Page 32 - Drumul_socialismului_1968_06

B ib lio te ca C e n tru * PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITl-VA
fteg/cn a-'â Preşedintele Republicii Congo,
Hunorfoara-Oeva

A. Massamba-Debat şi-a

încheiat vizita în ţara noastră

Luni dimineaţa a pArAsii Co- petei? a lost insolit de Julien venit într-o maşină deschisă,
pitala secretarul general al Miş­ Bou La ra bou. membru al Bi­ escortată de motociclişti. Nu­
cării Naţionale a Revoluţiei, roului Politic al M.N.R. şi se­ meroşi bucureştcui. aflaţi pe
preşedintele Republicii Conqo. cretar administr-aliv al C.C. al traseu, ou făcut o călduroasă
Alphonsc Massambo-Debal. ca­ M.N.R., Antoine Mahoungou manifestaţie de simpatic, salu-
re. la invitaţia secretarului ge­ Mbimha, membru al C.C al tînd prieteneşte, fluturînd ste-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. Şl. AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVllORiu neral al Comitetului Centrat al M.N.R. Georgelte Bouanga. qulele şi buchete de flori
Partidului Comunist Român, preşedinta Uniunii icvolutio- La aeroport sini prezenţi
preşedintele Consiliului de Stat, naie a femeilor congoleze, Ni- pentru a-l saluta pe oaspete
Nicolac Ceauşcscu. a tăcut o colas Mohdjo, ministrul aface­ tovarăşii Ion Gheorghe Maurer,
ANUL XX. NR. 4179 MARŢI 11 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI vizită oficială in tara noastră. rilor externe, Însărcinat cu membru al Comitetului Execu­
problemele cooperării, aviatici
In vi7.ila sa tn România, oas- tiv, al Prezidiului Permanent
şi turismului, Aime MalsiUa. al C.C. al P.C R.. preşedintele
ministrul comerţului, industriei Consiliului de Miniştri, Mihai
şi statisticii. Auqustin Poiqnet. Dalea. secretar al C.C al P.C R..
Apărării
secretar d? stat al
Conducătorii de partid şi Centenarul Naţionale, precum şi de consi­ al Consiliului de Slat. membri
Ştefan Petefli, vicepreşedinte
lieri. funcţionari de stat şi de
ai CC. al P.C.R., ai Consiliului
ziarişti. de Stat $i oi Consiliului de Mi­
De tn reşedinţa oficială pinâ niştri. conducători de instituţii
de stat au luat parte la săr­ corului al Mişcării Naţionale a Revo­ centrale şl organizaţii obşteşti,
la aeroport, secretarul general
superiori,
şi ofiţeri
qeneiall
sup?riorl din Mi­
din Orăstie luţiei. preşedintele Republicii funcţionari Afacerilor Externe,
nisterul
Alphonsc Massamba-
Congo
ziarişti.
bătorirea Zilei pionierilor general al Comitetului Centrat lor diplomatice acreditaţi la
Debat. împreună cu secretarul
Erau de fală şefi ai misiuni­
al Pai li du lu i Comunist Român
pr?şedintcl>? Consiliului de Bucureşti._________________
Ziua pionierilor, cea mol în­ şl Instalaţii tehnice, lucrBrl ale Ion Teoreanu, şef de secţie la 100 de ani Stat. Nicolac Ceauşescu, au (Continuare tn pag. a 4-a|
drăgită dintre sărbătorile tine­ pionierilor şt şcolarilor din C.C. al P.C R., Traian Pop, pre­
relor vlăstare ale patriei, a pri­ clasele I-VJM sînt reunite In şedintele Consiliului National
lejuit şl In acest an emoţionan­ expoziţie. al Organizaţiei Pionierilor, Ion
te manifestări ale voioşiei şl La festivitate ou luat parte Cosma, prim-vicepreşedinte al de cintec
bucuriei exprimate prin clnte- tovarăşii Nlcoloe Ceauşcscu. Consiliului municipal Bucureşti. In Valea Jiului
re şl jocuri, prin întreceri spor­ cu eotla. Ion Gheorghe Maurer, Jean I.ivescu şl Costin Nădejde,
tive la serbările de sflrşit de an Gheorghe Apostol, Emil Hod- adjuncţi al ministrului tn-
şcolar In toate localităţile tă­ naraş. Chlvu Stoice, cu soţia. vătămtntulul. de *alti reprezen­ românesc
rii. expresie a recunoştinţei Paul Nlculescu-Mlzll, Virgil tant» al organizaţiilor pionie­
nemărginite fată de partid ca­ Trofln, cu soţia, llie Verdet, reşti.
re le-a deschis drumul lumi­ Maxim Bcrghlanu, cu so­ Numeroşi pionieri, aliaţi la /n bolul cosei de cultură Scadenţa primului
nos, drumul împlinirii aspira­ ţia, Leonte Râutu, cu so­ Intrarea In sala expoziţiei, lac ne Inlllnlm cu istoria. fn
ţiilor spre o viată fericita. lia. fosil Banc, cu soţia, o primire entuziastă iubiţilor imagini şl documente, a co­
Jn Cepltalfl începerea marii Mlhal Cere, Petre Lupu, Ma­ conducători ai partidului şt sta­ rului centenar. Pe panouri
serbări a fost precedată de nea Mânescu, Gheorghe Stoica. tului. In semn de dragoste ne­ mari. sugestive, slnt prezen­ semestru se apropie.
deschiderea în sala Dalles o Conducătorii de partid şl de ţărmurită fată de partid, părin­ tate documente emoţionante,
unei ample expoziţii Intitulată stat stnt întlmpinall de tova­ tele Iubit al tineretului, pio­
suqestiv .Tinere speranţe". Pic­ răşii Ion Illescu, prim-secre- nierii Je oferă Hori. mârtur/l ale vremii, de ta
turi, desene, fotografii artisti­ tar al C.C. al U.T.C., ministrul Se vizitează apoi expoziţia actul întemeierii corului plnd
ce, creaţii folclorice, aparataje pentru problemele tinerelului, In sălile de la etajul ex­ in zilele de azi. O scurtd Ce raportează
istorie a unu/ secol ‘de cin­
poziţiei conducătorii de partid
şl de stal se opresc în fata lu­ tec românesc, de Indlfare
splrituald a locuitorilor din
J •

p
• 7
crărilor executate de tinerii ar­
L/
•
•
festivităţile din tişti, care duc mal departe tra­ vatra cetâlilnr dacice. sectorul de investiţii
diţia artei noastre
populare
Ctflm tn „Familia” nr. II.
Tovarăştil Nicolne Ceauşescu. din 1868; „In 8 taurii nran-
ceilalţi conducători de partid glaramu o serată de perora-
şt de stat asistă la o demon­
judeţul nostru straţie făcuta cu măiestrie la Hune şl ctntdrt fn îotosul miniere ?
blhllotecet
române”.
Par­
roata olarului de
elevul Ion
Popa de la Liceul din Horezu. curgem rlndurile din fotoco­
pia documentului de consti­
Cu acelaşi Interes este vizi­ tuire a corului „din prunci
tat sectorul ştiinţei şi tehnicii.
„Ari e zl de sărbătoare triunghiul purpuriu. Joaca şi no­ Pionieri şi şcolari din toată şl privaţi”. Extrase din pre­ Valea Jiului beneficiază şi „pulseze* înlr-un ritm alert. In
Ziua cînd noi voioşii pionieri tele mori, cîntul şi cărţile, ghl- (ara au adunai alct cele mai sa vremii şi documente, men­ în acest an de un volum spo­ parte, se poate afirma că în­
Am pornit cu-nllocorare duşiile şi seriozitatea s-ou întrl- Izbutite realizări ale activităţii ţionează diverse serate, foto­ rit dc investiţii, menito să pu­ ceputul anului s-a dovedit bun,
Pe un drum presârot cu nit intr-o coloană imensa, în lor In diverse domenii ale teh­ grafii suqesttve reprezintă fn comparaţie cu anul trecut
primăveri. „* ritm de fanfară, să oducă salu­ cotul („Reuniunea Română nă In valoare noi cîmpuri mi­
şi In raport cu perioada difi­
Glasul trompetelor a răsuna» lui primăvărotic ol florilor vie­ nicii. de clntărl”) In diverse epocf, niere. Paralel fu deschiderea cilă dc iarnă A început să se
La încheierea vi/llel In ex­
minelor Paroşeni. Livc/eni şi
prelung. Chemarea lor o adus ţii sub sărutul soarelui din pra­ poziţia „Tinere speranţe", des­ manifeste chiar o anumită do-
pe străzi, printre Morile balcoa­ gul verii chisă cu prilejul Zilei pionieri­ fnsfanfnnee de la concertul Bărbăteni, se desfăşoară ample ?>ă de optimism So spunea
nelor. în codrul ferestrelor, chi­ Stadionul „Cetate" din Deva. lor, conducătorilor de partid şl susflnut pe Arenele Romane lucrări de extindere şi moder­ In sllrşit, după afilia ani de
purile părinţilor, ale hoţilor şi In tribună, sute de părinţi, pro­ de stat li se oferă In dar ca­ nizare la Vulcan, Dllja şi Lo- rămlncri In urmă, sectorul ne
ale bunicilor, ote prietenilor şl fesori şi învăţători, elevi, aşteap­ sele con|inînd culegeri de ver­ ne/i. In acelaşi timp. pentru investiţii miniere se înscrie In
cunoscuţilor. tă cu emojie programul pionie­ suri ale poeţilor şcolari. (Continuare fn png. a 2-a) asigurarea rezervelor imediat ritmurile stabilite.
planificate
exploatabile, sînt
Trec pionierii I resc. Invitaţi apoi dc artistul să se execute importante lu­ Iată Insă că acest optimism
Un suflu primăvârotlc o stră­ Lo festivitate sint prezenţi to- poporului Alexandru Clucu- crări de deschideri şi pregătiri. s-a dovedit a fi premalur. O
bătut oraşul întinerit de Io poa­ LUCIA LICIU rencu, conducătorii de partid Cu alte cuvinte, minerilor le dată cu scurgerea timpului, şt
lele străbunei ţjetăţi. Pe olbul şt de stat" vizitează expoziţia revin sarcini de răspundere nu invers proporţional cu condi­
de lebădă ol bluzelor flutură (Continuare In pas. a 2-a) naţională de artă plastică e e­ numai In sporirea producţiei ţiile existente, ritmul a scăzut
levilor din licee, şcoli profe­ Adunări ale comuniştilor de cărbune, ci şi In sectorul de din intensitate, acumullndu-se
sionale şi tehnice deschisă în- investiţii. de la o lună la alta restante
tr-o sală alăturată. Concludente 1n acest sens apreciabile. După 4 luni. răntl-
Conducătorii de partid şl de 9 stnt cifrele care indică amploa­ nerlle Jn urmă însumau 879.000
stat au avut cuvinte de caldă rea investiţiilor. Numai pentru Iei, Iar la finele Iul mai, au a­
goare a linorei generaţii, pen- şi deputaţilor din comune primele 5 luni ale anului au tins .recordul" de II milioane.
îndemn pentru
apreciere şi
arta plină de prospeţime şl vi­
O „radiografie" a structu­
fost prevăzute 192 milioane lei,
Iru preoeupârile multilaterale şl din care pentru construcţii- rii Investiţiilor pune în lumi­
nă cauzele, care generează a­
monfej 110 milioane Stnt ci­
creatoare ale şcolarilor. La des­ fre Impresionante care reflec- ceastă stare de lucruri. Lucră­
părţire pionierii şi colegii lor tâ sugestiv importanta ce o n- rile miniere stnt In urmă fată
mai mari i-au aplaudat cu en­ Sîmboto şi duminică au conti­ probleme de rezolvai Una din ţelei sanitare, a cooperaţiei dc cordâ partidul şi statul nostru de grafice. Excelează la acest
tuziasm. multumindu-le pentru nuat să aibă loc odunori ale principalele preocupări ale noi­ consum, Îmbunătăţirea muncii creşterii accelerate a produc­ capitol T.C.M.M care, cu un
vizita tăcută la expoziţia lor. comuniştilor şi deputaţilor pen­ lor organe locale trebuie sn tie de educare e maselor şi dc ţiei de cărbune. minus de 3,44 milioane lei, e-
P111in timp după ora 9. a­ tru constituirea comitetelor co- consolidarea continuă a coo­ formare a conştiinţei socialis­ Fa|ă de volumul mare al In- nihileazâ plusurile înregistrate
proape 30 000 de copii ocupau munole de partid şi o consilii­ perativelor agricole existente. te ctc. vosti(iilor şl importanta lor e­ )a construcţii industriale.
tribunele stadiomilui Republi­ lor populore comunale provi­ Pentru aceasta se cere o mo­ Tovarăşul loachim Moga a conomică, conducerea combi­ CC.V.J., ca beneficiar al in-
cii. strălucitor In podoabele sa­ zorii. In codrul adunărilor ou luat bilizare mai intensă a tuturor subliniat că organele şl orga­ natului carbonifer are datoria
le festive. cuvînlul membri ai biroului Co­ forţelor, valorificat ea mai ehib nizaţiile de partid, consiliul să manifeste maximă atenţie, L. VISK)
La ora 10, urate nesflrşite mitetului judeţean de partid ca­ /.uită a resurselor dc care dis popular, trebuie să dovedeas­ astfel ca şantierele miniere de (Continuare fn pag. a 3-a) * 1
străbat văzduhul. râsptndin- re, subliniind însemnătatea cre­ pun că iniţiativă, receptivitate fată la subteran şi suprafaţă să
rtu-se In largi ecouri peste o­ ării organelor comunale de De asemenea. adunarea a de lot ceea ce este nou, Înain­
raş: pionierii salută, cu entu- partid şi de stat in noile condi­ cerut noilor organe să iniţie­ tat. să acţioneze cu fermitate,
ţii odministrativ-teritoriole. s-ou eficient, în vederea dezvoltării
STEIIAN CONSTANTINESCU referit pe larg fa sarcinile ime­ ze mai multe acţiuni social-
CONSTANTIN MARINESCU diate şi de perspectiva ce stau culturale, să asigure o dezvol­ fiecărei localităţi, a înfloririi
Adunarea a ales ca secre­ D A C A A PLOUAT,
ADINA PRISTAVU tare corespunzătoare a tuturor fiecărui sat.
în foto comuniştilor, deputaţilor satelor aparţinătoare pe mă­
(Continuare tn pag. a 2-a) şi a tuturor cetăţenilor în scopul sura condiţiilor reale pe care tar al comitetului comunal de
ridicării la un nivel superior a le au. partid pe tovarăşul Şerb Pl-
activităţii politice, economice, so­ Cu prilejul constituirii noi­ răşul Petru Bora. Ca preşedin­ N U M A I E NEVOIE
limon. iar ca locliitor pe tova­
Economia romanească ciale şi culturale din mediul ru­ lor organe locale de partid şi te al comitetului executiv al
ral.’
de stal n luat cuvînlul tovară­
consiliului popular comunal a
La adunări au participat : lo
Pui tovarăşul loachim Moga, şul loachim Moga, prim se­ fost ales tovarăşul Aurel Ro­ DE IRIGAŢII?
cretar al Comitetului judeţean
prim-secretor al Comitetului ju­ de partid, preşedintele Comite­ tar
în plin proces de diver­ deţean de partid, preşedintele popular judeţean provizoriu
tului executiv al Consiliului
Comitetului executiv ol Consiliu­
lui popular judeţean ; la tiolşa
In complexul de măsuri ce
Vorbitorul s-a referit fa fap­
tovarăşii Gheorghe Vuşdea, se­ tul că doblndirea unor succe­ BALŞA trebuie aplicate în vederea necesară. Nc^aro glndif să nu
facem un drum inutil curo s-a fă­
cretar al Comitetului judeţean de
sificare şi modernizare partid şi Laurenţiu Lucaci, mem­ se importante tn toafe dome­ Adunarea comuniştilor şi de­ garea culturilor ocupă un loc cut de către cooperativa din Os­
sporirii producţiei agricol», iri­
niile de activitate depinde tn
trov, care n-a primit utilajul
bru al Comitetului executiv ol
măsură holărltoare de modul
deosebit de Însemnat, de pe
Consiliului popular judeţean ; la
plicaţia nu mai nec«*siia alte
Sarmizegetusa tovarăşii loan tn care comitetul de partid, putaţilor din comuna Balşa a terenurile respective putîndu-se repartizat de la Livezeni” . Ex­
consiliul popular vor şti să mo­
dezbătut pe larg cete mai im­
Sirbu, şef de secţie (a Comitetul bilizeze comuniştii, deputaţii, obţine recolte de 2-3 ori mai comentarii.
Se împlinesc două decenii trasai linia dezvoltării cu pre­ judeţean de partid şi Teodor portante probleme ale artivită- mari fată de producţia reali­
de la înfăptuirea actului revo­ cădere a Industriei grele, şi In Bâdou, membru ol Comitetului toti cetăţenii comunei ta rezol |ii organizaţiei comunale de zată în condiţii obişnuite Pen­ Faptul câ pentru irigaţii s-au
luţionar al naţionalizării prin­ mod deosebit a “industriei con­ executiv ol Consiliului popular varoa problemelor actuale şi de partid şi consiliului popular tru combaterea efectelor ne­ amenajat 10 hectare (din cele
cipalelor mijloace de produc­ Două decenii de la structoare de maşini, fără dc judeţean ; la Lelese tovarăşul Perspectivă. comunal provizoriu Apreciind gative ale secetei. In ac»st 15 cultivate cu legume?!), in
ţie, act Inltlat de plenara CC. care nu se poate concepe re- Brincoveanu Pogeo, membru al — Avem datoria să ne ocu­ aportul deosebit al comunişti an. cind volumul precipitaţiilor loc de 8 cît au fost planificate,
al PCR. In 10—11 Iunie I94R construclia întregii economii biroului Comitetului judeţean de păm cu toată răspunderea — a lor, al organizaţiilor dc ; artid este destul de redus, se Im­ a creat mult optimism la C.A.P.
Cu 20 de ani 1n urma, clasa înfăptuirea naţiona­ pe baza unei tehnici înaintate partid. spus vorbitorul — de dezvol­ la îndeplinirea sarcinilor eco­ Unirea. Ce s-a făcut este un
muncitoare, comisiile judeţene şi obţinerea unui ritm înalt, tarea cooperativelor agricole nomice. participanţii ta discuţii pune ca în fiecare unitate n- lucru bun. desigur, dar nu sa­
de naţionalizare, pe baza legii lizării principalelor continuu ascendent, de sporire Hotorirea fermă a comunişti­ de producţie, de întărirea lor au făcut propuneri valoroase gricolă să fie folosite din plin tisface cerinţele şi mai ales ne­
adoptate de Marea Adunare a producţiei şi productivităţi» lor şi deputaţilor de o îndeplini economîco-organizalorică, In tn vederea Îmbunătăţirii aeli (oale mijloacele şi posibilită­ voia de apă a culturilor. In a­
Naţionala, tnfăptulau actul, muncii Datorită măsurilor lua­ exemplar sarcinile trasate de comuna Pui existind din acest vitătii viitoare Tovarăşii Du ţile de »idare a culturilor. fară de udările aplicate la li­
plastic denumit de Maro „ex­ mijloace de producţie te. întreprinderile din ramura partid s-o reflectat cu putere în punct de vedere încă unele mitru Sturza, Petru Tnmotaş, Urmărind îndeaproape în­ vada de pomi. nici o altă cul­
proprierea expropriatorilor', constructoare de maşini reali­ telegromele adresate Comitetu­ neajunsuri. Stnt încă probleme loan Mînzat, Viorel Văleanu făptuirea sarcinilor stabilite cu tură n-a beneficiat de binefa­
Infâptulau acele măsuri ce a­ zează In prezent Iu mai puţin lui Centrol al Partidului Comu­ ce se cer a li rezolvate In pri­ privire la irigaţii, lucrătorii din cerile ploii artificiale. Planul
veau să duca la lichidarea ex­ de 20 de zile, producţia egală nist Romon, personal tovoioşu- vinţa sistematizării şi gospodă­ (Continuare in oag a 3-a) fermele agricole d-? stat au a­ (destul de sumar) întocmit de
ploatării omului de către om. In cel Interior cu ridicata. La cu cea din anut 1938 — anul lui Nîcolae Ceouşescu. ririi comunei : extinderea re­ plicat primo udare pe o supra­ comandamentul comunal pen­
la descătuşarea personalităţii sffrşltul anului 1948, sectorul producţiei industriale maxime faţă moi mare cu peste 100 tru combaterea efectelor sece­
umane, crelnd condiţii pentru socialist dădea 51 Io sulă din a României din trecut. Mer- hectare faţă de coa planificată
înflorirea el, pentru afirma­ producţia globală Industrială gtnd pe linia valorificării su­ PUI iar udarea a doua s-a realizat tei stă în seTtar la consiliul
rea Iniţiativei şl capacităţii ce­ şi realiza circa 40 Ia sută din perioare a resurselor nalura- pe aproape 80 la sută din te- popular.
lor ce muncesc pe toate pla­ circulaţia mărfurilor cu amă­ le ale tării, statul nostru a pus rcn»il amenajat 0 situaţie greu de explicat
nurile activităţi politice, eco­ nuntul. bazele unei industrii proprii Comuna Pui, cnprinzlnd 12 Din păcate există şi uni lăţi se Intîlneşle şi la cooperativa
nomice şl sociale. Legea din 11 .Primul act — arată tovară­ de titilaje petroliere România sale, dispune de largi posibili­ Den partea Comitetului In care irigaţiile nu se bucură agricolă din Densuş Motopom-
Iunie a fost completată ulte­ şul Nlcolae Ceauşescu — ca­ ocupă tn prezent locul trei In tăţi pentru o puternică dezvol­ de atenţia cuvenită, măsurile pa a fost adusă şi stă nelolo-
rior prlnlr-un şir de decrete. re a avut un rol holărftor In lume In exportul acestor pro­ tare economică şi social-cultu* stabilite de comandamentele sită le sediul unitâti» „Am
Prin legea din 12 auqust 1948 desfăşurarea revoluţiei socia­ duse. Se reAtizea/ă de aseme­ rată. Comuniştii şi deputaţii comunale rămtntnd doar simple udat cu oa ceva la grădina de
a fost desăvlrşit procesul de liste, l-a constituit trecerea nea un sortiment larg dc ma- participanţi la adunarea de judeţean Hunedoara însemnări pe hîrtie tJn exem­ leguma, dar acum n-o mai fo­
lichidare a băncilor particu­ principatelor mijloace de pro­ şini-unelte pentru prelucrarea constituire a Comitetului omn- plu neqativ în această privinţă losim deoarece a plouat sufi­
lare. In felul acesta, întregul ducţie din Industrie, la 11 Iu- nai dc partid şi a consiliului (I oferă cooperativa agricolă cient’' — ne relata vicepre-
sistem bancar şl de credit a nte 1948, in milnlle poporului; metalelor, cresclnd ponderea popular comunal, evidenţiind din Sîntandrei unde asperso­ şedinţele cooperativei, tovaiă-
trecut In mlinile statului. In naţionalizarea a deschis o nouă agregatelor complexe cil un succesele dobtndilc pînă tn ai U.T.C. şul losif Mestecăneann. O ex­
noiembrie al aceluiaşi an a tre­ etapă In Istoria relaţiilor dr rul a slat (şi probabil mai stă) plicaţie mai „convingătoare”
cut In proprietatea statului in­ producţie din (ara noastră, a prezent, au subliniat că tn toa­ mult timp ncfolosit. De aseme­ nici nu se putea găsi.
dustria cinematografică, insti­ dus la lichidarea marii burghe­ (Cnnflnuore In pag. a 3-a) te domeniile sîn» încă multe nea. motopompa instalată la
tuţiile sanitare particulare In zii Industriale şl financiare, la Cu prilejul aniversării a 20 de ani de la începerea lucrărilor grădina de legume n-a funcţio­ 1 a întrebarea ce acţiuni s-au
aprilie 1949 au lost naţionali­ crearea unul pulernlc sector im.Ţ.r Fmicf rnmuţ înmoi • • | i:»uu.. ,i -uiuj Mii.ipj &ii“i>t i'iUi.i» miMMif i.iui pe şantierul naţionnl Bumbeşti-Livezeni, Comitetul judeţean Hu­ nat in permanenţă, pe o parte iniţial pentru udarea culturi­
zate farmaciile, laboratoarele socialist de slat tn economie, nedoara al U.T.C. invită pe toţi brigadierii care au lucrat pe fos­ din suprafaţă canalele fiind a- lor inginera Raveea Trif de ta
chimico-farmaceutice, depozi­ a permis trecerea la conduce tele şantiere naţionale Bumbeşti-liveieni, Salva Vişeu, Agnita-Bo- menajale de-abia in ultimele CAP Băieşti, ne-a răspuns
tele de medicamente. In total rea planificată a economiei na­ lorco, Lunca Prutului, Hunedoara şi Fobrico de confecţii Bucu­ /ile Nici la cooperativa agri­ simplu ; „Nici una. La noi apa
au lost naţionalizate 8 894 de ţionale". Măsurile luate de reşti, core locuiesc in judeţul nostru, să porticipe lo o inlilnire cc colă din Peşteana nu s-a oclio- este în vale. iar culturii? sint
întreprinderi, dintre care 3.56»! partid pentru refacerea econo­ va oveo loc la Hunedoara in ziua de T6 iunie a.c., orele 9 in nat energic pentru ca apa să departe de ea". Se aşteaptă
de Întreprinderi de interes lo­ mici tării au creat condiţii sola clubului „Constructorul**. (ie dirijată spre culturi Ingi­ oare ca apa să vină singură
cal, care au lost trecute In ad­ pentru Începerea oprrei de nera Eufrosina Bufnea ne spu­ ta culturi ?
Solicităm din Darteo celor invitaţi, să trimită pînă in ziua în-
ministrarea organelor locale dc construire a bazei economice a tilnirîi, pe adresa Comitetului judeţeon Hunedoara al U.T.C. nea ră motopompa repartizată Fată de această stare de lu­
stat. Ca urmare, sectorul so­ socialismului SPORT • SPORT cite o scrisoare in care să arate numele, anu! naşterii, şontierul unităţii nici acum nu a fost a­ cruri se cer a fi luate măsuri
cialist a devenii preponderent Prin crearea sectorului socia­ naţional pe care a lucrat, locul de muncă şi funcţia actuală. dusă de la Depoul CF R Pe­ urgente şl energice care să
In industrie, transporturi, asi­ list tn economie, partidul, con­ troşani. „Cfnd am vrut să dură la creşterea s»iprafetelor
gurări, In comerţul exterior şi secvent Învăţăturii leniniste, a r;:!Mîîi iilriliil ItuMHf “llriitl lirii!t:rt IH'imi HM1HÎÎI Biîîili»! Ii?!i*mi PMbiiil hiiiiîiîf hiirl mergem după ea a plouat şi udate si la ridicarea nivelului
este
credeam că nu ne mai
producţiei agricole.