Page 28 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 28
Vizita în tara noastră a preşe
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITi-VA I
dintelui Republicii Congo,
Aiphonse Massamba-Debat
Continuarea convorbirilor oficiale
Simbăli dimineaţa, la Pala ral al Mişcării Naţionale a Re afacerilor externe, Alexandru
tul Consiliului de Stat au con voluţiei, preşedintele Republi Tujon. ambasadorul României
tinuat convorbirile oficiale în cii Congo. Aiphonse Massam- in Republica Congo.
tre secretarul qeneral al Co bo-Debat. Din partea congoleză au
mitetului Central al Partidului La convorbiri au participat participat Antoîne Maboungou
Comunist Român, preşedintele Ion Gheorghe Maurer, membru Mbimba. membru al C.C. al
ANUL XX. NR. 4178 DUMINICA 9 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Consiliului de Stat. Nicolae al Comitetului Executiv, al M.N.R.. Gcorgette Bouanga,
Ceauşescu, si secretarul qene- Prezidiului 'Permanent al C.C. preşedinta Uniunii revoluţiona
«I P.C.R., preşedintele Consi re a femeilor congoleze, Nico-
liului de Miniştri, Mihai Dalea. las Mondjo. ministrul afacerilor
externe, însărcinat cu proble
secretar
al CC.
al
P.C.R..
CERINŢE SPIRITUALE mt al Consiliului de Stat. Vasile mele cooperării, aviatici şl
Ştefan Polerfi, vicepreşedinte
turismului, Aime Matsika. mi
nistrul comerţului, industriei şt
Vlnd, şef de secţie la C.C. al
P.C.R., nujor Almăşan, minis statisticii, sl Augustin Poignet,
trul minelor, Mihai Marinescu. secretar de stat al apărării na
AU OPIIIEVI SOCIETĂŢII ministrul industriei construcţii Convorbirile s-au desfăşurat
ţionale.
lor de maşini, general-colonel
Ion Gheorghe, prim-adjunct al
şi înţelegere reciprocă.
ministrului forţelor annatc. şe într-o atmosferă de cordialitate
ful Marelui Stat Major, Petru
CONTEMPORANE Burlacu, adjunct al ministrului (Continuare în pag. a 4-a)
activ experimentat de lucră DIN PARTEA COMITETULUI JUDEŢEAN
ION LUNGU tori pe tărîm ideologic, teore
tic. Aceasta ne dă posibilita
secretar al Comitetului judeţean tea să Înarmăm masele cu cu HUNEDOARA AL U. T. C.
Hunedoara al P. C. R. noaşterea politicii partidului,
să le educăm în spiritul con Cu prilejul aniversarii a 20 de ani de la începerea lucrărilor
cepţiilor ştiinţifice despre lu pe şantierul naţional Bumbeşti-Livereni, Comitelui judeţean Hu
me, să înlăturăm din conşti nedoara al U.T.C. invita pe toţi brigadierii care au lucrat pe fos
Formarea omului nou, cu o noastre. Păşim intr-un nou inţa unor oameni concepţiile tele şantiere naţionale BumbeştiLiveieni, Salva Vişeu, Agnita-
personalitate multilaterală, cu stadiu, edificăm o economie la învechite, rămăşiţele ideologiei Botorco, Lunca Prutului, Hunedoara şi Fabrica de confecţii
o concepţie ,$i atitudine înain nivelul ţărilor avansate de pe burgheze, pentru a crsa un cli Bucureşti, care locuiesc in judeţul nostru, sâ participe la o in-
tată despre viată, este o sar glob, sîntem In competiţie cu mat ideologic sănătos, care să tilnire ce va avea toc la Hunedoara in ziua do 16 iunie a.c.,
cină permanentă, d» mare răs cele mai dezvoltate din ele. Ca stimuleze iniţiativele, să ducă orele 9, in sala clubului „Constructorul".
pundere, pentru organizaţiile să izbindim, avem nevoie de la valorificarea deplină a ener- Solicităm din partea celor invitaţi să trimită pîno în
de partid, de masă si obşteşti, noi fatete ale diamantului, de qiei creatoare a maselor. ziua intîlniţii pe adresa Comitetului judeţean * Hune
pentru întreaga noastră socie oameni bine pregătiţi, cu o In activitatea de propagan doara al U.T.C. cite o scrisoare în care să arate numele, anul
tate. In expunerea prezentată conştiinţă temeinic formată, cu dă în general, şi in mod deo naşterii, şantierul naţional pe care a lucrat, locul de muncă
la lucrările sesiunii Marii Adu o pregătire ideologică şi cul sebit în învăţăm intui de partid, Turnurile de răcire de la Paroşeni. şi iuncţia actuală.
nări Naţionale din 16—17 le- tul ală de prim ordin. Ridica se simte nevoia unui adevărat
bîuarie 1968, tovarăşul Nicolae rea activităţii ideologice, a în- flux al bogăţiei de idei, condi
Ceauşescu arăta că o atenţie vătămlntului şi culturii la ni ţie fundamentală a unei pro
deosebită trebuie să se acor velul acestor deziderate implică fund; pregătiri ideologice a
da educării tuturor oamenilor un complex larg de măsuii, oamenilor muncii. Trebuie în
muncii, tineretului, in spiritul desfăşurarea unei munci con lăturată oi exigentă orice ten Mărfuri cu plata
patriotismului socialist si inter crete, fundamentate pe criterii dinţă pasivă In acest domeniu, Âdurni ale comuniştilor
naţionalismului, cunoaşterii şi profund ştiinţifice, cum ar fi citirea şl comenta în rate pentru
respectului pentru trecutul glo Una din principalele garanţii rea Ia suprafaţă a textelor. Nu • ■
rios de luptă al paitidului, al ale îndeplinirii Întocmai a de citHoii de texte avem ne pensionari
clasei muncitoare, al poporu sarcinilor multiple din toate voie, ci de cunoscători si pro
lui român, aceasta fiind o ce domeniile de activitate este pagatori pricepuţi, combativi, După cum s-a mal anunţat,
rinţă pe deplin justificată de conştiinţa scopului propus. Oa oameni care să facă din munca prinlr-o hotărire a Consiliu
măreaţa operă a Înfăptuirii menii trebuie să înţeleagă pro lor o activitate preţuită şi lui de Miniştri, s-a stabilit şi deputaţilor din comune
idealurilor societăţii socialiste. fund sarcinile care le revin, simlită ca necesară de masele ca unităţile de desfacere ale
Dezvoltarea impetuoasă a să le pătrundă sensurile, con c?le mai largi. întreprinderilor şl organiza
judeţului Hunedoara pe tărlm ţinutul, încît fiecare indicaţie In ansamblul muncii Ideolo ţiilor comerciale de stat. ale
economic, social, cultural a de să devină un prilej de eutomo- gice, sarcini deosebit de impor cooperaţiei de consum şi Acţiunea de constituire a comitetelor comunale de partid de stat le vor întreprinde în
terminat si o creştere sensi bilizare. O muncă de propa tante revin invătămînlului si cooperaţiei meşteşugăreşti şi consiliilor populare comunale provizorii continuă. In ziua de această direcţie.
bilă a omului, a calităţilor sale gandă activă, suplă, cu folosi culturii. Este suficient să a- să vlndă mărfuri ai plata tn 7 iunie a.c.. au avut loc odunâri ale comuniştilor şi deputaţilor Adunarea a ales ca secretar
monal-politice, o lărgire con rea celor mai variate forme şi mîn-tim că astăzi întreg tinere rate şi pentru pensionari. in comunele Mârtîneşti, Veţel, Brânişco, lunca Cernii de Jos, al comitetului de partid pe to
siderabilă a orizontului său metode, trebuie să ducă la cu tul de vîTStă şcolară este cu Vor beneficia de aceste mă Topliţo, Voţa de Jos. Răchitova şi Gurasada. La adunări, care s-au varăşul Tratan Nlstorescu, iar
spiritual. Cu fiecare nouă în noaşterea temeinică de către prins în învătămîntul de stat suri toţi pensionarii, exclu desfăşurat într-o atmosferă de lucru, au participat: la Mârlineşti ca locţiitor pe tovarăşul Vio
făptuire s-au înreqistrat valori Iiscare om al muncii a politicii pentru a sublinia rolul hotă- siv cei care primesc ajutoa tovarăşii Gheorghe Vuşdea, secretar al Comitetului judeţean de rel Popa. Ca preşedinte al
sporite ale potenţialului uman. partidului, a sarcinilor şi obiec rîtor ce revine scolii în edu re sociale. partid şi Petru Bota, vicepreşedinte ol Comitetului executiv ol consiliului popular comunal a
care. asemenea unui diamant tivelor ce stau in fata colecti carea tinerei generaţii. In a La ridicarea mărfii, cum Consiliului popular judeţean ; Io Brănişca şi Veţel tovorâşii fost ales tovarăşul Aurel FI-
şlefuit de un maesttu. şi-a mul velor de muncă. cest domeniu dispunem de o părătorul va achita unităţii Ion Lungu, secretar al Comitetului judeţeon de portid şi Mirceo lipescu.
tiplicat faţetele. sensurile, uti Partidul nostru elaborează în tradiţie bogată, de cadre cu ex vtnzătoare un acont de 15-30 Ramba, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului
lităţile, $i«<a doblndit calităţi mod creator problemele teore perienţă, care obţin succese e la sulă din valoarea produ popular judeţean ; la Lunca Cernii de Jos şi Topliţo tovarăşul
Vichente Bălan, membru al biroului Comitetului judeţean de
şi valenţe moi, superioare. tice ale contemporaneităţii, dis vidente in instruirea sl educa selor contractate, restul su partid, prim-vicepreşedinte ol Comitetului executiv al Consiliului
Este vorba de un proces fi pune de numeroase si puternice rea tineretului. Se menţin Insă mei urmînd a fi achitată In populor judeţean, la Răchitova tovarăşii loon Sirbu, şef de sec BRĂNIŞCA
cel mult 24 de rate lunare.
resc. determinat de însăşi dia mijloace de înrlurire ideolo ţie la Comitetul judeţean de partid şi Teodor Bâdâu, membru al
lectica dezvoltării societăţii gică asupra maselor, de un (Continuare în pag. a 3-a) Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean ; la Vaţa
tovarăşii Aron Colcer, şef de secţie la Comitetul judeţean de Aplauzele care au însotit fie
portid şi Gheorghe Mihâilâ, membru al Comitetului executiv al care propunere făcută în a
Consiliului popular judeţean ; la Gurasada tovarăşii Brîncovea-
lui nr. 5 de la Combinatul nu Pogea, membru al biroului Comitetului judeţean de partid dunarea de constituire a comi
siderurgic Hunedoara. Co şi Coman Suciu, secretar al Comitetului executiv al Consiliului tetului de partid şi consiliului
lectivul uzinei produce şl popular judeţean. popular provizoriu ale comu
Actualitatea economică livrează diferitelor unllăll In cadrul adunărilor au luat cuviniul membrii biroului Co nei Brănişca. entuziasmul şi
industriale cilindri de lami mitetului judeţean de partid, care au arătat sarcinile ce stau dragostea manifestată de parti
nor, llngotlere de mare ca în faţa noilor organe comunale de partid şl de stat şi au dat cipanţi perrtru cei aleşi in con
ceasta contribuţia colecti vederile de plan cu aproa pacitate, cocs fluidizat, cocs indicoţii concrete despre modul cum trebuie rezolvate practic ducerea organelor locale, au
Depăşiri importante vului Combinatului siderur pe 3 la sulă. brichete etc., unele din a problemele politice, economice, sociole şi culturale locale. dat înttlnirii de aici o atmo
gic Hunedoara care este au ceste produse asimilate şl Comuniştii şi deputaţii prezenţi la adunări au adoptat te sferă de adevărată sărbătoare.
la producţia marfă torul a mai mult de jumă realizate aici pentru prima legrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Ro Succesele pe care cetăţenii
tate din depăşirea amintită. dată In (ară. mân, personal tovarăşului Nicolae Ceouşescu, prin care îşi ex comunei le-au obtnnut in acti
vîndută şi încasată La Fabrica chimică O- Producţia uzinei a Datorită dezvoltării şl mo primă hotărîrea de a munci cu elon sporit pentru continuo în vitatea economică, edilitar-gos-
răştle, unde a existat o dernizării agregatelor vechi florire a localităţilor rurale. podărsască şi culturală, succe
preocupare susţinută şl e- crescut de 16 ori şl construirii de altele noi. se ce au înfrumuseţat portretul
Sporirea producţiei marlă producţia globală a uzinei
vîndută şl încasată, indica ficienlă din partea întregu din Călan a crescut, de la aşezării şi viaţa spirituală a lo
tor principal care se reflec lui colectiv de muncitori, De la Uzina ,.Victoriau naţionalizare şi pină acum. m â r t în e ş t i mulţi comunişti şi deputaţi, calnicilor, au fost reliefate cu
tă In bună măsură în ac tehnicieni, ingineri şl econo Călan a fost expediat un de 16 ori. Furnalul vechi printre care Nicolae Nistores- bucurie, iar sarcinile mari, ce-
tivitatea industrială şl fi mişti pentru obţinerea de nou lot de 15 elementl de modernizat împreună cu cel cu, îoan Molot, Petru Ciocă-
nanciară din întreprinderi, Indici înalţi de productivi răcire pentru furnalele de de al doilea, înălţat In anii ntlă, Viorel Popa şi alţii au iute de noul cadru organizato
se înfăptuieşte cu succes tate şl calitate, valoarea 1700 mc ale Combinatului construcţiei socialiste, dau o îndată după constituirea co subliniat că noul cadru admi ric. s-au dezbătut cu răspun
producţiei marlă vîndută şi
aproape în toate unităţile încasată a înregistrat o siderurgic de la Galaţi. Tur producţie de fontă de 15 ori mitetului de partid şi î consi nistrativ creează condiţii mai dere. Din referatul prezentat,
industriale din judeţul nos creştere de 12 la sulă tată nătorii de la Călan au li mal mare declt se realiza liului popular comunal, comu bune pentru dezvoltarea bazei din cuvîntul participanţilor
tru. Bilanţul încheiat pe pri de prevederi. întreprinderea vrat anul acesta marelui aici In 1948. Productivita niştii si deputaţii au trecut la învăţământului şi culturii, con
mele cinci luni ale anului de materiale de construcţii centru siderurgic de la Ga- tea muncii a sporit, de ase analiza sarcinilor ce le revin Mitică Popescu. Zorica Neqri-
prezintă la acest capitol, pe Bircea a obţinut la acest la|i 224 tone de astfel de u în viitor strucţiilor sociale ca dispensar, lă, Iosif Betea. Viorica Ardean,
ansamblul induslriei judeţu Indicator o depăşire de 9,6 tilaje. El fac acum pregătiri menea, de peste 4 ori. S-a magazine de desfacere a măr George Dobrei, Miron Betea II.
lui, o depăşire de 100 mi la sulă, iar la întreprinde pentru turnarea unor utila mărit de cîteva ori produc Un loc însemnat în cadrul furilor, unităţi pentru prestări
Gheorghe Burdula se nu
lioane lei. Merilă să fie re rea minieră Barza realiză je din fontă necesare la re ţia de radiatoare şi alte pie dezbaterilor l-au ocupat pro de servicii, pentru «sigurarea Gheorghe Rusu, Miicea Zas- mără printre cei mai buni
blemele ridicării continue a ni
marcată şl de dala a- rile înregistrate întrec pre pararea capitală a furnalu se turnate. velului edilitar-gospodăresc al unor mai bune condiţii de trans zloczi s-au desprins sarcini de croitori de la Fabrica „Vidra"
viitor, care solicită aportul tu
celor 7 sate ale comunei. Mai port, terminarea electrificării turor locuitorilor pentru înfăp Orâştie. El işi îndeplineşte lu
nă de lună sarcinile ce-i re
satului Tămăşasa ele., an-
tuirea lor. Gospodărirea şi în vin, dind produse de bună
gajîndu-se să se situeze in calitate.
frumuseţarea celor 9 sate a- * oi
fruntea acţiunilor pe care noi Foto : V. ONOIU
le organe locale de partid şi (Cooliouure în pag. a 3-a)
DE ZIUA PIONIERILOR
Sărbătoiiiea centenarului
A intrat în patrimoniul valo numai la al doilea an de exis
roaselor tradiţii ale şcolii româ tenţa. ca o nouă tradiţie a or
neşti un moment bogat in sem Prof. OVIDIU VLAD ganizaţie» pioniereşti o şcolii.
nificaţii, ovînd valoare de sim preşedintele Consiliului judeţean Cunoaştem, drogi prieteni, că cotului din Oră ştie
bol, care vorbeşte despre grija al Organizaţiei pionierilor, iiTtîmpinoţi Ziua pionierilor aşa
cu care partidul şi statul nostru inspector şef la Inspectoratul (Cum se cuvine, că alături voi.
înconjoară şi creşte tînăra gene şcolar judeţean la sărbătoarea voastră, sint pă
raţie — „Ziua pionierilor'’. rinţii voştri, cadrele didactice, Orâştio, vatră păstrătoare de tensă prezenţă culturală, corul Daju, din partea biroului Co
Este această zi un corolar Io toţi cei care vă Iubesc şi vă st»- înalte tradiţii spirituole, şi-a în din Orâştie a militat neabătut mitetului judeţean de partid, de
marele buchet de flori roşii de coincide cu încheierea cu bune meoză — şi vă iubeşte darnic scris in palmaresul marilor eve pentru afirmorea fiinţei naţio tovarăşul Ion Lungu. Adresind
pe care nu s-o ridicat rouă pu rezultate a anului şcolar. întreaga ţorâ I Am încerca să nimente culturale, o oniversore nale a poporului român, dind cuvinte de caldă apreciere mem
rităţii şi a celor moi calde, mai Albumul vieţii pioniereşti se vă vizităm pe toţi in această zi emoţionantă — 100 de oni de la glas, prin mijlocireo artei, sen brilor formoţlei, vorbitorii s-c;u re
vii sentimente faţă de ţară, de deschide mîndru, luminos. Râs- frumoasă de început de vară. Ne infiinţarea corului românesc, im timentelor şi năzuinţelor româ ferit la tradiţia acestui cor, care
partid, de şcoală, o jerbă de foindu-l, părinţii, cadrele didac este greu să alegem. Toate uni portantă tribună de afirmare a nilor transilvăneni. Alături de trebuie continuată şi dezvoltată
ginduri o'prinse, trimise spre cel tice. întreagQ noastră societote tăţile de pionieri, detaşamentele aspiraţiilor locuitorilor ocestui instituţiile culturale şi publica în condiţiile noi, de astăzi. în
care a intrat în noua istorie a se va convinge ca organizaţia organizează activităţi intereson- fermecător ţinut transilvănean. ţiile de la Orâştie, corul a ţinut treaga noastră viaţă spirituală,
poporului român ca „un grădi pionierilor a reuşit, datorită în te. ingenios concepute, vesele, Io aniversarea centenară sint sus în scurgerea timpului fal reflectînd din plin pulsul socie
nar" duios, grijuliu şi iubitor al drumării otente şi nemijlocite de de dimineaţo pînâ seara. Sâ prezenţi tovarăşii Vasile Daju, durile înălţătoore ale tricoloru tăţii contemporane, trebuie să
copilăriei, Portidul Comunist către partid, sâ se dovedească mergem la întrecerile sportive, Io membru al Consiliului de Stat al lui, nu de puţine ori în împre înveţe din exemplul înaintaşilor,
Român, sprijin efectiv şi de neînlocuit spectacolele trepidante, la ser Republicii Socialiste Românlo, jurări grele sau chiar potrivnice. din tezaurul tradiţiei.
bările cîmpeneşti. la focurile de
Luna iunie, care prin firea lu al şcolii în munco de educare tabără ?... Ion Lungu, secretar al Comite In anii noştri, pe scenele con Din partea Comitetului de
crurilor este luna morilor prefa şi instruire a tinerei generaţii. Nu este uşor sâ alegi. Unde tului judeţeon Hunedoara al cursurilor şi festivalurilor, corul Stat pentru Cultură şi Artă, co
ceri, a contopirii universale a lu Prilej de bucurie pentru toţi. nu vom ajunge noi. ajung aces P.C.R., Vichente Bălan, prim- de la Orâştie a adus dovada u rul este felicitat de tovarăşul
crurilor cu lumina, cu soarele, şi in primul rind pentru cei săr te rînduri, prin care am vrea sâ vicepreşedinte al Consiliului nor înalte virtuţi interpretative, Ion Vlâduţiu.
este cel mai însemnat moment bătoriţi, Ziua pionierilor reali vă spunem cit de mult vă apre popular judeţean provizoriu, dind glas unui intens reperto Participanţii la festivitate o-
pentru florile ţării — copiii — zează şi în judeţul Hunedoara ciem, cită bucurie faceţi oigo- Viorel Faur, prim-secretar al Co riu patriotic. plaudă îndelung corul centenar,
de o-şi verifica sentimentele trecereo în revistă a celor moi nîzaţiei şi ţârii. mitetului judeţeon al U.T.C., Moment emoţionant. Tovorâ- Tovarăşii Ion Popa, dirijorul for
pentru marea manifestare, este interesante activităţi organizate Primiţi, drogi prieteni, gindu- loan Vlâduţiu, director al Direc şul Vasile Daju înmînează co maţiei sărbătorite, şi Nicolae
cel mai frumos dar pe care pe parcursul unui an şcolar. Cin- rile noastre cele mai bune, feli ţiei cămine culturale din Comite rului din Orâştie ordinul „Meri Gheorghe, veteron ol corului,
portidul şi ţara îl fac copilăriei. tecul, jocul — elemente esenţia citările pe care cu prisosinţă le tul de Stat pentru Cultură şi tul culturaP cl. II. Prin decret exprimă mulţumirea şi fericirea
După un an şcolar de muncă le ale virstei — programe artis meritaţi pentru munco voastră, Artă. veterani ai corului, acti ol Consiliului de Stat. au fost întregului cor pentru emoţionan
şi strădanii. în core sărbătoriţii tice interesante, focuri de tabă pentru ziua voastră, pentru vir- vişti culturali, cetăţeni oi oraşu distinşi cu ordinul şi medalia ta sărbătorire. Saluturi omogia-
de astăzi — pionierii şi şcolarii ră, serbări cîmpeneşti. adunările sta voostrâ. lui Orâştie. „Meritul cultural" 27 de membri le sint adresate sol'lor artei co
~ vin îmbogăţiţi sufleteşte şi in festive şi demonstraţiile emoţio Mulţumim în numele vostru Festivitatea de sărbătorire este oi corului, instructori de forma rale oroştiene de către lectorul
telectual, Ziuo pionierilor se ofe nante vor reuni scenele cose părinţilor care vă cresc cu iubire deschisă de tovarăşul loan Păs ţii, activişti culturali, iar celor universitar Ion lliescu. autorul u
ră ca o imensă estradă sub ce lor de cultură şi ale cluburilor, şi grijă, cadrelor didoctice, co trăv, secretar al comitetului oră mai tineri interpreţi le-a fost de nei monogrofii despre viaţa co
rul României, pentru entuziosmul stadioanele, străzile, poienile mandanţilor voştri pentru miile şenesc de partid, preşedintele cernată Diploma de onoare o rului. Victoria Bătrînceo. diri
sincer şi debordont, pentru ma pădurilor intr-o imensă estradă de ore petrecute cu voi in cla consiliului popular orăşenesc C.C. al U.T.C. jorul corului octogenar din Ha
reo bucurie a succeselor. Este a veseliei, a entuziasmului o- să, la sport, la joacă, în excursii provizoriu. Despre activitatea co Formoţio sărbătorită este feli ţeg, şi Constantin Ungureanu.
semnificativ faptul că „9 iunie" prins, înscriind acest eveniment, ca îndrumători şi prieteni. rului a vorbit tovarăşul loan citată. din partea Consiliului de dirijorul corului siderurgiştilor
Barjuca, directorul casei de cul hunedoreni.
tură. Stat al Republici? Socialiste A urmat un impresionant con
i!!i!i!H!i!l!ih!!ii!ir:itUHItyitmnUHUiîuUljiHilUirUili!UiiH!!!nun!^ l,i, . ........... . ..... i..m » *..i. De-o lungul unui secol de in România, de tovarăşul Vosile cert jubiliar.