Page 2 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 2
2 DROMOl SOCIALISMULUI SImbătfi 1 funie 1968
CONSTITUIREA COMITETELOR DE DIRECŢIE
Funcţionează transpor COPILĂRIA
tul feroviar ca u n ceasor (Urmare din pag. 1)
na supravegheat cu căldura paternă a anilor noştri, cu
generozitatea largă a tuturor celor ce modelează sufle
nic de înaltă precizie ? tul de aur al copilăriei. Uneori facem chiar exces de gri
jă, şi aceasta, poate, pentru cu privind înapoi, Cn propria
noastră copilărie, am găsit şi umbră şi durere.
Iar generaţiile de acum, vlăstare viguroase In ogorul mă
nos şi darnic al socialismului, cresc fără umbră, drepte,
Nu s-a împlinit nici un an acest context, face pante Inte totul constă In compunnea cu sănătoase, cutezătoare.
de cînd a luni fiinţă Direcţia grantă din amplul program de întîrzlere a trenurilor, aduce Fără umbră, pentru că pe plaja imensă a creşterii,
regionala CKR. Deva. cea mai măsuri iniţial de conducerea rea după timpul înscris In dia soarele arde zi şi noapte, Iar nisipul cald, roditor, nu e
tinără unitate de> acest fel din superioară de partid si de stat grame a locomotivelor la tre oltcevo decit câucul palmelor noastre. Ale noastre pârint»,
tară. Un timp scurt, In care pentru perfecţionarea ansam nuri, prelungirea nejusliflcată ale noastre educatori, învăţători, profesori, ale noastre mun
ceferiştii hunîdoreni aveau blului economiei româneşti. Ca a timpului de mers, defecţiuni citori, Ingineri sau universitari.
datoria să asigure- condiţii op organ deliberativ, investit cu din cele mai diverse şi de Drepte, pentru că la cîrmo creşterii veghează un timo
time de transport pe calea fe răspunderi depline în condu foarte multe ori mărunte la nier încercat, numit Partid, care cunoaşte toate mările pă-
rată pentru o vastfe zonă, deo cerea activităţii feroviare, co locomotive şi vagoane, abuzul mîntutui şî duce corabia copilăriei pe cefe mai bune ţăr
sebit de importantiă pentru e- mitetul de direcţie al regio de opriri la semnale etc. muri.
cohoroia naţională. nalei Deva are în primul rtnri Desigur, relev înd aceste Sănătoase, pentru că beau apă din izvorul fermecat al
Au reuşbt ceferiştii din ca datoria să întreprindă aseme neajunsuri, ceferiştii hunedorenl pildei strămoşilor, al glasurilor de vitejie, eroism şi înţe
drul direcţiei Deva să îndepli nea măsuri Incit transportul sint pe deplin conştient» de lepciune, coborite din vremuri dace pînă In contempora
nească această sarcină de ma pe calea ferată din zona ce-i sarcinile ce le revin imediat neitate.
re răspurtdetre ? Faptele oferă aparţine să servească cu si în perspectivă. în \»nanimi- Cutezătoare, pentru că pur şi simplu tot pămintul, toate
un răsputxs afirmativ. Din in promptitudine unităţile' econo tate, ei consideră că exigenta apele şi cerurile, toate visurile sint ale vlăstarelor care se
formarea prezentată d» ing. mice în condiţii de deplină si maximă ce se Impun? trans nasc in pămintul nostru şi cresc in văzduhul înalt al aspi
Nlcolae Statn, directorul direc guranţă pentru circulaţia bu portului feroviar în ansamblu) raţiilor noastre.
ţiei regionale, la adunarea de nurilor materiale şi a călăto său nu poate fi satisfăcută de- ...Ţesut în fire subţiri, de aur, de argint, de sticlă, uni
constituire a comitetolui de di rilor. cit printr-o muncă asiduă, prin versul copilăriei trece peste timp. Dar giuvaerul se îmbo
recţie rezultă clar depăşirea Asupra căilor şi mijloacelor ridicarea la cel mai înalt găţeşte, în esenţă, cu strălucirea de diamant a caratelor
substanţială a principalilor in de materializare a acestor ce grad de perfecţiune a fiecărei contemporaneităţii.
dicatori de pksn. Jn primele 4 rinţe s-au pronunţat mai mulţi rotile din care se compune an LA B. A. S. BBRCEA
luni, volumul «total de trans vorbitori. Impiegatul de miş grenajul complex al mecanis
port a Inregistual un spor de care Ion Crtcoveanu de la sta mului de transport pe calea
4.53 9a sută fată7, de prevederi, ţia Simeria-triaj, Ion Mirza, ferată. Buchete de gînduri
productivitatea muncit plani şeful statici Coşlariu $i ing. Luînd cuvintul In cadrul a
ficată a fost înobunătăţită cu Alexandru Paladi au arătat in Almăşan, secretar al Comite EXISTA REZERVE PENTRU
dunării, tovarăşul ing. Ştefan
3.43 procente şl .s-au obţinut cuvintul lor necesitatea res
beneficii supli mutata re* In va pectării stricte a graficelor de tului judeţean de partid a a
Intr-o palmă,
loare de 766.000 lei. Intr-un transport, grafice care consti rătat: „Biroul Comitetului ju Ţara işi ţine mlâdiţe
cuvlnt, realizările» recomandă tuie in ultimă instanţă crite deţean de partid a analizat Cu ochi de lumini
ceferiştii regionalei Deva prin riul de bază după care se con recent situaţia transportului fe RIDICAREA RENTABILITĂŢII Şl priviri fără margini,
tre colectivele fruntaşe din duce şi se apreciază întreaga roviar la regionala Deva. S-au Ce răsar in şuvoaie,
cadrul Ministerului Căilor activitate feroviară. Or. sub formulat la adresa ceferiştilor In rodul de mîine.
Ferate. acest aspect, în zona regiona noştri aprecieri din cele mal
siderăm că deservirea unităţi FERMEI UE ANIMALE
Subliniind aceste aspecte lei C.F R. Deva slnt încă multe, bune. In acelaşi timp însă, con
meritorii, participanţii la adu chiar foarte multe lacune. Să Cu un capăt de cretă,
nare eu Insistat cu deosebire exemplificăm t regularitatea lor economice şi a călătorilor Pe cealaltă palmă
asupra marilor rezerva sl po circulaţiei, Indicator importaivt nu satisface pe d?plin. De a La întreprinderea agricolă tocmai cheltuielile cu trans şi 150 de hectare cu porumb Mlâdiţa cu ochi de nemărginire,
sibilităţi existente în cadrul care reflectă gradul de disci ceea, comitetul de direcţie al de stat de la Bîreea. creşterea portul, pe caie le-am făcut siloz. O atenţie deoscbJtă se înseamnă o urmă de zbor,
direcţiei regionale pentru per plină, promptitudinea în onora cătuit in baza hotărirli con animalelor ocupă un loc Im pentru procurarea furajelor. acordă spor’rii producţiei de Viguroasele căi şi triunghiuri,
fecţionarea lntregolui meca rea cererilor de transport au ducerii partidului trebuie să se portant în structura produc — Pentru ca această furaje la hectar. Pentru a se Ordonînd scheme, in viitor.
nism de transport pe calea suferit serioase dereglări. Pen impună în cel mai scurt timp ţiei agricole. De felul cum se situaţie să se îmbunătă înlătura efectele lipsei de u
ferată. Semnificative In acest tru a nu recurge la o sumede ca un organ de gîn/lire şi îndeplinesc sarcinile in acest ţească, ce măsuri aţi sta miditate. s-au irigat prin as-
sens slnt cuvintele tovarăşului nie de cifre vom arăta că în- muncă colectivă, capabil să sector depind veniturile uni bilit ? persiune 70 de hectare po întind braţele mele
ing. Constantin lancu, adjunct tîrzlerile la trenurile de marfă îndrume colectivul ceferiştilor tăţii. In legătură cu realizarea — In privinţa sectorului zoo rumb masâ-verde, eaie la ora Spre timpla ţării — mirific izvor.
al ministrului căilor ferate. şi călători însumează între la ridicarea actîvltălli econo indicatorilor stabilit», am a tehnic, am fost preocupaţi aet»ialâ are o vegetaţie norma Cuprind buchetul de gînduri,
Sarcina de căpetenie a trans 18.000 si 54.000 de minute, în- mice pe o treaptă superioară" vut o convorbire cu tovarăşul mereu de a aduce îmbunăţiri. lă D»ipâ orz masâ-verde. s-au Le dăruiesc firelor tinere,
inginer Caro! Koska, tehnolog
portului feroviar est? să ser tirzieri care, chiar dacă au fost Este o sarcină de mare răs la această întreprindere. In planul de măguri tehnico- însămînlat culturi duble ca Ce cîntâ şi zburdă
porumb-siloz. care vor spor»
vească exemplar economia recuperate ulterior „p? total’*, pundere si lucrătorii regionalei — Din cile ştim, pro o»*ganizntoric pe care ni î-am De ziua lor.
noastră naţională, caracterizată ou adus daune beneficiarilor. C.F.R. Deva sint conştient! de ducea animalieră reali propus la începutul anuhii, am cantitatea de fuiaje. Defici
tul de fîn de 565 tone din ca
printr-un înalt ritm de dezvol Cauzele acestei stări de lu însemnătatea el. priceperea lor. zată pînă acum In I.Â.S. stabilit unele măsuri bune. drul fermei de la Bircea se MARIA MAREŞ
tare. Adică, nouă ceferiştilor cruri nu slnt o nou-tate pentru experienln. conştiinciozitatea Bîreea nu s-a ridicat la Astfel, potenţialul productiv al va asigura din timp de la fer
vacilor de lapte ne-a stat în
ni se cere să facem din siste ceferist». Ele se cunosc mai de ce-i caracterizează slnt o ga nivelul stabilit. Care sînt atenţie permanent. Urmărirea mele vegetale. pentru a nu
mul de transporturi un adevă mult. Si aşa cum relatau tova ranţie pentru certe şi reale cauzele ? riguroasă a reproducţiei este mai avea surprizele pe caie
rat ceasornic care funcţionea răşii loslf Albu, secretarul co perfecţionări în transport»»! fe — In această privinţă am o condiţie de bază în creşte le-am avut în primul trimes PENTRU CEI
ză cu maximă precizie. mitetului de partid al direc roviar. avut unele râmîneri In urmă rea producţiei de lapte. Ne-am tru al acestui an.
Constituirea comitetului de ţiei regionale şi Teodor Pur- în perioada ce a trecut. Pro piopus să realizăm pînă Ia — In privinţa ridică
direcţie se Înscrie tocmai în dea, şeful depoului Siraeria, L. VISK1 ducţia de lapte pe cap de vacă sfîrşitul anului un procent de rii rentabilităţii fermei
furajată a fost de 594 1, fată peste 65 la sută la natalitate. zootehnice, ce s-a ini
de 650 1, cît am avut plani Pînă acum avem un număr ţiat ? P e s c ă ru ş u l
Ritmuri şi drumuri structoare de mafini din ţară fs ficat. Această nerealizare se de 152 produşi fală de 142 pla tehnico-eeononiic în care sint Un val din mare
rute de uzinele beneficiare, con
— Am întocmit un studiu
datoreşte faptului că balanţa
nificaţi.
de peste hotare. Ritmul tot mai
furajeră a fost deficitară, mai ■
In vederea asiguiării fura
accelerat dc elaborare a metalu
acţionat pentru obţinerea unor
lui imprimat la cuptoarele ales la furajele suculente. Pen jelor verzi şi suculente s-a prevăzute căile unde trebuie A alunecat pe zare
Şi-n saltu-i jucăuş
tru faptul că n-am avut furaje
incandescente Hunedoarei dă garanţia ca se în perioada de stabulalle, am da posibilitatea să avem In in hiana animalelor masă-ver- S-a făcut pescăruş.
stabilit un convcier care
va
rezultate economice eficiente.
Putem arăta că admin:strînd
va înfăptui înainte de vreme o-
fost nevoiţi să apelăm Ia alte
toată perioada de vară masă
bicctivul principal stabilit în
planul cincinal de a spori pro unităţi. Desigur că aceasta a verde. Astfel. în hrana vaci de, în cele două decade ale F lu tu ra ş ii
influenţat şi asupra preţului
lor se va folosi secara masă
ducţia de oţel; elaborată aici, de cost. Am depăşit cheltuieli lunii mai, pioduelîa de lapte
De sub bolţile Arcuite ale ţinute pe această cale sint con lii 3.000.0CC tone pe an. le cu 0,12 lei pe litrul de lapte. verde rezultată de pe :)2 hec marfă a crescut c»i 1000 J. Prin Prin livezile întinse
cubtoarelor Martin, dc la Com cludente. La cuptoarele, de 4C0 A. ZAHARIA Depăşirea aceasta reprezintă tare, orzul de pe 58 hectare, condiţiile care sînt create, e Două cîte două prinse
binatul siderurgic Hunedoara, tone se produce acum zilnic, pe lucerna şi porumbul de pe 121 xistă posibilitatea ca produc Zboară floare lingă floare
ţifnesc in continuu jerbe incan fiecare metru ^pătrat vatră de hectare. Pentru a asigura fu ţiile animaliere să se realize Poleite-n colb de soare.
descente care inunda în lumina cuptor, cu aproape o tonă de rajele suculente tn perioada de ze şi chiar să se depăşească.
inticaga bala de lucru. Flăcă oţel mai mult decit în primul stabulaţie in cadrul întieprin- ION MARINESCU
rile }i clocotul oţelului lichid an al cincinalului. derii noastre s^au însămînlat Convorbire consemnata de
unt parcă mai puternice ca al Aplicarea în fază de experi 10 hectare cu sfeclă furajeră N. PANAITESCU
tădată. Şuvoiul de lavă incan mentare la cuptorul nr, 7 a
descentă ce se revarsă pe jghea „tehnologiei nr. J" cum ii W M i
buri în oalele de turnare este spun specialiftii, c om tind din
mai abundent. folosirea mai eficientă a oxige
Inchipuiţi-vâ o garnitură de nului în procesul de elaborare
tren compusă din peste 200 va fi utilizarea intensivă a capacită Unde Pe apa...
goane de ci te Ii-20 tone fie ţii agregatelor, a asigurat un
care; ătît este necesar pentru spor de producţie de 10-12 tone
transportul oţelului ce rezultă oţel pe oră. Definitivarea fi ge amplasăm Rîului Alb
din elaborarea a ci te unei sin neralizarea noii metode de folo
gure şarje la cele li cuptoare sire cu randament sporit a ca
Martin fi electrice ale Hune pacităţilor de producţie fi la ce saivanul ?
doarei Mal mult de 86 la sută lelalte cuptoare de mare capa a C.A.P. care răspund de re blocul turn de pe D-dul Dr. Pe RW AU) (de la N. Paltin)
din această cantitate se reali citate, pe măsura creării condi sortul respectiv nit s-au prea trii Ciroza nu primeşte la schimb Cetăţenii din satul Rhi Alb s-au
zează la oţelăria Martin II, sec ţiilor tchnico-organizatorice ne grăbit să-i ajute pe coopera sticle fi borcane. Lucrătorii a- gindit, cu cîtva timp in urmă,
ţia cu cele mai mari agregate cesare, va însemna sute de tone m pstfa ca n (dc u n . vu- tori, crezînd că pînă la s fir fi cestiti magazin se scuză că nu să-fi construiască un cămin cul
fi cu cea mai perfecţionată teh de oţel obţinute zilnic în plus. ctwili). Cooperatorii din Mes tul anului mai este vreme Oare au spaţiu de depozitare a am tural. Zis fi făcut. Au strîm ba
nologic de topire fi elaborare a Aceasta este de fapt una din teacăn sînt oameni de cuvînt. ei nu ştiu că saivanul trebuie balajelor. Se ftie ca zilnic se nii, au făcut cărămidă, au cum
metalului. Aici au „debutat in măsurile fi rezervele esenţiale Ce îfi planifică vor să fi reali dat în folosinţă cu citeva luni plătesc sume importante pentru părat lemn. ţiglă, au turnat fun
premieră pe (ara * iniţiative, me prevăzute de oţclarii bunedo- zeze. Se întimplă însă ca să nu înainte de începutul lui ţ969 f reclamă în scopul intrării în cir daţia căminului, numai că nu
tode fi tehnologii moderne de reni pentru îndeplinirea fi depăşi izbutească în toate. Caz con Oricum, cooperatnrit au nevoie cuit a ambalajelor din sticlă. se găsefte un meşter să ridice
luau cu eficienţă economică ri rea sarcinilor stabilite de a pro de sprijinul lor prompt. construcţia. Se zice că sc af-
dicată care au intensificat rit duce anul acesta, cu aceleaşi a cret ? In acest an trebuie sa Pentru asemenea activitate exis tcaptă să vină... mefterul Ma-
mul de elaborare a oţelului. gregate, mai mult cu 170000 construiască un saivan pentru tă deci bani. Pentru rezolvarea nole.
La ridicarea producţiei aces tone de oţel decit in 1967. care li s-au aprobat fi creditele problemei schimbului de sticle Noi zicem că totuşi, cu pu
tei oţelării se foloseţte ca sursă Drumul şarjelor incandescente necesare Oamenii s-ar fi apu Primiţi si borcane la sus-aminlitul ma ţină bunăvoinţa fi ceva mai mult
principală, bine verificată in nu se opreşte aici; cl continuă în interes, s-ar putea urni lucrurile
practică, reducerea duratei far- acelafi ritm la liniile dc lami cat dc lucru, dar singuri n-au gazin, nu există oare un fond
jelor, a drumului pe care aces noare, unde fiecare marcă de putut deoarece pînă la începu ambalaje ? anume fi... ceva bunăvoinţă din din loc. Nn de alta, dar cără
tea îl parcurg de la încărcarea oţel se prelucrează după o teh tul lunii iunie nu s-a făcut am partea celor care ar trebui să mida şi fundaţia au început să
fontei fi fierului vechi in cup nologie specială care trebuie plasarea obiectivului. Tovarăfii DEVA (de la A. Dănuţ). Ma se ocupe de buna deservire a se degradeze fi e păcat să zvir-
respectată cu stricteţe pentru a
toare pînă la descărcarea Oţelu imprima laminatelor forma, di Aspect din interioruf conductei de supraplin de la barajul din cadrul Uniunii judeţene gazinul cu autoservire de lingă populaţiei ? liţi banii pe apa... Rîului Alb.
lui lichid fi transformarea lui mensiunile fi caracteristicile fi- Cimpu lui Neoa. ce se construieşte pe riul Valea cu Peşti.
Foto : V. ONOIU
in lingouri nutri, Rezultatele ob zico-mecanice fi calitative ce
itO»«a«M«ft*a«*«B«**»***B*l"***"9**********B********M**++M*+a++*B*++++++B*B*++++****#*B***~,’" ~ '~ * " ~ " * '~ M • i«mii .4 • •
REZERVELE INTERNE şcolile din judeţul Hunedoara I social-utile. activităţi cultiual- din localitate", „nu avem con
diţii" etc.. etc.
vor organiza »»n număr mare
ortistice etc. *
de excursii cu contribuţia in
Din discuţiile purtate cu
Cadrele didactice, conduce
tegrală a elevilor.
un mare număr de elevi, am
Unitatea de pionieri de la rile şcolilor, părinţii trebuie ajuns la concluzia că ani de
să sesizeze
sarcinile şi răs
de
Şcoala generală Bulzeştil
studiu, clase întreg1, sute şi
ALE VACANŢEI ELEVILOR Sus a lansat deja o chemare complexul de acţiuni organi sute de elevi aşteaptă doar
punderile mari ce decurg din
pentru pionierii din Judeţ. In
un „semn" al dirigintelui, al
zate in vacanţă şi. în perioa
vederea realizării unei „expe
tru a-şi concretiza dorinţele,
diţii" pe Muntele Găina, cu da scurtă care a mai rămas, celorlalte cadre didactice, pen
să ia măsurile necesare pen
prilejul tradiţionale» sărbători tru pregătirea şi îndrumarea preferinţele, visele unu» an de
folclorice „Tîrgul de fele". Pio nemijlocită a acestora. eforturi susţinute. Care şcoală
Porţile prin care cei peste ganizaţiile U.T.C., consiliile litatea de concepeie şi orga lor folclorişti", cu trei serii lea Runculul şi Valea Streiu nierii din comuna Baia de Ceea ce am amintit mai sus nu ar putea organiza «eşiri cu
50.000 elevi ai şcolilor genera pioniereşti şi mai ales con nizare a activităţilor de va a cîte 7 zile fiecare. lui. Elevii şl pionierii Liceului Criş vor organiza o excursie sînt doar „copacii" (în acţiu grupuri de elevi pentru „ma
le, ai liceelor şi şcolilor pro ducerile şcoli-lor, cadrele di cantă. Pe malul lacului artificial de 7 zile ..Pe urmele lui A- nile acestea fiind cuprinşi li rea aventură" la foc de vreas
fesionale din judeţul nostru dactice să organizeze zilele de Iniţiativele în multe şcoli de la Cinciş-Hunedoaia vom Haţeg vor petrece zilele va vrani lancu. craiul munţilor". bia 20 la sută din numărul e curi. într-o noapte în care,
, intră în lumea „m lrifW a vacanţă în aşa fel Incit şcoa au răsărit şi de data aceasta. avea o tabără în corturi pen canţei într-o tabăiâ proprie la Cea mal interesantă acţiune levilor din judeţ). Dincolo de pentru prima dotă vor desco
vacanţei de vară, trebu'e să la să fie simţită şi întllnitâ Astfel, s-a reuşit ca, pe lingă tru iniţierea la înot şi ca Cabana Pietrele din Retezat. din vacanţă va fi. fără îndo copaci însă. trebuie să ve peri imensitatea cerului şi fai
fie frumos împodobite, iar permanent, dincolo de porţile cei 2250 pionieri şi elevi câ- notaj a pionierilor şi elevilor Pentru elevii pasionaţi de ială. cea organizată cu pio dem pădurea. A considera nele pămîntulu* ? Este tare
„covorul fermecat" la care ele ci, pe potecile tainice ale mun i'e-ş» vor petrece vacanta în din licee şi şcoli piofesionale. studiul istoriei, în colaborare nierii şi elevii din municipiul drept reuşită vacanţa pe plan greu să ne întîlnlm cu elevii
vii au visat întregul an şcolar, ţilor, în tabere şi excursii, pe tabere finanţate din fondul O tabără asemănătoare se oi- cu Muzeul Judeţean, va fi or Deva: o expediţie.cu plutele local, numai prin prisma aces noştri pe malul apei, la scal
să nu fie doar o promisiune, terenurile de sport, în expe centra), aproximativ 1100 pio ganizeazâ pe malul Streiului ganizată o tabără de sprijini pe Mureş, de la Deva la Arad. tora. înseamnă, la urma ur dă. la pescuit, la un joc ,.de-a
un fel de „fata morgană". diţii vesele şi temerare. în Ju nieri şi elevi vor fi cuprinşi pentru elevii şi pionierii din re a cercetărilor arheologice Cu acest prilej, timp de 7 zile, mei, „a ne fura singuri căciu indieni'" ?
Este timpul ca toţi cei care rul focurilor de popas. Acei în tabere organizate din ini municipiul Deva. de la Micia. „cutezătorii noştri" vor trăî pe la". Este neplăcut să consta Vacanţa nu presupune nea
ne ocupăm de educarea sl in profesori şi învăţători, coman ţiativa şcolilor şi municipiilor, Municipiul Petroşani orga Şi in problema organizării viu reconstltuiiea aventurilor tăm că. an de an, unele con părat tabere şl excursii lungi,
struirea elevilor să înţelegem danţi de unităţi şi secretari ai cu contribuţia părinţilor şi din nizează mai multe serii de ta- excursiilor, orientarea mai e- lui Huckleberry — Finn, cu duceri de şcoli, organizaţii acţiuni „teribile". Ea este la
nu o „ruptură* în anul şco organizaţiilor U.T.C. care îi economiile elevilor. bâiâ la cabanele Buta. Rusu lasticâ a Comandamentului noscutul erou al lui Mark U.T.C. şi unităţi de pionieri îndemîna fiecăruia.
lar, o pauză în munca educa însoţesc cu rucsacul pe poteci La Orâştioa»*a de Sus, în şi Stiaja din Munţii Parîng. Central aduce o seamă de e Tivaln. dau „vacanţă" vacantei. ns- Pornind de la asemenea ce
tivă ci, dimpotrivă, cel mai dc munte, istorisesc în jurul imediata apropiere a cetăţilor Cileva şcoli, printre caie a lemente noi, valoroase. Se ex Pionierii din municipiul Pe cunzîndu-se după paravanul rinţe şi subliniind încă o da
bun prilej pentru realizarea focului de vreascuri, pedalea dacice, Consiliul judeţean al mintim Şcoala generală Oi*âş- tinde organizarea unor genuri troşani vor reconstitui, pe jos. tă că timpul este înaintat, a-
transferului de valori în ca ză în fruntea phitonului pe Organizaţiei pionierilor şi In- tie, Şcoala generală Beriu. de excursii, mai interesante si vechiul „drum al sări'* diu fals al unor argumente por pelâm la toate cadrele didac
nite din comoditate, din tea
drul cuplului educativ profe- drumurile vacanţei, organizea spectoiatul şcolar judeţean Şcoala generală Orăşlioara de cu mai multe valenţe educa ma de efort şi. poate, din lip tice. la toţi factorii responsa
sor-elev, un teren fertil pentru ză Jocuri vesele, antrenamen organizează o tabără arheo Sus, Liceul din Orâştie. orga tive (schimburi, prin obligaţii Valea Jiului la Sibiu, prin Pa- sa resortului de neinlocuit — bili de organizarea vacantei,
rfng. Munţii Sebeş»ilui* şi Mun
libertatea iniţiativelor, pentru te, vor rămîne pentru totdeau logică, cu două serii a cile 50 nizează tabere proprii la şco reciproce de excursionişti în ţii Sibiului. să dea dovadă de generozita
educare, dar mai ales pentru na în amintirea elevilor. pionieri şl şcolari, membri ai lile de 4 ani din Munţii Orâş- tre oraş şi sat, excursiile cu pasiunea şî răspunderea pro te şî iniţiativă, de strădanie şi
fesională : „Copiii noştri nu
autoeduca re. Activităţile frumoase şi în cercurilor de. istorie şi aî cer tiei (Grădişte, Mâgureui. Cos- corturi, excursiile cu cazare Acestea sînt acţiunile mai vin la şcoală în vacanţă" (cine dăruire, să privească în tre
Fără îndoială că, după ulti drăzneţe. născute dinlr-o rea- curilor ' „micilor muzeografi". teşti), şi un schimb prin re In cabane sezoniere, şuri. co deosebite. Bineînţeles, vacan cut, la propria lor copilărie,
ma zi de curs. şcoala trebuie lisfă şi largă consultare a be Du» iniţiativa municipiului ciprocitate cu şcoli de pe li libe de munte, excursii pe ur ţa nu va oferi elevilor numai ne obligă sâ-i aducem la şcoa şi să o ofere tinerilor aşa cum
să rămină undeva departe, in neficiarilor — elevii, sp-iji- Hunedoara, la Liceul Ghelar, toral. mele unor evenimente istori tabere şi excursii. în progra lă ?), „nu plac elevilor acţiu au visat-o şi dorit-o ei întot
nostalgia despărţirilor de o va nîţi nemijlocit de către multe în zona pâdm*enilor, cunoscu Municipiul Hunedoara orga ce etc.). mele de activităţi pentru va nile organizate de noi" (lăsaţi deauna.
ră. dar şi in dorinţa arzătoare cadre didactice — reclamă şi tă pentru valoarea iuodilâ o nizează o tabără pentru elevi Pe lingă cele 55 excursii fi canţă sînt şi trebuie să fie pre că îşi organizează şi singuri i
a reîntilnirii. Tocmai această justifică pentru prezentul nos folclorului şi a obiceiurilor, se în localul Şcolii generale Alun nanţate. la care participă pes văzute întreceri sportive, cît GLIGOR HASA
cerinţă pedagogică obligă or tru, curenţi de înnoire în moda organizează o tabără a ..mici şi o tabără în corturi pe Va te 2000 de pionieri şi \levî. mai multe drumeţii, acţiuni vacanţa), „elevii noştri pleacă I IOAN RA7IU