Page 33 - Drumul_socialismului_1968_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Morţi 11 iunie 19GB

(Urmare din pag. 1) Toboşarii şl trompetlştlt ves­ transmite tuturor pionierilor ta­
tesc momentul solemn al cere­ rii salutul organizaţiei lor, cu
ziasm minunat al tinerelei lor, monialului pionieresc. 4 000 de prilejul acestei frumoase sărbă­
sosirea ]a marea serbare a con­ pionieri se află aliniaţi pe Iar­ tori.
ducătorilor partidului şl statu­ ba stadionului. Se prezintă ra­
lui portul. Apoi, In timp ce copiii Se desfăşoară apoi pe gazo­
Tovarflşii Njcolae Ceauşescu, nul stadionului o mare serbare
Ion Gheorghe Maurer şl ceilalţi intonează Imnul tricolorului cultural-sportlvă. pregătită de
conducători de partid şl de stat românesc, sub’ privirii® lor e- peste 10.000 de pionieri şi al­
sosiţi aici după vizitarea ex­ molionate se înalta, pe marele cătuită din reprize şl tablouri
poziţiei „Tinere speranţe'*, răs­ catarg, drapelul patriei. cu titluri sugestive, tn care sini
pund cu dragoste manifestării Înfăţişate cele mai variate as­
pline de ataşament fierbinte a Preşedintele Consiliului Na­ pecte ale viejil şcolare, ale
pionierilor fală de partidul şi tional al Organizaţiei^ Pionie­ visurilor şi preocupărilor tine­
statul nostru. rilor, prof. unlv. Tratan Pop, reşti.

Mia#a|til tsotai letopiseţ

Ce laudă ce flori, ce vorbe rui limbă e „graiul plinii clnd cu veşnic înţeles
pol cuprinde in şiiaqul lor sen­ de vînt se pleacă vara, doina Islorla poporului român",
timentul înalt, trăit In sala dorurilor noastre". Letopiseţul acestui popor s-a Printre Invitaţii la sărbăto­
. Arta” din Deva, in seara ce Venlt-au pionierii din şcoli­ şcf-ls pe scenă emoţionant. Era 100 de ani de rirea centenarului cotului U
încheia sărbătoarea pionie­ le oraşului Dîve, coborît-au anul 100 al acestui veac, $1 am întilnim pe tovarăşul Ion
rească ?! Ce cuvinte meşteşu- fiii pădurenilor din Gheţarul revăzut o bătălie, şl om auzit Corul din Orfiştle Işl ser­ cor : „Hal în horă” de Gh. Iliescu, lector la Universi­
qite pot răsplăti mindrla în­ cu adîncurl de Jier. sosit-au un cint : „Şi unu l Decebal bează momentul aniversării Dima, selecllunl din opereta tatea din Timişoara. Fost
cercată pentru fiii noştri, re­ vlăstarele de pe strămoşeasca cel harnic / Şl altul e Tralan centenare cu un emoţionant „La şezătoare" de TIberlu A I profesor la Liceul „Aurel
din opereta „Crai cintec romanesc
găsiţi sub lumina reflectoa­ vatră a Sarmizeqetusei roma­ cel drept,..” . Şl am simţit năs- concert jubiliar. Moment so­ Brediceanu, coiul fetelor şt Vlaicu" din Orăşlic, dum­
relor, în mirajul versului, al ne, venit-au copiii din Beriu, cindu-se un popor, şl am as­ lemn. Un adine fior slrăbaţ» flăcăilor nealui a cercetat cu pasiune
Jocului si al cintulul româ­ Simeria şl Orâştle, molii din cultat un îndemn... întreaga sală. Actualul diri­ nou” de Ciprlan Porumbescu, trecutul acestui important
nesc?! Ce stihuri pot reda Baia de Crlş, BulzeştI şl Vata Era anul 1395, şt 1437, şi jor ol corului primeşte ba­ sulta „Lele de la Orăştle” de focar de cultuiâ, a colecţio­
fiorul de dragoste pentru să pună o floaie la cununa 1504, şl ara zărit „Apusul de gheta dirijorului loan Branga loan Popa. poemul „Avram (Urmare din pag. 1) Sugestivă, bogată In mate­ nat documente ale vremii,
neam şi tară, ce a vibrat în împletită pentru sărbătoarea soare'' si ero auzit qlasul vi­ baghetă cu care au fost diri­ lancu” de Timotei Popovicl, din Bucureşti, diploma de riale sl documente Inedite, mărturii ale veteranilor sus­
inimi din cele mai adinei tai­ cravatelor purpurii. brant al Baciului moldovean. jate spectacolele de la înce­ corul robilor din „Nabucodo- expoziţia este mărturia grăi­ ţinători ai vieţii spirituale
niţe?! Am Tegâsit pe scenă „Tn noi e-o sărbătoare Era anul 1784, şl 1821, şl putul secolului XX, cele de la nosor” de Verdi. conferire a Medaliei de aur toare a flăcării de Intens orăşliene. La aniversarea co­
istoria unui popor ce-şi are lea­ şl-uo cules 1848, şi-am ascultat glasul lui Arenele Romane, bagheta care Alte cîntece : „Sus Inima dirijorului loan Branga, fn patriotism care a dat naştere rului. riînsul o incredinlat
corfşfi
7900, un grup
de
gănul între Iza şl Maro, Intre Mari clipe Io memorie Bălccscu şl fluierul Iul lancu : l-a adus lui loan Bînnga Me­ Tomâni” de N. Oancea, „Inal- sl a susflnuf, timp de 100 tiparului o amplă monogra­
Prut şi Dunăre, am Tegăsit In ; rămio „Jale-i doamne cui şl cui /, dalia de aur a Expoziţiei ju­ tâ-t» frumoasă tară" de Ion participăriil la serbdrlle AS- fie a acestei formalii
cint comorile neamului a că­ Şl-n Inimi ne străbate Jale-i doamne neamului / t i bileului din 1906. Bagheta a Chtiescu şl „Glorios partid” TREI, fn 1913. Pârlituri, de ani, această tribună a La luqămintea noastră,
lectorii Iul cel buni / Au sllr- fost descoperită la Ciul de de Mircea Neaqu slnt ex­ concerte, diplome, fotografii clntecului românesc, una din lectorul universitar Ion
şi( murind nebuni”. lectorul universitar Ion llies- presia sentimentelor qene- traduc in Imagini viaţa co- făcliile de primă mărime din Iliescu oferă cititorilor zia­
Era anul 1907. şl om simţit cu şl a fost rîdată corului la roasc de adincă draqoste rulul pînă la tmplinirea vir­ viafa culturală a românilor rului amănunte în legătură
atei venerabile a centenaru­
oftată sub ti­
cu lucrarea
aniversarea unul secol de ac­
pentru partid sl patrie.
rldicîndu-se „spre cer din Ho-
In judeţul nostru divoaia şl din Flâmînzl şl Stă- tivitate. certul jubiliar ca manifesta­ lui. transilvăneni. par, cu trecutul corului şl
$1 dacă privim înlreq con­
puternicele tradiţii culturale
nileşti, văpaia”.
Şt era anul
Răsună apoi cadenţele cln-
1918, şl-am ascultat Hora teculut „Deşteaptă-te ro­ rea. la curqerea unul secol de ale Oifiştiei.
României Mari, şl-am simţit mal mâne", amintind de vremu­ cîntece, a unei Impresio­ — Cum aţi conceput mo-
(Urmare din pag. 1) călii viitorului, Filele el se în­ puternic bătlndu-ne Inimile : rile de luptă pentru afirma­ nante confesiuni, aceasta ar noqralia corului ?
chid în ropot de aplauze. „Hotarul vechi, hotarul sfînl fi, în esanta el, dragostea ne- — In primul rind, mono­
voroşii loochim Mogo, prim-se- Porco o holdă de floarea-soo- Hotarul nostru românesc rea flinlel naţionale, a năzuin­ mărgintă fală de tară. St de grafia nu est» o lucrare
crelar ol Comitetului judeţean de reluî a răsărit aici, pe stadion. Al nostru e, bătrîn pătntnl ţelor sociale şi spirituale ale data aceasta cîntecele româ­ care să prezinte strict nu­
partid, preşedintele Comitetului Sub pălărioarele încinse la bo­ Păstrat din dorul strămoşesc” . românilor transilvăneni. In re­ neşti patriotice au făcut do­ mai viaţa acestei lormalU.
executiv ol Consiliului popular ruri cu tricolorul românesc, zîm- pertoriul jubiliar desluşim Ar fi nepotrivit sub raport
jude;eon, Ion Lungu, secretar besc pionierii şcolii generale nr. Si era anul 1921, clnd fla­ melodii care au fost cîntate, vada înaltelor virtuţi Inter­ ştiinţific, întrucît corul se
ol Comitetului judeţean de 3. In valsul adus parcă de pe mura roşie s-a înălţat deasu­ pretative ale formaţiei cen­ încadrează în trecutul în­
partid. undele Dunării ori ale Mureşu­ pra ţării : d»-a lungul vremii, de acesl tenare. tregii vieţi spirituale a a-
„Unităţi ! Pentru ridicarea dra­ lui, florile cu pălării se pleacă „Tu te-al născut din dra­
pelului patriei, drepţi !“, în adierea vîntului de vară, E goste, ca omul / Şl din du­ ccstui colt de ţară româ­
„Trei culori cunosc pe lume.,.”. cintec şi groţie în holda vie cu rere te-al născut, ca el” . nească. Există aici o foarlo
In imnul ce oduce laudă cu­ chip de copil, ce-şi figurează Si era august 1944... Şl cln-
lorilor patriei se-nollâ drapelul. desenele vîrslei în olbostrul di­ tul şi jocul românesc au irupt „ Limba n
„Pentru gloria poporului şi în­ mineţii. năvalnic, l-au adus căluşarii şl
florirea României socialiste, pen­ Nu-s rîuri de foc şerpuind în Invîrtltelc, brîurlle şi bătutele,
tru cauza partidului. înomte olblo rinelor, ntcl curcubee o- iar doino şt-a uitat durerea,
„Tot înainte l‘*. dăpote Io Izvoare purpurii, cl si-a însufleţit ritmul.
Deviza a unit mii de glasuri, jocul zglobiu al eşorfelor roşii, Felicitări copil I Felicitări ta­ numai ci
mii de gînduri, îndemna, chema măiastră repriză de gimnastică lente crescute sub zodia liber­
spre izbinzi, spre zboruri nemăr­ adusă de pionierii celei mai ti­ tăţii ! Felicitări cadre dldac-
ginite, spre visuri îndrăzneţe nere şcoli devene : nr. 4, E o pa­ hce, activişti a! organizaţiilor
înainte, copil I le-ou răspuns radă în cint de ciocîrlie, un sa­ pioniereşti Cuvintele n-au
in gind părinţii şi bunicii. învă­ lut pionieresc amplificat de pur­ dimensiunile să poată cuprinde
ţătorii şi profesorii ce-şi priveau puriul desprins parco din jurul bucuria c? ne-atl prilejuit-o, Pormecul clntecului româ­ luminat dc răsunetul eternu­
fiii din tribună. Înainte, vlăsta­ gîtului. , ce ne-at! dâruit-o, Truda voas­ nesc... Graiul acestor pumin- lui cintcc românesc I Dască­
re ale uriaşului codru, răsărit Şi lato o iie românească, bro­ tră din zilele pregătitoare turl, limpede şi înalt, viguros lii sl profesorii au îndrumat
viguros pe plaiul românesc. Va dată în cele mol alese motive sărbălorii aţi Încununat o cu şl viu, trece In melodii cu paşii tinerelor talente spre
vom îngriji cu căldură şi drogos naţionale. O iie uriaşă „ţesută'' cele mai alese flori. Vl le dă- liniştea plaiurilor, cu sufletul muzică, au sădit In inima lor
te în leagănul doinei străbu­ cu suveica o patru sute de co­ ruiro în numele tuturor ace­ nostru învăluit de taină, şi-l neţărmurită dragoste pentru
ne, în odo ce slăveşte ţo.o, în pii de Io şcoala ,,Dr. Petru Gro- lora care an plecat de la săr­ ascultăm înflora!I răsunetul arest neam, crescut fn vetre­
bosmuf odevă/ot scris de Mirceo zo". In freamătul potpuriului co- bătoarea' pionierească cu'un cristalin dc n tulburătoare le -de lumină sl legendă ale Măiestrie şi talent in euritmiile dansurilor.
şi Ştefan, de Horia şi lancu, in borit dm Carpoţî spre Olt şi Şi­ frumusefe. Cintccul e un iz­ dacilor, ca un lainic stejar
ciotul baladei din Stupea, în slo- ret. spre Tîrnove şi Crîşuri se îm­ sentiment de nedescrisâ mîn- vor în care se oglindesc sa­ sortit să strălucească veşnic bogată tradiţie Istorică şl
i/o săpată pe amforă de stră­ pletesc fire de borangic cu mo- drie. ltelele noastre. Acesl izvor a In ţinuturile însorite de raze­ culturală. Sub bagheta sta­
moşul doc, şi-n ritmul înălţător live florale şi geometrice în ale­ S-ar cuveni poate să adu­ stat mereu In /aţa miilor de le istorici. tornică a cetăţilor dacica
ol Horei de Jo Milcov. Vă vom se culori. In mişcări graţioase, cem slrînqer! de mină semna­ oi ci a fost Izvodită „Palia
creşte sub unduirea steagului cu ritm de baladă, se strîng in tarilor spectacolului (scenariul, corişti care s-au petrecuI ca — Iml place mult să cint de la Orfistîe”, aici au pu­
frunzele codrilor, stă astăzi
roşu, ce-odie de oproope o ju­ buchete, se desprind în cercuri regia, realizarea — prof. Gli- In lata tinerelor mlădife care ■— spunea Margareta Rung, blicat şl colaborat Llviu Re-
mătate de veac ! vii. cercuri înscrise în trunchiul nor Haşa, coregrafie — Vasilo absolventă a liceului „Aurel breanu, Ion Aqîrbiceanu.
Mesajul Consiliului Noţionol uriaş al arborelui ţării, osmo­ Clipveieşan conducerea muzi­ aduc seninătatea vocii loi Vlaicu". 19 ani... Vîrsta la H a 1 io Chcndl. Ion Slavici.
ol Orgonizoţiei Pionierilor, odus ză intre Azi şî Miine. E un tril cală — prof. Candin Crainic, lingă freamătul viguros al care toate drumurile duc spre Vlrfor Eftimiu sl mulţi alţii
aici prin cuvintul cold al pro­ de ciocîrlie. o unduire de horă. prof Mircea Olteanu. sceno­ glasurilor veteranilor din co­ departe. Aid apăreau „Foaia tnte-
fesorului Ovidiu Vlod, preşedin­ o doină, un basm. Cind cercu­ grafie — Eleonora Triff. acti­ tul Orăştic.i. „Pentru mine corul e a doua resnnln ' şl „Cosinzcana"
tele Consiliului judeţeon ol Or­ rile se unesc, sîmbolizînd drape­ viştilor consiliilor Judeţean şi — E o datorie a noastră familie”. Cuvinte simple, dar Orâşlia ?ra focar fie cul-
ganizaţiei pionierilor e felicitore lul românesc, un imn se înalţă municipal Deva al Organiza­ — spunea profesorul Nicolac care ascund sensuri adinei. lură apariţia corului fiind
şi îndemn, floare şi steag dm 400 de piepturi : „Trei cu­ ţiei pionierilor), atîtor şt alî- Gheorghe — să cont inunm I.a orice spectacol at corului, unul flin clemenţele lui.
Pe pajiştea verde se deschide lori, tor oameni care au închinai n- Irumusefea unei Iradifii dc un în primele rtnduri stau Simo- — Ce rol a deţinut, de-a
o corte imensă, scrisă de tru Culorile patriei unduîe-n gla­ cesteî zile nenumărate ore. Dar secol, al răgind tinerii spre na Moraru, Marin Oancea, lungul vremii. corul din
puri de copii. Pe filele ei se ,.a- suri şi r» inimi, in rouă ochilor, satisfacţia pe care le-a dnt-o tulburătorul cintcc al nea­ Rnzalia Vinter, Fellx Kempcr. Orâştle ? Ne referim la lo­
prinde” făclia — simbolul ştiin­ m ropotul aplauzelor $i-n al­ munca împlinită credem $ rea mului. Glasuri tinere pline de far­ cul lui in viaţa sjmllualâ
ţei. O corte „tipărită” de pio­ bastrul amiezei de iunie se în­ mai caldă strinqere de mînâ. Cît de frumos se limpezesc mec. Vor veni mereu alţi 5/ a localităţii $1 a tnlrcqil
nierii liceului pedagogic, das­ scrie o sărbătoare pionierească. L. LARA
sul Ic te Ic la flacăra rară a alţi corişti, va răsuna întot­ Transilvanii.
cinlccului I Din relalprca bi­ deauna cintccul peste aceste — I.n acest bogat secol d»
/ bliotecarei de la liceul ..Au­ plaiuri ale Orâştlcl. Va s(r<5- vhi'n n coiului ric la Orăş-
Culmea Mesteacănului e st^ rel V laicii”. Doina Popa, am /iirf mereu limba noastră In l: ■ 1 ir|lej de înălţare şi bu-
supusă unul autentic „asalt” desprins numni rezonantalc- sclnleietnarc opere, fn comori furu nrtistică, putem face
Vin la început călăreţii, ur inimil, cate a bătut alil pen­ de me lori li, căci: un scu t popas retrospectiv.
rnali de grupuri înarmate cu tru dlnsa clnd a intrai in „Limha noastră-t numai Corul fie la Orăstie este
furci, topoare, coase, Imbră- scenă, cit sl pentru so\ul ci, cea mai veche formaţie din
call in costume de epocă. Alto dirijorul loan Popa care. in cînlec. judelui Hunedoara, care s-a
grupuri reprezintă obiceiurile aplauzele publicului, a primit limbo vechilor cazanii Răsună pădurile de cîntecul formaţiei din Uricani. ridicat totodată la înălţimea
Care-o plîng şl care-o
e u . U t o p i a şi ocupaţiile moteşli (olăritul, bagheta lui loan Branga. cîntă »elor nini bune coruri din
confecţionarea de spete pentru
războiul de tesut s.n.m.d.), — Nu am declt o dorinlă, Pe la vatra lor ţăranii”. Transih'ania Iniţială de juni­
rle
mea româna
la liceul
Stă în flTea «1 In îndatori­ ria LăzSrut, pagini de qlOrie Sus. pe culme, pionierii stau spunea dirijorul loan Popa. Kun. lot molia Orăşticî din
t.a Qnl\'crsarea a 12n de ani
rile tinerel qeneratli să înveţe din istoria poporului nostru, la „sfat bălrlnesc” cu vetera­ a corului, sd predau această 186(1 îmbrăţişa de la pri­
nii salului.
Oamenii cu ple­
din cartea de aur a istoriei pa­ din vremurile dace pînă tn tele cărunte transmit nepoţilor haiihctă llului meu. mele programe obiectivele
triei, să urmeze pilda înain­ contemporaneitate. mesajul de luptă dreaptă, de Cu astfel de oameni, flacă­ naţionale, devenind astfel o
La un semn,
toţi pionierii
taşilor, să le cinstească laptele se adună sub gorun. Parcă în­ continuare a eroismului şi vi­ ra clntecului vn arde mereu. LA CURIILE DORULUI trlhună de luptă socială
de glorie, să le omagieze me­ tejiei străbunilor Alături de el, întregind puter­ 1 Corul dc la OrăsUe o fost
moria. Poate de aceea, de suşi glasul lui Horia răzbate In seara domoală. cînd focu­ nicul trunchi al corului, stau un crainic al Unirii, un fac­
din trunchiul stejarului secu­
Ziua pionierilor. In buchetul lar. Trei coloane masive rile de pe Mesteacăn se vor solista Cristian Marin, Hokodi tor de lumină, un propnga-
sărbătorii s-au înscris şl e- pornesc, din direcţii dife­ fi stins, întllnirea pionierilor trlna şi Ion Valeriu Todca, for al muzicii noastre popu­
motionante evocări Islorlce. rite, spre dealul Mestea­ f ii Istoria mai vibra încă în care nc-a mărturisit că acti­ „Aduna-ne-vom Inse, Ro­ sferă în care toţi se înţeleg. dansului românesc făcînd să lare.
Ţebea La umbro Gorunului cănului, unde slnt aprin­ vează In cor dc la unirea mâni din patru unghiuri, şl Am adus aici obiceiul de se întilnească aici. In curiile Pe terenul faptelor unui
lui Horia lreamătâ vîrsta tî- se mari focuri Pionierii dm scoarţa legendarului gorun, în Transib aniei cu Ţara, clnd a dovadă bună vom da. că ţinem nuntă rămas din moşi strămoşi, d o ru lu i şi-ale doinelot. în Orăş- veac de activ'ilate, corul de
nărâ a cravatelor roşii. Pionie­ Raia de Criş, Ribita şi cel din qlia martoră şl păstrătoare a cinlaf prima dată „Se-ntoic la limba şl la portul nostru să vadă şl alţii cum se petrece tie. pasul domol al horelor şi la Orăstle, dirijat de I. Ro-
rii din Baia de Criş evocă, Rrad trăiesc, după aproape 200 eroilor neamului. vitejii", ,,Trcl culori", „Dcş- cum ţinem la însăşi viaţa la noi, spunea un artist amator cîntecul sprinţar. na, I. Rranqa. I. Rădulescu.
Intr-un amplu 6pectacol-mon- de ani, momente din lupta mo­ feopfd-fc române” şi „Pul dc noastră” relata un cronicar în- din Romos. — Am venit cu toată fami­ Gh. Pirvu, N. PratCa, I. Po­
tai realizat d» profesoara Ma­ ţilor răsculaţi T, SOMEŞAN lei”. trun numii] din 1897 al „Fa­ Şi parcă pentru a confirma lia ca să îmbogăţim cintccul pa <?lc. a interpretat cele mal
S__________ — $i clfe mii de suflete s-au miliei”. $1 s-au adunat din cele spuse, s-a pornit nunta românesc Pe chipul bătrînului valoroase crealit semnate de
patru zări ale Judeţului ţHune cu mire şi mireasă, cu vor­ Sibişan Viorel strălucea mln- CiDrian Porumbescu. lacob
doara purtătorii frumosului nic si nuntaşi cu lăutari şi drîa. Intr-adevăr, toată fami­ Murcşlanu, George Dima.
nostru port naţional, voinicii nănaşi. N-au lipsit nici chiui­ lia venise. Bunicul şi nepotul, loan Virin, Augustin Bena.
munţilor şl-ai şesurilor. au ve­ turile nici strigăturile care tatăl şi fiii s-au întrecut inhe Timolel şi Nicolae Popo-
nit mindrele si bătrinii din dau culoare ohiceiului Toana ei pentru a da glas limpede şi vici, Tiberiu Rreriiceanu,
fruntariile de miazăzi $i mia­ Lomănar şi Anuţa Ştefan au tremurător ca foşnetul plaiuri­ I. D. Cliîrescu. Fi la ret Băr­
zănoapte ale acestor păraîn- lăcut să răsune cîmpul de qla- lor Câstăului instrumentelor bii, prezentînd spectacole de
turi să arate comorile qraiului surile lor : lor. cor sl orchestră, formaţii fie
nostru si minunăţia hainelor „Asta-Î nuntă din Romos operetă etc„ a oferit posi­
Irumos ca
Grai românesc,
încreţite mărunt, din lăzile de l ’ndr-l jocul mal frumos". un tremur d? lumină ue apele bilitatea afli mării unor re­
zestr? parfumate cu lir de bu­ Penii 11 a împlini întrequl ci­ dutabili solişti locali, a atras
suioc neînceput de rouă. clu al obiceiurilor strămoşeşti vilelor. Cintec al pămmtului într o acţiune comună pe
tulbuiător de dor. înalt şi larg,
Ca o unduire largă de pă­ trebuie şi o şezătoar?. O şe­ cu sunete fermecătoare de doi­ dascăli sl ţărani, mesîriasl
duri foşnitoare au pornit qln- zătoare adevărată, cu furci de nă. crescut pe ceasul nostru sl muncitori, funcţionari şl
surile coriştilor de In Casa de tors, cu ii de cusut $i cu lu­ de datină şl de legendă. Intelectuali pe drumul păs­
cultură din Orâşlie. „Sus, inima cruri de slricânit. Formaţia din trării şl dezvoltării celor
români” . Uricani n dovedit că şl-n Va­ Marea Serbare cîmpenească mal bune tradiţii culturale.
„In ţara românească", lea Jiului slnt obiceiuri lot de la cabana „Poieniţa”, care — Vă simţiţi legat de me-
De-apururi să trăiască, atîf de frumoase ca sl-n Va­ a reunit festivităţile închinate leagurilc Orăştlel ?
Virtutea strămoşească lea Mureşului sărbătoririi unul „secol de — Da. De Orâştle mă lea­
Şi graiul din străbuni". Ca o dezlănţuire a clipelor cînlore româneasca" a corului gă cel 10 arrl de apostolat
Pe scenă a intrat formali,1 fie bucurii, de frumuseţi, fie din Orflştl? cu faza de zonă didactic. Se cuvenea să vin
de dansuri a căminului cultu­ tinereţe, au pornit dansurile a Festivalului tineretului hu- la această serbare a orâş-
ral din Gcoaqiu. Şi-au începui populare româneşti ale for­ nedorean. a cunoscut căldura tionilor, care este at a mea.
feciorii de lîngă Mureş să a maţiei Liceului pedagogic din costumelor din comunele din De cite ori vot avea prile­
rale cum se joacă voiniceşte Deva Eurilmnl? jocului însn- jur. limpezimea şi strigătul dc jul, nu mă voi feri sB scriu
ponturi)? şi să rotească fetele tit fie notele cind înalte şi lumină al cînlecelor răsărite despre tradiţiile culturale
în ritmurile „Măiunlicii de la limpezi, cînd domonle sl stin­ din vetrele dc poveste ale da­ ale acestei localităţi, despre
Gcoaqiu", a „Ratulel” şi „învîr- ge au pus la încercare măies­ cilor din Valea Jiului şi Ţara dezvoltarea lor In contem­
tilei” tria si talentul viitoarelor ca­ Haţegului şi de mol departe, poraneitate.
„Pe sub mină dc trei ort dre didactice. care vor pre­ din Ţara fie piatră. Mulţumind Interlocutorului
C are ochii negrişori". lungi frumuseţea jocului româ­ nostru pentru amabilitatea
Tinereţe, cint şi joc. Nici di­ nesc printre elevii şcolilor ge­ cu care a răspuns întrebă­
rectoarea căminului cultural. nerale Roşorodu! si Hunedoara rilor Tedacţled, l-am mărtu­
Simina Srwnoilescu nu s-a lă­ an adus o nouă prospeţime în Reportoje, interviuri şl con­ risit dorinţa de a citi cît Jnai
sat mai prolo.s. Numai acolo ritmurile încînlâtoare ale jo­ curînd monografia tipărită
pe scenă, în (minorul jocului cului „Căluşul", sulta olte­ semnări de TIBERIU ISTRATE, a corului din Orâştle.
„Hal să dăm mînă cu mină** ■— sul» mîndrnl ţarii Incolor se cunosc şi se însufleţesc oa­ nească şi suita feciorească ale şi augustin JULA.
menii, se creează acea atmo­ formaţiei C S.H lărgesc aria