Page 29 - Drumul_socialismului_1968_06

7 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 9 Iunie 1968

EXPOZIŢIE CENTENARUL CORULUI

DE HOŢI
D IN O R A S T I E
fn oraşul Pasay din Fi-
11 pi ne s-a introdus un mod
original de combatere a
furturilor. In centrul ora­
şului s-a instalat un fel de
vitrină uriaşă, în care ho­ Cîntecul ne-a insolit pretu­ ţine un concert Aici, emo­ nesc era de altfel foarte in­
ţii sînt expuşi după ce tindeni. Oriqinea lui se pierde ţionantă întîlnire, îl găseşte teresant şl ţăranii tl îndră­
au fost judecaţi şi după dincolo de timp, în nequrile pe loan Branqa, căruia l-a giseră aşa de mult că chiar
ce tribunalul şi-a dat ver­ vremurilor. Strămoşii noştri fost profesor. S-a legat o prie­ şi în zilele de lucru mulţi lă­
dictul. Alături de „expo­ „vor fi cultivai arta teatrală tenie frumoasă. Mult timp sau carul şl vitele tn grija
nat" se află un panou ex­ în frumoasa Dacie" — spu­ pai tîturile oriqinale ale com­ altora şi el alergau la cor
plicativ cu toate amănun­ nea N. lorqa. Si tui se putea pozitorului au răsunat pe căci era fală să fll corist".
tele — numele hoţului, ce alt lei. In aceste ţinuturi ale scena corului. Se apropiau furtunile. Răz­
anume a furat, în ce îm­ Orăştiei, unde a tîşnit izvo­ 1906... Corul cunoaşte o în­ boiul batea la porţile lumii.
prejurări şi ce pedeapsă rul istoriei noastre din ve­ viorare. Pregătiri febrile pen­ Corul răraîne de multe ori
a primit. Autorităţile aş­ trele dacice, din c?tatea de fără dirijor, dar nu se risi­
teaptă cu interes rezulta­ scaun a reqilor daci trebuia tru festivalul de la Bucureşti peşte. 1918... an de qlorie şi
tul experienţei, dar pentru să se nască şi cîntecul — Prin muzică se făcea o reu­ libertate naţională. Coiul l-a
moment nu s-a constatat o nire a tuturor românilor de întîmp'mat cu spectacole de
scădere a furturilor. acel grai luat din freamătul pe meleagurile pămîntului
codrilor de stejari si din lim­ nostru. „A urcai pe scenă răsunet. Cîntece largi, tremu­
pezimea apelor rostoqolite corul din Orăşlie"... relata rătoare, foşneau ca frunzele
spre marqini do cer. Inimile „Libertatea". „Lumea se în­ tinere: „Se-ntorc vitejii",
Am supravieţuit potopului au bătut înfiorate la murmu­ desa şi mai tare să vadă „Trri culori", „Pui de lei”.
Din an in an repertoriul a
rul îndepărtat si l-au păstrat
frumosul port. Portul de la
veneau
devenit mai bogat,
ca pe o comoară de frumu­
şeii Undeva trebuia să ră­ Orăştie arăta ceva nou. ori­ alţi tineri * sâ ducă mal de­
ginal si de tot frumos. („.1
parte
Marvis-1 sară acest izvor de apă vio. iar mindrele purtătoare şl Orăştie, care, cu „primele a­
din
coiului
„fala”
Potopul sfîrjisc de cîtevo Am oruncot oncora, ne om oduce constructorilor. După mi­ Si a răsărit, cum puline voinicii purtători s-au produs corduri a intonai dorurile şi
minute Noc îmi strîngeo mina adunat toţi noufrogîoţii în co­ ne ! o comandat Noe. răsăriscră in tară, în anul în chip desăvirşlt. plăcut. nădejdile, năzuinţele de li­
cu deosebită bucurie şi-mi pro­ loană cîte unul, cu Noe în Mai marele constructorilor 1868, în ţinuturile pline de Uriaşul public a silit pe orăş- bertate naţională".
Industria ungară de teleco­
punea să cinstim evenimentul frunte şi om dat un nou încon­ ne-a făcut o primire... Ne-o m unicaţii a produs un nou a­ taină ah Oroştieî. Un proto­ tienî să chiar repeteze piesa In acest an corul îşi săr­
aşo cum se cuvine. Să luăm jur ţinutului in core ne oflom. servit cofele, am stat Io to- parat modern — un Identifica­ col din acel timp ne infor­ a doua „Mîndrulită de de­ bătoreşte centenarul. Comite­
evenluol un coniac la „Broas­ clale. Işi freca Noe mustoţo şi tor de cifre automat „iVfar- mează că „învăţătorii au Îm­ mult" de Gh. Dima. In
ca verde1'. Cine ştie dacă o să l-om ştobilit coordonotele, lo- ne făcea semne să moi romi- vta-l". Acesta poate descirra cu părţit clasele să compună un mmn concursului, reuniunea tul judeţean pentru cultură si
mare precizie dalele înregistra­
mai trăim un ol doilea potop titudinea, longitudinea, altitu­ nem. Şi-o adunat sfetnicii, res­ te sub form ă de cod magnetic cor de prunci şi părinţi care de la Orăştie a fost dis­ artă a luat toate măsurile
de asemenea proporţii, l-am dinea : Cartier Gojdu, blocu­ ponsabilii eu... urmele lâsote aic vehiculelor feroviare — dc să formeze cel puţin două tinsă cu „Diploma de onoa­ pentru ca această sărbătoare
Binţinţl. 19 noiembrie răspuns că nu port mărunţiş Io exemplu naţionalitatea, locali­ sa unească melodiile româ­
1882... Peste satul din mine (oslo este sarcina neves- rile moi sus pomenite. Jur-îm- de constructori, responsabilii tatea de destinaţie ş a.. Indife­ „coarde" (voci)". Acest pro­ re" şi „Medalia de aur". loan neşti de pretutindeni. Sub
Ardeal, limpezit de apele te-mi), şi că or fi maî bine să prejur adevăro(i munţi şi mor- acestor responsabili, dar „fon­ rent de condiţiile atmosferice tocol a fost si actul dc naş­ Branqa — dirijorul corului — bagheta dirijorului loan Po­
tere al corului din Orăştie.
datorul" celor ce se văd in
Mureşului, s-a ridicat o ne închinăm salvatorilor noştri Gojdu, n-a putut fi găsit. Ero şl vizibilitate, direcţia In care a primit personal „Diploma pa. graiul acestor pâmînturi
merge vehiculul şl viteza cu
stea. S-a luminat o casă. de pe meleagurile devene Să la mare. în concediu. care circu l* (aparatul iaregls- Au urmat ani grei si numai de laudă” şi „Medalia de va vibra în melodiile „Des-
In para luminării tre­ scotocim ce-a moi rămas prin — Dacă potopul se moi a- treaz! p in ! ia o viteză de pasiunea şi dăruirea oameni­ aur" (C. Baîcu). teaptă-te române", „Crai
ISO km h). Identificatorul poa­
mura umbra unul vis borcă şi să Ie ducem jertfă. mîno. eroţi sortiţi pieirîî — s-o te fl utilizat nu numai pe cai­ lor cu suflete înalto au fă­ Oroştia cîştiga un renume nou”. „Poemul lui Avram
sau poate un zbor albas­ Eventual s-o ardem pe rugul... roiiiiON auzit o voce. In varo aceasta, le ferate, dar şl in mine la în ­ cut să ardă mereu, tot mai naţional atit prin zborurile lancu", „Sus inima Tomâni",
tru. Se născuse Vlaicu. „bunăvoinţei" lor fără mar­ sau in alte veri. vom trimite registrarea datelor vagonetclor. puternic, mirifica flacără a I ca r u Iu t carpatin — Aurel „Inaltă-te, frumoasă tară",
controlarea parcărilor In ora­
$1 au trecut mulţi ani. gini. acolo fel de fel de agregate şele şl garajele mari. cîntecului noMtu românesc. Vlaicu — cit şi prin activita­ „Lele de la Orăştie" ş.a.
Fruntea înaltă Şi ochii Am încercat să pornim din să dărîme munţii, să netezeas­ Vor răroînc adine săpate in tea ei literară editorială in­ Formaţiile de dansuri ale
bruni căutau mereu în nou barco, Noe o dat la ma­ mane de pămînt, fierărie, 'evă- că terenul. Pe locurile acelea noi numele lui loan B^na — tensă. La renumele ei a con­ casei de cultură din Orăştie.
azurul cerului um­ nivelă pină o năduşit. (Am ui­ rie. betoane şi alte „mărunţi­ vor creşte firişoare firave de primul dirijor al corului din tribuit şi adunarea qenerală a căminului cultural din Geoa-
bra acelui vis. lotră un tat să vâ pun in temă că o- şuri" mari. uitote pe aceste iarbă, se vor sădi gingaşe Hon. Orăştie — şi o lui loan ..Astrei" din 1913. Nu se pu­ qiu. Turdas. Roraos, Uîa, Bo-
băiat (nalt şi slăbuţ In veam barcă cu motor). Dor locuri de la potopul de... anul Vă felicit pentru inspiraţia pe Branqa. tea ca tocmai la această stră­ sorod. ale Liceului pedagogic
Colegiul din Orâştic. botul ei. împliniol puternic în.,, trecut, cînd s-a mutat şantie­ care aţi ovut-o de o planifi­ La 1870 „Familia" comenta lucită sărbătoare sâ lipsească din Deva, vor umple cu rîuii
Ore de clasă, ore de slu- „munţii" de pămînt din spa­ rul în altă parte. Salvarea ca potopul in vara acestui an. eloqios într-o cronică spec­ tradiţionalul „concert" al co­ dc culori şl de soare, cu fru­
diu. Ochii tinărului ard tele blocului E 21. n o putut !i noastră... Era ultima ocazie să i se scrie fidelllaie tacolele susţinute de corul rului. La „conc’ it" au fost in­ museţile pontului naţional
de o ilacără lăuntrică, urnit din ioc. In momentul a­ — Propun să oducem primo hronicul. din Orăştie, care a făcut să vitaţi şi solişti diji alte loca­ scenele, vor face să răsune
mistuitoare ca doi căr­ cela. din faţa şi spatele blo­ noostrâ mulţumire — a glăsuit Din „rugul" promisiunilor 'i- răsune acordurile tremură­ lităţi Şi-au făcut apariţia pasul viguros, izbit, al călu­
buni aprinşi. curilor B8. D8. AB20 etc., ele,, Noe — constructorilor. Dacă căreo cea din urmă seînteie. Un mare restaurant din toare ale clntărilor: „Pe o două „stele" ale corurilor de şeilor si-al feciorilor care se
Alte ceruri, alţi oameni. de pe alte bărci naufragiate, or fi nivelat terenul, unde işî Am părăsit, cu capetele în pă­ Rouen se mîndreşte cu un stîncă neaqră". „Bălcescu mu­ atunci : Veturia Triteanu din întrec in ponturi. Se intîlnesc
Braşov, Budapesta. Frank- radiotelegrafistul nostru a re­ împlîntau bărcile noastre botu­ mînt. biroul moi marelui. In client a cârui fidelitate este rind". „June române", „Ple­ Sibiu (mai tîrziu solia poetu­ în vatra dacică/ după 100 de
rile ? Ascultoji-mo pe mine. Am
furt. Miinchen... Din străi­ cepţionat cîtevo semnale S O S. trăit potopuri moi grozave ! depărtare se auzeau dezlăn­ probabil fâră egal. Este vor­ carea păsărilor” ş.a. De pre­ lui Octavian Goga) şi Cella ani, farmecul şi frumuseţea
nătăţi sosesc scrisori cu Se spune că I.G.O, n-are nici ţuiţi sutele de coi putere ai ba de un militar pensionar tutindeni „soseau încurajeti". Delavrancea, fiica lui Barbu din Tara Haţegului şi Ţara
litere tremurate. Mama (Ce vreţi ? Au supravieţuit şi un amestec. N-o pus nici o lo­ buldozerelor. Veneau sâ dărî­ in vîrstă de 95 de ani care Era o sărbătoare a cîntecu­ Stefănescu Delavrancea, care Zarandului. din pămintutile
se apleacă peste ele şi alţii Aveau şi aparate de ro- pată de pămînt Io temelia me „munţii". Au ojunş cumva vine cu regularitate să ia lui. Atras ca de o clvîmare aşa cum scria „Cosînzeana", Hunedoarei.
buzele-i murmură încet dioemisie-recepţie. Ce moi, po­ „munţilor" din Gojdu. Io locul „naufragiului" ? masa in restaurantul amin­ tulburătoare, Gheorqhe Dima „era o apariţie rară, un feno­ încă o dală strălucesc în
tit. întotdeauna la aceeaşi
ca o raclopee frazele în- top tip „secolul 20"), — Jertfele noastre le vom G. IGNAT masă, din anul 1889. vine în 1884 in Orăştie şi sus­ men muzical". „Corul ţără- ţinuturile Orăştiei comorile
cilcite dar care spun portului nostru şi qralul „ca
atit de multe. Pe chipul un fagure de intere" al nea­
tatălui se aprinde o lu­ mului românesc. încă o dată
mină şi lacrimile-i tre­ tinerii işi vor arăta măiestria
mură în gene. in dansurile pădurenesLi şi-n
Răsfoiesc filele unei U M O R a U M O R jocul „Fecioreasca". Obiceiu­
cărţi, paginile unei vieţi, rile de nuntă de la Romos,
inundate de lumina do­ MOLI ERE ERA PREŞEDIN­ TEAZĂ cu o sticlă de şampa­ invîrtitele şi hateqanelc vor­
rinţei. de chemarea tul­ TELE unei societăţi antialcoo- nie. Nu este de mirare că toa­ besc de viqurozitatea acestui
burătoare a înălţimilor. lice. Pentru a-si educa fiul In te navele se clatină pe apă ca popor, de măiestria lui. Vor
,,Impresia cea mai pu­ acelaşi spirit, II lua cu el la nişte beţivi. răsuna fruntariile vetrelor da­
ternică — scria Aurel şedinţele societăţii, la diferite 'ir cice sub freamătul melodi­
Vlaicu — am simţi t-o demonstraţii şi manifestaţii. COPILUL: Astăzi, profesorul ilor „Marşul lui Aurel Vlai­
cînd am zburat pentru Curînd, băiatul a devenit si el m-a pus să găsesc cel mai mic cu" „Pui de tei", „Trei cu-4‘
prima oară la Binţinţi, în membru al societăţii abstinen­ multiplu comun. lori", „Răsunetul Ardealului".-. n m
Ardeal". Au urmat alte ţilor. Tatăl: Cum se poate! Nu La o sută de ani corul din
zboruri, mereu altele, Intr-o zi sc întoarce fericit l-au găsit nici pină acum ? Păi Orăştie îşi serbează tradiţio­
spre cerul românesc. lea- acasă şi ii povesteşte tatălui asta se căuta şi pe vremea nalul drum al cîntecului prin
rul născut fn ţinuturile său : cînd mergeam eu la şcoală. istorie şl deschide un nou ca­
hunedorene a uitat de — Azi am defilat prin oraş. ☆ pitol spre mai departe. Mo­
pămînt. Ce mici sînt Car- Am purtat si eu un panou. — CUM. OFERIŢI PE TA­ numentul ridicat lui este şi
paţil tind peste ei trece Scria pe ol : „Nu am pantofi BLOUL acesta 4 ruble? Dar monoqrafia profesorului uni­
flacăra luminii, flacăra pentru că tatăl meu este be­ slili dv cu numai pînza a cos­ versitar Ion Iliescu. lucrare
Inimilor ardelene pentru ţiv !“ . ☆ tat 24 ? valoroasă care sperăm să va­
— Da. dar atunci cînd a fost
a se-mpleti cu alte inimi, ORICE VAS NOU SE BO­ curată ' dă curind lumina tiparului.
cu alte flăcări, să uneas­
că năzuinţele aceslui
neam bătut de nevoi şi (piese de SCHIMB Corul din Orăştie, in anul 1905. AUGUSTIN JULA
de furlunl. Vis înalt ca
inima aceluia care l-a 1
purtat — simbol al do­
rinţelor româneşti. Cum 1
alergau toţi voinicii a­ ŞTIAU CĂ.
cestor pâmînturi să-l 1------
poarte pe umeri pe
Icarul carpatin, pe vul­ ^ ÎN 40 DE oraşe mari din
turul munţilor. legr1 lume există metrou. Dintre C ro n ica
Şi s-a scuturat undeva acestea. 13 au avut metrou
o stea. S-au rotit ceru­ 0 0 0 încă înaintea primului război
rile ameţitor. Din culmi­ ( mondial, 13 şi-au instalat me­
le văzduhului Vlaicu se trou după acest război, iar ce­
prăbuşise. L-a chemat lelalte 14 — după cel de-al
pămlntu! românesc. doilea ră2boi mondial. circu la ţie i
„Acum Vlaicu nu mai 0 0 ,3 *» ____________________5_______
♦ ZGOMOTUL
cont nuu
este. L-a fulqerat visul — ' este cu mult mai dăunător de-
nostru al tuturor, în caie . - - cit cel eu întreruperi.
s-au muiat aripile lu i: 1 v / - ^
să treacă munţii, să dă- + CONFORM datelor sta- Penfru defecţiuni tehnice
rîra'2. în conştiinţa mili­ t:stice oficiale, in fiecare an.
oanelor, stavila care ne 14.000 de persoane cad ■ cti-
despaite" — spunea din me crocodililor din Africa. Aproape cu nu exîsfd prilej de discut ie cu şc/ii dc
Paris — 1913 Octavian Cu toate acestea, în majori­ garaje, de coloane .7/ cu revizorii tehnici in care sâ
Goga. FRANŢA, — O noutate pentru gospodine. Noul aparat elec­ tatea statelor africane, vina- nu se amintească despre gravitatea plecării maşinilor
tric, care se compune dintr-un vas de sticlă cu fundul drept şi tul crocodililor este strict in­ in cursă, cu defectiuni tehnice. Si totuşi... La un con­
Şl au venit acei flăcăi terzis.
limpezi şl înalţi ca brazii un capac înzestrat cu o rezistenţă electrică, prăjeşte, coace, ru­ Şi totuşi, in Africa se ucid trol electuat in ziua de 25 mai ac. ia Autobaza
să poarte pe umeri pen­ meneşte şi încălzeşte orice alimente, fără sâ mai apară mirosuri destul de mulţi crocodili. O D.RT.A, Petroşani s-au ridicat de către Inspectoratul
neplăcute sau fum. El poate fi folosit la bucătărie sau direct
tru ultima dală trupul pe masâ. fabrică de pielărie din Paris judeţean al mililiei, din cauzele amintite, 8 certiticate
uşor ca un zbor al Ica- prelucrează anual circa 150 000 de imalriculare. Cu toate acestea, In ziua de 7 iunie
rului românesc. Fără cuvinte. piei de crocodil. a c. au fost depistate autobasculantele 31-HD-1463. 31-
ND-1418 şi 31-HD-1370 cu sistemul de (rinare şi de ilu-
Trecea prin mul­
ţime un bălrîn. Ca­ minot-semnaUzarc detccte. Oare conducerea Autoba­
petele se plecau îndu­ ■cm zei Petroşani tine cu tot dinadinsul să înregistreze eve­
rerate. Pe faţa tul se lu­ POŞTAŞUL REBO nimente de circulaţie pe drumurile publice ?
mina o lacrimă şt-n raîi-
nile tremurătoare stăteau
atitea vîrste Îngropate. Alexandru Hârduţ — Deva : Să fii stăpîn pe volan...
Mircca Dojiţă — Alba iu lla : Nu
„Viata mea e azi nu­ jată pentru public - La' capete Poate au observat din numerele s-au „ră tă cit" problemele trim ise ...este prima condiţie pentru un conducător auto. Ro-
anterioare ale ziarului nostru, că
LEGENDA vinte bătrînul tală Dumi­ Polkronie... reftusisfâ! „Culoarea" a şasea din gama „Do sim plu. Mal încercaţi, eventual a- Hunedoara. Ion Şt. ion — Slmcrla. zina Cioran din Hunedoara, str. Transilvaniei nr. 5 se
mai umbră şl visu,
de dumncnvoastrâ: nu Ie-«m pu­
in urma exigenţelor
citito rilo r,
blicat insâ. pe considerentul că
De cînd fiului meu ce­
rebuslstulul.
publicăm la colţul
ar fl bine să le trim ite ţi la zia­
dc judeţ!: îl) Culori pe sfirşitei —
probleme de enigmistica mol com­
rurile s-au deschisu".
rul „U N IR E A ". Mai reflectaţi şl
plicate.
m ajor"! — Organ vegetativ al
comunicaţi-ne.
Şoptea tremurătoare cu­
pare că mai arc cile ceva de Invălat. In 2iua de 1 Iu­
„T riu n g h iu l brăzdat", trim is de
plantelor Interioare — Lichid In­
In încheiere. POŞTAŞUL REBO
nie ac. se deplasa pc şoseaua Slmeria-Sebeş, cu auto­
dumneavoastră, e bun. dar prea
Işi la permisiunea de a felicita
c o lo r; 12) Stim ulent — Transpune
cAlduros pe tovarăşii :
pe ptnzâ Imagini in cu lo ri; 13)
Nicolac
turismul
In Orăştie a vrut să depăşească
1-HD-264I
în
tru Vlaicu. Undeva
mal
cu
triun g h iu ri
xaţl-vă pe
PlatrA preţioasa de culoare verde
Pintea — Deva. Petru PnrdAu —
un autovehicul şi un grup de cetdtcni. O manevră In­
multe litere. In ce priveşte pro­
— A scris „Secerişul roşu".
casa de linişte din Bin*
blema a doua. propusă de dum ­
Valerla Vasjliu şl
Tda G lnigcr,
corectă a dus ta accidcntareo gravă a unui pieton şi la
neavoastră a fl .,de2lcgatâ“ dc to­
VERTICAL: 1) A scris şi „R o­
linţi o bătrlnâ stătea în­
lamponarea
tru prem iile obţinute la concursul
şu şl negru" — DA culoare ochi­
varăşii dc la f.G.O. Deva. rămîne
lăcrimată. $1 falduri ne­
revista RE­
fulger, organizat de
lor : 2) Planta erbacee cu d o ri al­
BUS. la Alba Iulla, tn ziua de 12
E gre se zbăteau în porţi. bastre violele — FraUl „c u lo ri­ tn studiu, nefiind o problemă de Ernest Troia din Hunedoara, pen­ păşea). turismelor (personal şi cel pe care-l de­
rebus..

lor" narate; 3) In orpim ent! (Trl-
mal a c.
Au răzbătut mai departe
sulfurâ de culoare galbena) — Îm i
D peste timp, versurile Mă­ licrom ia.,.! — O nuantâ de batic!; Cum traversăm strada?
cer scuză... daca nu va place Po­
4) S-a Întors Tia de la Iarba ver­
riei Cutan : de! — Cal cu pârul galben des­
Î „Nu te-ai oprit la stri­ chis — La sflrşlt pollcolor ! ; 5) sa­ Dezlegările jocurilor apărute în nr. 4180
R gătul de mamă, / Te-ai re colorat! a acidului uric — Cînd De regulă, orice pieton care vrea să traverseze stra­
e nlb. dA un caracter de mare ma­
U dus răpit să nu te mai turitate — Culoare, fâra strălu­ D IN A N T IC H IT A T E gură de rai. da. mai intli se asigură dacă nu se expune pericolului,
cire ; C) Al Iul CAIinescu. era ne­
T cobori. / Cum se putea gru! — Violet — Două consoane 1) Odiseea — Zeus ; 2) Pe- NEMĂRGINIRE atunci cînd intră pc banda de circulaţie re2etvată auto­
U să bagi un qlas în sea­ din a patra literă a alfabetului Troian ; 4) I — Lanţ — M — (Triverb : 5,4.7) vehiculelor. Minora Gabriela David din Iscroni nu a
3) Atena —
nelopa — Gri ;
grecesc!; 7) Confidenţial — Gen.
Tinde spre infinit.
iiM mă, / Cînd mii de gla­ calitate, categorie de culori (sau Pg ; 5) T rat — Re — Stat ; 6) COPERTA LITERARA turism care circula normal. La- tel a procedat şi Mana
tăcut acest lucru, fiind accidentată grav de un auto­
alte m ărfuri) t;
8) Vocalele din
suri
îti striqau
— să
Troia — Ca — Na ; 7) A — Ur
Alba ! — Colorate cu rim ei! — Pe
(5,8—8)
p zbori 1 / Voi, fraţilor, tale dc eaprlfoiî (arbust cu flo ri — Itaca — P ; fl) Ni! — Sânt. Liviu Rebreanu — Răscoala. l,uca din Livczenî care a vrut să traverseze strada prin
albe. gAlbul sau rosletiee): 9) A
— La ; 9) U — A — N — A b i­
spatele unui autobuz ce staţiona Ea a lost victima u­
sosiţi spre-ntîmpinare, /
se Înapoia (pop.) — Nume dc fată;
10) Aur ! — Pămînt galben — Colo­ le ; 10) Ulise — IIiada ; 11) CARTE DE VIZITA nul accident. Ambele cazuri puteau să nu se producă
Înfăşuraţi cu neqru fla­ rant ee face parte din trusa unei R — S — Calipso ; 12) Ciclop . (7;9)
ORIZONTAL : l) A compus culorilor !; O După Creangă, e
mura. / Plînqi, tată, femei moderne — Tn colornm !: — Ne — Un : 13) U — Aiu — Timplar — Hunedoara. dacă victimele respectau una din cele mai elemen­
„Dunărea albastră" — Covor ver­ alb! — Nuanţă a unei cu lo ri: 7) \\) Posezi — Arm onizare de cu­
plînqi, vulturul tău din de. natural ! ; 2) A scris poezia Vine de la aştri! — In vopseaua lori (fem.); 12) Patâ albastră pe Paris ; 14) Sv — M — Go — Arilmogrif — din ziarul nr tare reguli de circulaţie.
„V is alb*’ — Primele nuanţe dc tonal! — Culoare la cal; 8) Fruc­ Iaşi ; 15) Agamemnon — C ;
zare. / S-a rătăcit la vre albastrul ; 3) In Sepia î — Sume­ te «acri.şoarc. verzui, roşii, sau gal­ o hartă — O ponrtâ-n casa ! — IC) Elena — Ion — Ra. 4172. Vîlcele — Covasna — La­
Peste npA. peste casă ? ; 13) Culoa­
denie de culori nensortate (sine > bene — A şaptea culoare a spec­ cul Rosti — Bâiţa — Ocna Mu­ A. DAVID
o altă stea". re ce- determină melancolie — De
— Culoare; 4) La... sint codri verzi tru lu i solar; D) Dc culoarea cenu- 'minarea castanei coapte! CA-N BASME reş — Geoagiu — Cîineni —
de brad... ! — Sport cu cercuri şel — început dc loază! (ramură Rebus criptografic Moneosa — Persani — Buşteni V. ŞER6AN
AUGUSTIN JUST1N negre pe fond alb — Stradă in verde) — Fruct comestibil negru, (2—2.6,2 4,2— 1.4,2.3)
Roşia dc Secaş !: 5) Fard cosme­ lucios ; 10) Finiş la Inroşire ! — LI VIU COVACI — Eforie sud. De la A la B
tic — Culoare — Maestru şi in ale Grâdlnâ cu m ultfl verdeaţa. amena­ Deva Pe-un picior de plai, pe-o — Călimuneşti.