte zica­ zişul umbros !" ne-at spus că virşlti, (singurul pro­ lui. Aii amortizat-o ? Nu ? De
pe tovarăşul Gheorghe Bucu- componente ale comunei complex comercial cu diverse celor aflate în proprietatea coo­ la : „frate, frate dar brinza-i Pînă şi-au stimpărat pofta de dus gastronomic in restaurantul fapt aveţi dreptate ! Nici nu
re$leanu. Preşedinte al comi­ 1-uncoiu de Jos. Inliunită pen­ ateliere precum si o brutărie peratorilor ocazionează o serie pe bani". Sau aici, cu ciobanii fructe. circulaţia s-a întrerupt. dm localitate la ora 18.30) sint poate fi amortizată dacă chioş
tetului executiv al consiliului tru constituirea comitetului de la Burjuc, care va deservi pe l+Uuith, U/u i,i'f 1 parte este o altă chestiune ? Deşi este Mormanele de şist ec ocupau „proaspeţi" ... de patru zile ne-a cui stă închis.
popular comunal a fost ales partid si a consiliului popular toti locuitorii satelor aparţină­
tovarăşul Miron Duşan. comunal provizoriu, adunarea toare. Se vor reamanaja dru­
b dezbătut cu simt de răspun­
satele
Petrestl,
murile
din
dere sarcinile ce revin noilor Glodghlleşti : si Brădătel şi s«
bucuresci organe pe linia perfecţionării vor întreprinde ample măsuri
activităţii economice, politice In funcţia de secretar al co­ Drumul spre randa­
sl social-cullurale. de Înfrumuseţare a acestora.
Comuniştii şi deputaţii de în cuvîntul lor, comuniştii sl mitetului comunal de partid a NOBILA AMBIŢIE DE
pe raza comun2i Bucuresci, deputaţii Adam Bsnea, Nico­ fost ales tovarăşul Sevaslian
reprezentanţi ar locuitorilor lae Lazăr. loan Dud. Nicolae Ballnl, Iar ca locţiitor tova­
din satele Curechiu, Rovina, Vasiu, Octavian lancu, Ma- răşa Victoria Tudonl. Ca pre­ mente superioare
Meiişor, Sesuri şi satul de re­ tescik Mariana. Teodor Maqda- şedinte al comitetului executiv
şedinţă, s-au adunat pentru a lena au subliniat faptul că al consiliului popular comunal de asemenea că numărul mare  TE REGĂSI ÎN LUCRURI
analiza şi dezbate realizările noul comitet de partid, căruia a fost ales tovarăşul Emil (Urmare din pag. 1)
muncii lor, pentru a stabili ti revin sarcini deosebite în Furdul. de absente nemotivate şi mo­
sarcinile ce le stau în fată în tiLtualcle condiţii, trebuie să varâşul Florîan Ţâlu, inginer tivate creează greutăţi în or­
urma transpunerii în viată a acţioneze cu competentă în economist, şeful serviciului or­ ganizarea unor locuri de mun­ reeeam eu autobuzul prîn- se „formulează" nişte expresii In Uzma de reparat utilaj mi­
complexului de măsuri privind toate domeniile de activitate. ganizarea muncii, ne-a măr­ că. Pentru lichidarea acestui T tr-o comună. Erau în acea ale tehnicii moderne a mineritu­ nier Petroşani pasiunile nova­
îmbunătăţirea organizării ad- De asemenea, în cuvîntul lor, BANIŢA turisit fără ocolişuri : neajuns, s-au luat anumite mă­ comună multe case noi, cum lui. Pe acolo, pe la suprafaţă toare au ajuns să molipsească
ministrativ-teriloiialc a tării. mai mulli vorbitori au arătat „Anul trecut s-a urmărit cu suri administrative şi educati­ sint tot mai multe in satele noas­ sau in adine, munceşte acum pe oameni într-atît incit proble­
Pornind de la realizările do- necesitatea ca organul local insistenţă modul de organiza­ ve In ba2a îndrumărilor pri­ tre Un lucru aproape banal meşterul Pop. mele cele mai grele ridicate de
bjndite pînă acum. vorbitorii, al puterii d? stat — consiliul La adunarea care a avut re a muncii în abatajul res­ mite de la comitelui de partid, ne-a refinut fără voie atenţia /~%mul care mi-i tovarăş de utilaje şt alte accesorii ale mi­
printre care Ioan Laslău, Ni- popular comunal — să depună loc cu ocazia constituirii co­ pectiv, apoi au intervenit li­ sindicatul a pus în discuţia Pe frontispiciul uneia, proaspăt ^ călătorie in drumul spre neritului. nerezolvate fericit in
colaa Botici, Maria Butariur eforturi stăruitoare în vederea mitetului comunal de partid şi nele greutăţi care au întrerupt colectivului anumite cazuri de te ne uită, două litere in relief, Aninoasa va mai urca o bucată alte uzine, şi-au găsit aici dez­
Petru Neaga, loan Giurgiu, Ro- îmbunătăţirii continue a acti­ a consiliului popular comunal studiile, iar acum se urmă­ abatere de la disciplina mun­ meşteşugite cit migală, două ini­ de dmm pe jos, pe deal. Are legarea, într-un nucleu de gin-
zalia Circu, Nicolae Oprean, vităţii administrative, pentru provizoriu din Bănită comu­ reşte din nou organizarea". cii, a întocmit scrisori pe care ţiale însemnind. mai mult de­ treburi la maşina de ex­ dire colectivă, într-un contact
Viorel Demian, au subliniat canalizarea enerqiilor creatoare niştii şi deputaţii au analizat Apreciem obiectivitatea răs­ le-a trimis fam iliilor celor ca­ ci t sigur, iniţialele numelui ano­ tracţie a puţului auxiliar nr. 3 permanent eu realitatea imediată
perspectivele ce se deschid în ale cetăţenilor înspre dezvolta­ posibilităţile de dezvoltaie eco­ punsului dar n-am dedus uit re absentează nemotivat. In nimului Manole. Nevăzut, nebă­ al minei Dilja. Un cunoscut — subteranul. Multe prototi­
fata comunei. rea, înfrumuseţarea si propă­ nomică si edilitar-gospodăreas- timp mai e necesar pînă la luna trecută s-au trimis peste nuit, ceva din acel om rămă­ spunea despre el: „Pe Sandu. puri, azi fabricate în serie, s-au
Din cuvîntul multor partici­ şirea comunei. că a comunei. In cuvîntul lor, definitivarea concluziilor si ge­ 24 de asemenea scrisori Cu sese acolo pe frontispiciu şi o să (Sandu e diminutivul lui Ale­ născut în uzină, fără să prevăd
acu­
neralizarea experienţei
panţi la discuţii s-a desprins Adunaipa a ales în funcţia vorbitorii si-au exprimat satis­ mulate. Tovarăşii de la orga­ toate acestea, se poate afirma rămină cit timp casa o să stea xandru Parasehtv, electrician la am fost martor Ia o parte din
că nu s-a insistat suficient pen­
necesitatea ca organele de de secretar al comitetului co­ facţia că pe baza delimitării ad- nizarea muncii ne-au precizat tru stîrpirea cauzelor care de­ în picioare, căci meşterul a (imit T.C..M M.) dacă vrei săi înnebu- procesul de creare a unui nou
partid si de stat alese să mani­ munal de partid pe tovarăşul ministrativ-teritoriele a judeţu­ termină absenţele ori s-a ac­ la asta; ceva din el, să treacă neştt piine-l să facă şi azi, şt tip de stilp de susţinere meta­
feste mai multă receptivitate Teodor Magdalena, iar ca loc­ lui Hunedoara, Bănită este co­ ţionat cu jntîrziere. La Ani- în lucrul săvirşit. miine, şi poimiine — am la lică — problemă cheie a mine­
Si solicitudine fată de rezolva­ ţiitor a fost aleasă tovarăşa mună suburbană. noasa. s-au ivit cazuri cînd Sint atîtea lucruri în jurul rînd — acelaşi lucru. Gu un eu- lor din Valea Jiului Pironi
rea treburilor gospodăreşti si Matesdk Mariana. In funcţia Comuniştii şi deputaţii care unii şefi de sectoare au dat nostru — case, parcuri cu co­ vint, îngroapă-l în monotonie". in care ne aflam — al ingineru­
edilitare, fată de soluţionarea de preşedinte al comitetului 0- au luat cuvîntul au făcut nu­ învoiri cu totul nejustif'cate paci şi flori, cişmele de apă şi „Spune-mi, l-am întrebat, nu lui şej al uzinei. Alexandru Tol-
justă a ceierilor si propuneri­ xecutiv al consiliului popular meroase propuneri în legătură şi au motivat absenţe nemoti- cîte şi mai cîte. In toate e în­ te-a obosit niciodată alergătura vay — era plin de machete şi
lor cetăţenilor comunal provizoru a fost ales cu folosirea raţională a fondu­ vabile. globată munca unui om sau a asta pe dealuri de la o lucrare prototipuri ale unor dispozitive
tovarăşul Adam Bcnea.
Adunarea a ales în funcţia lui funciar, gospodărirea mal In urma unei sumare anali­ unor oameni. Dacă te uiţi bine la alta, n-ai simţit vreodată şt maşini care uimesc prin sim­
de secretar al comitetului co­ bună a comunei şi dezvoltarea ze am constatat că se întoc­ însă, un copac sădit in toamnă nevoia unui loc de muncă mai plitate şi utilitate. Pentru eulhu-
munal dc partid pe tovarăşul bazei materiale a unităţilor dc mesc studii interesante şi e- a înmugurit în primăvară, altul liniştit ? „Intr-un astfel de loc larea vagonctelor să pui gravita­
Viorel Demian, iar ca locţi­ PEŞTISU MIC învătămînt. Deputaţii au cerut xistâ propuneri valoroase pen­ nu. Un perete de casă nonă zîm- liniştit eu m-aş transforma în- ţia să lucreze în locul omului,
itor pe tovarăşul Ioan Giur­ comitetului executiv nou con­ tru organizarea ştiinţifică a beşte la tine, altul ntt-ţi spune tr-nn sedentar. Mă înţelegi dum­ pentru cuplarea şi decuplarea
giu. Preşedinte al comitetului stituit să urgenteze lucrările de muncii, dar nu se acţionează nimic. Depinde de cită pasiune neata, intr-un sedentar, ţi nu lor — operaţie generatoare de.
“ Xecuti v al consiliului popu­ In cadrul adunării comuniş­ ulectrilicate a comunei Bănită, operativ ca ele să fie finali­ înglobează lucrurile in ele. vreau. Mie îmi trebuie mereu multe accidente — să foloSK' .
lar comunal provizoriu a fost tilor sl deputaţilor din cele să se doteze căminul cultura! zate. Colectivele care se ocu­ Omul. care se dăruieşte lucruri­ necunoscutul". un dispozitiv simplu ea „O
oles tovaiăşul Ioan Laslău. pă de această problemă au şi lor e ea singele lui Golumb" e o treaba pentru
cu televizor, să se la măsuri
nouă sate aparţinătoare comu­ corespunzătoare pentru îmbu­ alte 6areîni de serviciu iar în Omul a repetat probabilita­ care truda şi pasiunea se con­
Am cunoscut,
pe unde am
TOTEŞTI nei Peşlişu Mic, vorbitorii, nătăţirea aprovizionării popu­ ultima vreme a slăbit preocu­ umblat, astfel de oameni Omul tea transformării lui „într-un se­ topesc într-o înfrăţire ea a mi­
printre care Ion Igna, Siraion
dentar" ea şi cum ar fi avut
parea pentru organizarea ştiin­
Dârăbant, Violeta Voinea, Ma­ laţiei cu mărfuri Industrial- ţifică. De aici se naşte o pro­ care îşi frămîntă miinile, ne- nevoie să se convingă pe sine nereului eu focul. O mare con­
ria Matei au subliniat realiză­ alimentare. blemă care trebuie analizată ştiind parcă ce să facă cu de. că dacă cineva i-ar răpi posibi­ tribuţie are în aceste realizări
Cu interes deosebii au dez­ rile obţinute pînă acum pe li- Adunarea comuniştilor din de urgenţă, chiar la nivelul a fost surprins de multe ori de litatea de a trece ceva din gin- ale uzinei inginerul şef. Dar se
bătut comuniştii si deputaliL hia dezvoltării economice si so- comuna suburbană Bănită a combinatului carbonifer şi a­ condeiul gazetarilor şi totuşi nu direa lui în lucruri, — mereu desolidarizează de ea pentru ea.
din comuna Toteşti — cu pri- clal-culturale a localităţilor si ales ca secretar al comitetu- • nume — modul de organizare s-a scris un poem desăvîrşit al altele — s-ar întîmpla exact asemeni dirijorului. 'să"~~iuună :
leiul constituirii organelor lo­ au făcut propuneri pentru îm­ lui de partid pe tovarăşul şi activitatea serviciilor de or­ mi inilor. aşa fără „inginerii Dumitru Cră­
cale de conducere — proble­ bunătăţirea activităţii de vi­ Viorel Vladlslav, iar ca locţi­ ganizare a muncii. Pentru că, In biroul preşedintelui co- Noile instalaţii de extracţie ciun, Ion şi Vasile Herman,
mele actuale şi viitoare ale a- itor Ei au scos in evidentă itor pe tovarăşa Elena Ungu­ se ştie, nu numai la Aninoasa, * miletului sindicatului de la pe care le-a executat şantierul fără maiştrii Viorel Anghel şi
cestii aşezări. Infâtisind in cu- deficientele care mai există rean». In funcţia de preşedin­ dar şi la celelelte exploatări mina Aninoasa, se află un om T C.M M. la mina Paroşeni, la loşif Ţibula. fără strungarii
vinlul loi tabloul rezultatelor în asigurarea cu furaje a ani­ te al comitetului executiv al miniere din Valea Jiului, a­ care se pare că nu ştie ce să Aninoasa, la Lonea, la Dilja — Gheorghe Clsiş şi 1' ic tor Radu.
obţinute în consolidarea eco­ malelor din cooperativele agri­ consiliului popular comunal a ceste servicii se ocupă mai a­ facă cu miinile. 37 de ani mii­ automate sau semiautomate — făiă rectificatorul Rusalim Bo
nomică a cooperativei agricole cole, în sporirea producţiei fost ales tovarăşul Ioan Via- les de situaţii scriptice şi lu­ nile acestea, fără astîmpăr, au au nişte „ereere" foarte com­ ta. fără tratamentistul Iulian
de producţie, tovarăşii Pavel animaliere De asemenea, vor­ dislav. crări de birou, scăpînd din lă<at amprentele priceperii lor plexe. In „inteligenţa" lor s-au Vişnovrchi şi fără mulţi alţii,
Turcu si lng. Visarion Cvasa bitorii s-au referit la necesi­ A sfera preocupărilor de bază pe tot ce intră, ea utilaj ori amestecat sub formă de produs multe din acestea ar pieri aici.
au vorbit despre posibilităţile tatea îmbunătăţirii activităţii tocmai problemele concrete de sculă, in subteranele minei o parte din munca mîinilar şi la fiecare dintre noi. in stadiul
largi de extindere a pomicul- cullural-artistice a căminelor CIRJIT! studiu şi eficienţă economică. Maistrului mecanic Andrei Pop fierbinţeala gîndirii electricia­ de idee. căci problemele curente
luru, legumiculturii şl zooteh­ din comună. Poate e vorba şi de comodi­ îi place munca De ee-i place f nului care de mai bine de 10 ale producţiei sini complexe".
niei, despre sarcinile ce revin Larg dezbătută de către par­ tate din partea unor salariaţi, întrebarea îl descumpăneşte. ani bate dealurile Văii Jiului. Si eind spune ,.aici*'■ omul cu
ţăranilor cooperatori, noilo» or- ticipanţii la discuţii a fost şi dar neajunsurile esenţiale por­ „D-apoi cum. se poate trăi alt­ forbind o dată eu aerul tare al
nesc de la sarcinile care revn
aane de conducere, privind e- problema întăririi organizaliilor La adunarea de constituire a serviciilor respective şi de la fel decit muncind ? Nu-i mare munţilor, bucuria de a se şti părul alb arată la cap.
fîctuarea lucrărilor necesare, de partid cu noi membri clin comitetului comunal de partid modul lor de organizare mulţumirea că n viaţă dc om prezent in instalaţiile de extrac­ JSJ-am schiţat prin rândurile
introducerea metodelor moder­ rîndul cooperatorilor, a femei­ si a consiliului popular comu­ Fără îndoială că organizarea ai fost şi tu o părticică mică, ţie. pe fiecare deal eu ceva * de faţă portrete de oa­
ne de lucrate sl fertilizare a lor şi intelectualilor si ridica­ nal Cîijili, participanţii au dat ştiinţifică a producţiei şi a mică din toate cîte s-ait făcut A Ită dată. o fericită dcsoli- meni Prin ele am încercat să
solului pentru practicarea unei rea activităţii ocestora la nive­ o înaltă apreciere măsurilor muncii nu poate fi lăsată pe în jurul tău ? Asta o simţi nu­ definim o dorinţă eare-i domină
agriculturi intensive, ca si des­ lul sarcinilor actuale. Nume­ stabilite de Conferinţa Naţio­ seama unui serviciu sau a u­ mai eind te legi de locuri şi dc ^ darizare de lucruri a insu­ pe mulţi. Dorinţa de a te re­
pre sarcinile tmediale in legă­ roşi vorbitori s-au rclerit la nală a partidului pentru per­ nui grup restrins de cadre teh­ oameni!" Meşterul se grăbeşte lui te face să te gindeşti la diri­ găsi in lucruri Cu cit sint mae^
jorul unui concert eu o piesă
tură cu lucrările de întreţinere necesitatea terminării electrifi­ fecţionarea întregii vieţi so­ nice. Trebirie luate măsuri care spre nişte lucrări care „îl aş­
« culturilor, combaterea efec­ cării comunei întreţinerii si ciale a tării. Cei care au luat să ridice organizarea ştiinţi­ teaptă". fiecare zi din zilele tui celebră. interpretată magistral. nntlţt cei astfel dominaţi. *
telor secet-ai, pregătirea strin- reparării drumurilor comunale, ruvînlnl au arătat că in cele fică la rangul de preocupare de muncă sint un duel intre el In timp ce în sală răsună ro­ atît c mai bine. $i la noi sint
gerli Tecoltel. Prin aplicarea e podurilor, terminării con­ cinci sate ale comunei există permanentă şi susţinută a în­ şi lucruri. $i parcă lucrurile se pote de aplauze el arată cu mii­ mulţi Poaic de aceea am ajuns
măsurilor prevăzute, în urmă­ strucţiilor de la căminele cul­ posibilităţi reale pentru deslă- tregului colectiv. Nu poate fi cuprind dc neastimpănd ml ini­ nile amîndouă către orchestră sa stirnim altora admiraţie şi
torii ani livada Intensivă a turale. lărgirii sudorului legu­ suraiea unei munci susţinute uitat faptul că etalonul de ba­
cooperativei se va mări de la micol. extinderii zonelor verzi in vederea sporirii productivi ză al preocupărilor îl consti­ lor sale şi cresc, cresc.... ca şi cum ar vrea să spună : respect.
17 ha la 106 ha. Iar suprafaţa din sale. găsirea unor noi căi agricole valorificarea mai bu­ tuie rezultatele concretizate in La complexul de la Aninoasa- „ei sînt totul, eu sint doar o
cultivată cu legume va cu­ de dezvoltare si înfrumuseţare nă o fondului funciar, pentru eficienţa munci1 depuse. sud, în adineime şi in înălţime. parte din ei". ION CIOCLEI
prinde 30 ha. Irigaţiile se vor a satelor, de ridicare a nive­ desfăşurarea procesului in-
extinde pînă în 1973 la 226 lului de trai al celăteniloi si structiv-educativ st de cultura­
hectaie, cuprlnzînd în între­ lărgirea universului lor spiri­ lizare a maselor. (Urmare din pag. 1)
gime livada, terenurile legumi­ tual. Relerindu-se la munca cul­ apa la hectar. Udările se inten­
cole şi alte culturi. Adunarea a ales ca secretar turală vorbitorii au remarcat La bluming 1300 sifică in perioada de formare a ducere" — ne-a spus vinzâlc-
Exprimîndu-şl calda mulţu­ al comitetului comunal de că la căminul cultural ar fl MASURI URGENTE bulbilor. rnl. In schimb salata de ca­
mire şi recunoştinţă fată de partid pe tovarăşul Lăscuţ Dâ- bine să se pună un accent mal Pentru prevenirea atacului de litatea întâia era putredă, iar
paitîd şi guvern pentru ac­ nilă. iar ca locţiitor pe tova­ mare pe activităţi diferenţiale, Noi utilaje mană trebuie să se focă 2-4 ardeiul verde se vindea fSri
tuala împărţire adminislraliv- răşul luliu Rădic. !n funcţia potrivit vîrslpi 51 preocupării stropiri cu zeamă bordeleză in a se face cunoscut cumpără­
teritorială, în cadrul căreia s-a de pieşîdinte al comitetului oamenilor S-a subliniat că Probele de verificare concentroţie de 0,7-1 Io sută, in torului prin etichetă preţul te
stabilit şl pentru comuna To­ executiv al consiliului popular pentni tineret ar fi util orga­ a principatelor agregate PENTRU SPORIREA care se foloseşte drept adeziv vîn/are In informările pe ca­
teşti o delimitare corespunză­ comunal a fost ales tovarăşul nizarea He simpozioane p; Io- tehnologice de la blumin* penetrolul (nekol) 1 la sută. Re- re le-am lecturat Ia consiliul
toare condiţiilor actuale, to­ losiî lacob. rae de educaţie etică $i este­ qul de 1300 mm conti­ zullote bune se obţin şi cînd se sindical local, nici una din c-
varăşii Clara Lada, Tralan Po­ tică expuneri pe teme de edu­ nuă. După ce cu cilva foloseşte carbodin (ospor) în chipe nu sesiza vreo neregul,.
pa, Virgll Cimpeanu. Veionîca caţie patriotică, seri distrac­ timp in urmă montorii de PRODUCŢIEI concentraţie de 0.3 la sută in ca­ la magazinele O.L.F.
Florea si Mihal Iseconi au vor­ BURJUC tive, acţiuni patriotice etc. la I.C S Hunedoara re ca adeziv se pune detersin Ceea ce am spicuit însoţim
bit cu multă răspundere despre Tovarăşii Vasile Busuioc. au anunţai cxccularea 0,3 0,5 Io sută. Imediat după u- echipa de control obştesc, dis­
problemele 05 se cer rezolvate ..Viorel Petrutiu. Fian Bănească primelor operaţiuni de dore şi eind solul permite se vor cuţiile purtate cu unii cunipă
pentru dezvoltarea învâtămîn- Comuniştii şi deputaţii pre­ frrâtau în cuvîntul lor că. în acest fel la căile cu role c*ccuta praşilele de cîte ori este râtori sau cu anumiţi factor,
tu] ui. intensificarea activităţii zenţi in sala de şedinţe a că­ această perioadă comitetul e­ din faţa şi spatele cajei, DE C E A P Ă nevoie.
Avind în vedere lipsa de cea­
culturale sl despre problemele minului cultural din Burjuc au xecutiv trebuie să acord? mai ta motoarele princi­ pă din acest on este bine şi ne­
gospodăririi comunei. Ei au dezbătut temeinic activitatea multă atenlie terminării şcolii pale de acţionare şl la cesar să se treacă la producerea JITEStELP
subliniat necesitatea intensifi­ ce trebuie depusă pentru pros- qrneiale din Cirjiti, reparării compensatori, au început Inţrucît in acest an in Judeţul niformo, fapt constatat Io C.A.P, de răsad de ceapă de apă, pe
cării preocupărilor pentru iir- perarea localităţilor aflate In celei din Almasu Sec. spoirii acum rodajul parţial în nostru se practico pentru primo Spini, Romoşel, Boz, Ropoltu Mo- brazde, după aceleaşi reguli ca
aentarea lucrărilor la căminul raza comunei Burjuc si au sta­ alte zone ale halei. Mon­ dotă pe mari suprafeţe cultura re şi altele. De oceeo trebuie e- (a ceapa de apă. Dm 7 in ' zi­
cultural din Toteşti Si magazi­ bilit noi măsuri care să dea faţadelor la clădiri, respectării torii mecanici au pus în cepei din somînto. ior condiţiile fectuatâ de urgentă completarea le, răsadul se va uda cu o solu­
nele din Toteşti si Cirneşti. în­ posibilitatea comunei şl satelor regimului de construcţii si ali­ mişcare liniarele şi răs­ climaterice nu ou fost fovorabile golurilor, in acest scop folosind ţie de 1 la sută îngrăşăminte
niere la noile locuinţe si ane­
tocmirii documentaţiei pentru apaitinătoare să se dezvolte si turnătoarelor de lingouri, ocestei culturi, se impune ca spe­ la plantare fie ceapa care se chimice, care se vo oplîco Io
construcţia noului cămin din mai mult din punct de vîdere xe qospodâresli îmbunătăţirii au eleclua! probele de cialiştii din unităţile agricole şi scoate prin rărire din porţiunile apariţia primei frunze adevăra­
aprovizionării magazinelor cu
Cîinesti $i terminarea unor lu­ economic, social si cultural sortimente corespunzătoare etc. rodaj la ansamblu] de cooperatorii să acorde o atenţie răsărite mai des, fie din râritul te. Râsodul este bun de plantat TORULUI
crări Ia întreţinerea drumuri­ In cuvîntul lor, participanţii utilaje din zona transfer- deosebită realizării întregii su­ culturilor care s-au făcut cu des­ după o perioadă de peste 30 zi­
lor. construcţii de trotuare si si-au exprimat deplina adeziu­ Ca secretar al comitetului carelor şl au aprins focul prafeţe (97 hectare) şi o pro­ tinaţia de producere a arpagi­ le. la un hectar de cultură fiind
podele, amenajarea de zone ne fată de măsurile adoptate d? partid a fost ales tovarăşul la încă două celule ale ducţiei plonificote (915 tone). Ir cului. Golurile se mai pot com­ necesare 200 mp de brazde pe care au tangentă cu aceasta
verzi etc de Conferinţa Naţională a Iulian Stoica, iar oa locţiitor cuptoarelor. Prin această Ocesl sens se impun o fi luate pleta şi cu plantele rezultate din care se însomînţeozo 4 kg de activitate — a controlului ob*
Ştesc — se desprind cîteva as­
Adunarea comuniştilor si de­ Partidului Comunist Român cu tovarăşul Cornel Oancea. Pre­ din urmă realizare s-a citevo măsuri urgente care asi­ râritul cepei de arpagic, bineîn­ somintâ de ceapa. Grăbirea ră­
putaţilor de pe raza comunei privire la îmbunătăţirea organi­ şedinte al comitetului execu­ încheiat prima etapă de gură îndeplinirea sorcimlor sta­ ţeles din culturile la care den­ săritului plontelor se poate ob­ pecte. Mai mult de Jumătate
Toteşti a ales ca societar al zării administrative a terito­ tiv al consiliului popular co­ lucrări în seeloru) de bilite. sitatea este de peste 250.000 ţine umectînd sominţa într-o so­ din echipele de control obştesc
constituite şi împuternierie a
comitetului comunal de partid riului ţârii. Tovarăşii Emil munal al comunei Cîriiti a încălzire a noului lami­ Din cauza secetei, la cultura plante Io hectar. In toote 'ozu- luţie de 1.5 Io sută clorură de interveni pentru remediere*
pe tovarăşul Teodor Tirlu. iar Furdul, Dorina Iqrel, Viorel fost ales tovarăşul Victor nor. de ceopă din sămînţă se consta­ rile materialul folosit Io comple­ potasiu, timp de 10-12 ore Plan­ deficientelor nu-şi îndeplinesc
ca locţiitor pe tovarăşul Vaier Ardeleanu. Rozalia Macarie Cisar. tă că răsărirea este foarte neu- tarea golurilor este necesar so tatul se foce pe brozde înălţate
aibă grosimea unei pene de gîs- în teren udot în prea lobii cu 450­ mandatul. Pe de altă parte,
că şi 3-4 frunze. înainte de plan­ 500 mc opo la hectar. Cultura conducerile unităţilor controla­
tare, plantele se fasonează. în- astfel realizotă se poote valori­ te manifestă o surprinzătoare
depărtînd două treimi din lungi­ fica în toamnă co ceapă verde. uşurinţă in tratarea sesizări­
mea rădăcinilor şi o treime din Condiţii bune pentru oceostă lor făcute de aceste echipe, de­
lungimeo frunzelor, după cor-* se cultură se găsesc moi oles in şi recunosc — cum e cazul
mocirlesc In scopul prevenirii po- cooperolivele agricole dm Bobii- O.C L. comerţ mixt — că se­
gubelor produse de dăunători la no, Aurel Vloicu. Simerio, Haţeg. sizările şi propunerile acestea
fiecare T0 litri de mocirlă se o- Toteşti şi altele. nu depăşesc competenta lor.
mestecă 50 grame oldrin. Păgubiţii din această edu/ă
Avind în vedere necesităţile
sint doi. Primul e cumpără­
Plantarea trebuie să se focă mari de consum ale populoţiei torul, căruia nu-i mai râmine,
în ziuo răritului culturilor, in te­ din acest produs, specialiştii practic, de făcut decît să ia cc
ren reavăn. Este bine co înainte din unităţi şi conducerile *oo- i se dă, cum i se dă şi... să
cu 2-3 zile de răsărire să se ude perativelor, toţi cei care lucrează tacă. Nu ne poate convinge ni­
terenul din care se scoate răsa­ in legumicultura, au datoria să
dul. După plontore. terenul în aplice de urgentă cele mai po­ meni că. dacă astfel se petrec
care s-a tronsplontot ceopo se trivite măsuri care să permită lucrurile în cazul echipelor de
udă prm infiltraţie. In acest scop sporirea corespunzătoare o pro­ control obştesc, sesizările fă­
se foc brazde lungi cu rariţa ducţiei de ceapă. cute de cumpărător şi depuse
printre rînd urile de ceapă. Dacă in cutii au o soartă mai bu­
timpul se menţine secetos, udo- lng, NICOLAE CINDEA nă. AI doilea păgubit e în­
Vedere ponoramicâ a oraşului nou — Colon. Foto : V. ONOIU rea se repetă Io intervole de de la Direcţia agricolă suşi comerţul, al cărui presti­
12-14 zile, folosind 300 mc de judeţeană giu iese şifonat din confrun­
tarea cu cumpărătorul.