Page 35 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 35
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mărfi 11 Iunie 1968
Preşedintele Republicii Congo, im n r g w jn m m n m a m M U j
şi-a încheiat vizita în ţara
Romfinla şl Republicii Congo 1".
noastră cători, comandantul gărzii pre zenţi la aeroport. Comitetul Politic al 0.N.U,
vtntărlle sint subliniate cu a-
plouze puternice de cel pre
La sosirea celor doi condu
zintă raportul. Apoi, fanfara In
Un grup de pionieri oferă
tonează Immurlle de stat ale flori. a adoptat proiectul de
(Urmare din pag. I) celor doua târî. In 6emn de Tovarâştt Nicolae Ceauşescu
salut sa trag 21 salve de arti Si Ion Gheorghe Maurer îşi
Numeroşi cetăţeni au venit lerie. iau un călduros rămas bun de
pe oeroport pentru a transmite Cei doi preşîdlnll treo în re la secretarul qeneral al Miş
preşedintelui Republicii Conqo, vistă garda de onoare. cării Naţionate a Revoluţiei, rezoluţie privind neproli-
la încheierea vizitei sale, salu Oaspetele 1$! ia rămas bun preşedintele Republicii Congo.
tul populaţiei Capitalei. de la şefii misiunilor diploma Alplionse Massamba-Debat
tice şl de la persoanele oli La ora 9. avionul oficial a
Aeroportul este pavoazat cu
drapelele d; stat ale celor ciale române piezenle la ac decolat In spaţiul aeriam al
două lari. Pe frontispiciul clă roport. tării, el a fost escortat de o îerarea armelor nucleare
dirii centrale este Înscrisa ura De pe podiumul instalat po formaţie de avioon? cu reacţie
aeroport cel doi conducători de ale forjelor noastre armate.
rea ,.TrAiască prietenia dintre partid şi de stat rostesc scurte
popoarele Republicii Socialiste alocuţiuni de rămas bun Cu- (Agerpres)
NEW YORK 10 — Trimisul cleare şi conţine o se Franţa şl 14 lărl africane, s-au
special Agerpres, Nicolae lo rie de modificări îndreptate abţin ut. Un număr de şase de
nescu, transmite : In Co spre îmbunătăţirea textului legaţii nu au participat la vot.
C O M U N I C A T mitetul Politic o al O.N.U. a corespundă în mat marc măsu dunării Generale a O.N.U.
Rezoluţia
urmează acum să
Adună
tratatului, astfel Incit acesta să
fie supusă spre aprobarea A
Generale
rii
lost adoptat luni după-amiază
proiectul de rezoluţie privind ră scopurilor pe care şi le pro Au urmat apoi explicaţiile la
pune. In favoarea acestui docu
tratatul de neriiseminare a ar ment au votat 92 delegaţii, vot. în cadrul cărora au luat
melor nucleare. După cum se printre care şi cea a Români cuvînlul reprezentanţii Spani
ştie, acest proiect de rezoluţie ei. 4 delegaţii — Albania, Cu ei. Republicii Chile, Algeriei,
La invitaţia secretarului ge joase In domeniul economic, preşedintele Republicii Congo recomandă adoptarea pro ba. Tanzania şi Zambra au vo Ugandei, Birmanici, României,
neral a) Comitetului Central al lehnico-şliinlific şi cultural. în au reafirmat întregul lor spri iectului tratatului de ne- tat împotrivă, jar 22, printre Iugoslaviei. Braziliei, Tanzani
Partidului Comunist Român, interesul ambelor popoare, al jin fală dc lupta eroică a po C A M P A N IA E L E C T O proliferare a armelor nu care India, Hirmania, Brazilia. ei şl Indoneziei.
preşedintele Consiliului de Stat păcii si colaboiării internaţio porului vietnamez, s-au pronun
j| Republicii Socialiste Româ nale ţai cu fermitate pentru înce
nia Nicolae Ceausescu, între Cele două pârli au convenit tarea necondiţionată a bombar R A L Ă D IN C A N A D A
5 — 10 iu ni» 1968, secretarul ge să Iacă schimb d? delegaţii de damentelor S.U.A. asupra Re Cuvântul reprezentantului
neral al Mişcării Naţionale a experţi care să studieze posi publicii Democrate Vietnam şi OTTAWA 10 (Agerpres) - tural şi politic in cadrul ali
Revoluţiei, preşedintele Repu bilităţile concrete dc dezvol a oricăror acte de război îm Cu 15 zile înaintea alegerilor anţei atlantice. La rindul său.
blicii Congo, Alphonsc Mas- tare a relaţiilor dintre cele potriva poporului vietnamez; leqislative din Canada, cam Robei t Staufleld a subliniat că
samba Debal. a făcut o vizită două ţări şi să (ară propuneri ci şi-au exprimat speranţa că pania electorală a intrat In nu se poate avea in vedere rom ân in Com itetul P olitic
ol i ci al ă de prietenie in Româ guvernelor lor privind extinde tratativele In curs de desfăşu laza finală Partidele politi- rlecit o singură suveranitate In
nia. rea schimburilor comerciale, rare Intre reprezentanţii R. 1). ce si-au prezentat poziţiile tn Canada şi că „politica externă
In liropul şederii In tara realizarea cooperării economice Vietnam şi S.U.A., vor netezi problemele interne si exter a tării trebuie să fie una si Explicînd votul delegaţiei ducă la eliminarea pericolului de a acţiona în conformitate
noastră secretarul general nl şi tehnice si a colaborării cul- calea spre reqleraentarea paş ne. Partidele burgheze şi-au indivizibilă" Liderul partidu Române, Nicolae Ecobescu, re nuclear. Considerăm că in con cu principiile de bază ate Car
Mişcării Naţionale a Revolu tural-ştiin|ifice. nică a problemei Vietnamului. expus recent, in cadrul unei lui încrederii sociale, Caouet- prezentant permanent al Româ formitate cu prevederile rezo tei O.N.U.. de a respecta eqa-
ţiei. preşedintele Republicii Părţile consideră că soluţia dezbateri televizate, părerile a te s-a opus oricărui rol mili niei In Comitetul celor 18 pen luţiei pe care am votat-o. Co litat?a suverană a tuturor sta
Congo. Alplionse Massamba I ii cadrul schimbului dc pâ- pentru lichidarea definitivă a supra problemelor ridicate tar pentru Canada, preconiztnd tru dezarmare de la Geneva, a mitetul celor 18 state d» la Ge telor, de a leqleraenta diferen
Debat si personalităţii: care r?ri cu privire la problemele războiului din Vietnam constă cel mai frecvent in campania suprimarea cheltuielilor mili arătat că in diferitele etape ale neva va trebui să se angajeze dele Internationale prin mij
l-au insolit au vizitat oraşele actuale ale vieţii internaţionale, în Tetragera trupelor ameri electorală. tare. procesului de negociere a pro cu toată liotarirea şi răspunde loace paşnice, abtinindu-se de
bucureşti. Ploieşti, braşov si părţile an lelevat creşterea cane şi crearea tuturor condi Premierul Trudeau a re>. Trei din rci patru partici iectului tratatului de neproti- rea. in sesiunile sale viiloare, la folosirea san ameninţarea
Constanta, unităti industriale, lorlelor care luptă in întreaga tiilor pentru ca poporul viet pins idoen unui statul privile panţi la această dezbatere, in lerare a armelor nucleare în tratative minuţioase privind cu lolosirea lor lei în relaţiile
agricole şi inslilutii social-cul- lume pentru pace. independen namez să hotărască destinele giat pentru vreuna din pro clusiv primul ministru, au sub multe state au avansat propu înfăptuirea unor paşi pe linia internaţionale S-a realizat ast-
lurale, luînd cunoştinţă cu viu tă naţională, democraţie si pro vieţii sale. fără nici un ames vinciile canadiene, subliniind liniat necesitatea stabilirii re neri judicioase in scopul im- dezarmării, a reducerii încor lel un prim pas în întimpina-
necesitatea egalităţii acestora
laţiilor diplomatice cu Repu
interes de realizările oblinule gres social. împotriva acţiuni tec dinafară. In ce priveşte polilira externă, blica Populară Chineză. bunălălirii textului iniţial pre dării internaţionale şi a întă rea dezideratelor leqitime ale
de poporul român în conshue- lor agresive ale cercurilor im Cei doi preşedi-nli sint con după părerea sa. Canada tre Această confruntare de pă zentat de U.R.S.S. şi S U.Â. la ririi colaborării dintre state statelor nenuclearc, pe care fl
tia socialistă. Oaspeţii congo perialiste şi leaclionare. caro vinşi că pentru ’ Înlăturarea buie să insiste mai puţin asu reri a principalilor lideri po Geneva Ca urmare, fiecare va De primă iirqentâ sint. după interpretăm ca o recunoaştere
lezi s-au bucurai pretutindeni periclitează libeitaloa si secu încordării din zona Orientului pra rolului său militar In Eu litici canadieni a foş1 urmă riantă nouă a proiectului de părerea noastră, interzicerea a necesităţii de a depune noi
de o primire călduroasă, ex ritatea popoarelor. I)e aceea, Apropiat este necesară aplica ropa occidentală, punind ac rită de aproximativ 10 milioa tratat a marcat un anumit qrad folosirii armelor nucleare, stăruinţe în direcţia soluţionă
presie a prieteniei care leagă cele două pârli consideră că. rea. de către toate părţile intere centul pe rolul economic, cul ne de telespectatori. de ameliorare Toate acestea, interzicerea experienţelor nu rii complete a problemei ga
popoarele Republicii Socialiste în prezent, tuturor ţărilor lu sate in acest conllict, a rezo a declarat vorbitorul, au vădit cleare cu arma atomică, înce ranţiilor de securitate
România şi Republicii Congo mii, indiferent de mărimea tor. luţiei Consiliului de Securitate pi iocuparea statelor de a con tarea producţiei de armament Împreună cu numeroas-? alte
La convorbirile oliciale din le revine mai mult ca orirtnd din luna noiembrie 1967. Conferinţa de presă de la Hanoi tribui la elaborarea unui Ira- nuclear, reducerea şi in ultimă state. Republica Socialistă
tre secretarul general al Co răspunderea sporită de a-şi a înfăptuirea securităţii In Eu lat de neproliferare eficeint şi instanţă eliminarea din arsena România a scos în evidentă
mitetului Central al Partidului duce contribuţia la rezolvarea ropa şi in întreaga lume pre echitabil, conform intereselor lele statelor a stocurilor dc importanţa particulară a asiqu-
Comunist Român, preşedintele problemelor cruciate «le con supune. In concepţia celor două comunităţii internaţionale. aţine nucleare si a mijloace rării prin tratat a dreptului
unei Bombardamentele americane
Consiliului de Stat, Nicolae temporaneităţii. la promovarea delegaţii lichidarea obstacole Guvernul român, a sublimai lor de transportare a acestora inalienabil al tuturor părţilor
Ceauşcscu. şi secretarul gene unor relaţii normale înh? state lor oare slau In calea el, s-a pronunţai în mod con la liniă de a dezvolta nestinqherit cer
ral al Mişcării Naţionale a şi statornicirea unui climat de dezvoltări normale a vieţii in stant in lavoaiea încheierii Delegatul român a subliniat, cetarea. producţia şl folosirea
încetarea cursei
ternaţionale,
Revoluţiei, preşedintele Repu pace, Înţelegere şi colaborare Înarmărilor şi înfăptuirea dez asupra R.D. Vietnam au crescut tratatului de interzicere a pro in continuare, rolul deosebii de paşnică a energiei nucleare, de
blicii Conqo. Atphons-? Ma- Cei doi preşedinţi şi-au rea liferării armelor nucleare, mă important pe care sînt chemate a avea acces la Informaţiile si
vamba-Debat, au participat: firmat simpatia şi solidaritatea armării generale, şi în acest sură de natură a avea impli să 1 joace conferinţele p»rio- realizările ştiinţei şi tehnolo
din partea română : cu lupta pentru libertate şi in scop necesitatea întreprinderii caţii favorabile asupra ansam dice ca mijloc de verificare giei aloroului. pTecuro si de e
Ion Gheorghe Maurer. mem dependentă a popoarelor. îm de măsuri concret? menite să in intensitate si număr blului problemelor dezarmării colectivă a modului In care se participa la r?l mal larg schimb
bru al Comitetului Executiv, al potriva imperialismului, colonia elimine primejdia unui război şi a situaţiei Internationale în îndeplinesc obligaţiile asumate de echipament si materiale nu
Prezidiului Permanent al CC. lismolui şi n îocolomalismului. nuclear. Părţile au evidenţia! HANOI 10 — Coresponden populaţie a R D. Vietnam In general România consideră ca de păi Iile de tratat, mai ales cleare Dispoziţiile In materie
al P.C.R.. preşedintele Consi pentru afirmarea peisonalităţii necesitatea sporirii eficientei tul Agerpres, Adrian lonescu, acest teritoriu reslrîns au fost esenţa unu» tratat de nedise- in di recii a dezarmării nu din tarla! si din rezoluţie. În
liului de Miniştri. Miliai Dalea, lor nalionale. dezvoltarea li Organizaţiei Naţiunilor Unite transmite: „Noile atacuri ame lovite, in numai două luni. rainare constă, pe de o parte, cleare tărită prin declaraţiile autori
secretar al C C. al P.C R . Şte beră a vieţii lor politic? şi e în consolidarea păcii si secu ricane asupra R. D Vietnam, peste 6000 dc obiective, In în aceea de a ridica o barieră In legăifiiră cu chestiunea ga zate ale ie prezentau ti lor pu
fan Peterli, vicepreşedinte al conomice. Cele două părţi au rităţii internaţionale, prin asi după declaraţia preşedintelui cea ,moi mare parte construc eficace în calea răspîndirii ar ranţiilor de securitate pentru terilor nucleare, se înscriu pe
Consiliului de Stat. Vasilc condamnat energic asuprirea gurarea universalităţii ei şi Johnson cu privire la înceta ţii civile. întreprinderi, sate şi melor nucleaie, iar pe de altă statele nenucleare, vorbitorul a linia preocupărilor justificate
Vla.d. şef de secţie la CC. al colonială de către Portugalia a respectării principiilor Cartei rea parţială a bombardamente cătune. parte, de a asigura realizarea arătat că. alături de multe alte ale ţărilor nedefinătoare de ar
P.C.R., Bujor Almăşan. minis popoarelor din Angola. Mo sale. lor. demonstrează că S.U.A. Atacurile urmăresc să dis unor paşi concrîli Sn direcţia state. România a acordat şi a- me atomice d? a putea benefi
trul roinîlor. Mihal Marinescu. zarnbic. Guineea Bissau „zisă In cadrul convorbirilor s-a continuă escaladarea războiului trugă regiuni întregi Oraşul dezarmării nucleare, de a oieri coidă o mare însemnătate re cia din plin de potentele ci
ministrul industriei construcţi portugheză'', politica de discri subliniat în mod deosebi* ne de distrugere împotriva R. D. Vinti, şi alte centre urbane si garanţii de securitate statelor zolvării pozitive a acestei pro vile ale energiei nucleare.
tuate tn apropierea zonei de
Vietnam, tn vederea sabotării
ilor de maşini. George Maco- minare rasială. apartheidul, cesitatea unităţii d? acţiune a militarizate au fost rase de pe ce renunţă ta fabricarea şi a- bleme ce preocupă in cel mai Susţinem părerea exprimată
vescu. prîro-adjunct al rainis- practicate de regimurile din tuturor forţelor democratice si vieţii economice şi culturale14 Iota pămintului Aceeaşi soar chizitionarea armelor atomice înalt qrad ţările neposesoare aici, a arătat vorbitorul, că
— a declarat Pham Van Baci»,
Iruluî afacerilor externe, ge- Republica Sud-AIricanâ si Rho- progresiste. întăririi coeziunii vicepreşedinte al Comitetului tă au avul-o numeroase loca şi de a permite accesul nestin- de arme atomice, care prin viitoarei conferinţe a statelor
neral-colonel Ion Gheorghe, desia. Încălcarea brutală şi lor de luptă pentru zădărnici vietnamez de anchetare a cri lităţi rurale. Greu lovită este jenit al tuturor pârţildr la cu tratatul dc r roliferare se an nenucleare li revine un rol
prim-adjunct al ministrului for permanentă a drepturilor şi rea acţiunilor agresive ale im melor comise do imperialiştii zona Vinii Linii care se altă la ceririle şliinfei şi tehnologiei gajează să nu producă şi să nu deosebit de important tn găsi
ţelor armate, şeful Marelui Stat libertăţilor fundamentale ale perialismului. pentru instaura- americani. nord cie linia do demarcaţie nucleare paşnice, ciobind ?ască asemenea arme rea celor mai potrivit? moda
Major şi Alexandru Tujon. am omului lea unei păci durabile in lu In cadrul unei IntUniri cu provizorie. i In proiectul dc tratat, a a- Ca rezultat al acestor îndrep lităţi de aplicare practică a sti
basadorul României In Repu Salutind pielac?rile înnoitoa me şi promovarea dezvoltării corespondenţii presei străine A devenit evident, şr relevă rălal vorbitorul. au fost în tăţite cerinţe, în tratat s-a in pulaţiilor din tratat privind
blica Congo; re petrecute in ultimul deceniu libere a popoarelor pe calea acreditaţi la Hanoi, ziariştilor In declaraţia olicială. că tn ciu scrise tlauzî care, după con serat o clauză căreia îi acor accesul larg al acestor ţări ta
pe continentul african, secrela- vingerea noastră, zâqâduiesc dăm o semnificaţie deosebită,
din partea congoleză : progresului social prezenţi le-a fost prezentată da restricţiilor aparente pe progresele erei atomice.
Julien Boukambou. membru tiiI qeneral al C.C. al P.C R.. Secretarul qeneral al C.C. o declaraţie olicială a acestui plan geografic a bombarda înarmarea atomică a altor sta clauză ce reafirmă obligaţia In încheierea cuvinlăni sale.
al Biroului Politic al M.N.R. şi preşedintele Consiliului de al PCR şi secretarul gene comitet, cuprinzând documente mentelor împotriva R. IV Viet le Ca şi multe alte state, a fundamentală a statelor, con Nicolae Ecobescu a spus : li
secretar administrativ al CC. Stat. Nicolae Ceauşescu. a ex ral al Mişcării Naţionale a Re tare atestă „concentrarea boin nam, atacurile au crescut tn continuat el. România a susţi sfinţită tn Carta ONU., dc acest spirit, in vi Mu tea unei
bardamenlelor asupra
zonei
al M.N.R, Antoine Maboungou primat sprijinul deplin al po voluţiei din Republica Congo cuprinse intic paralelele 17 şi intensitate $i număr. Comisia nut neabătut că halatul de ne- a se ablie in relaţiile lor in astlel de înţelegeri a principa
Mbimba. membru al CC al porului român fată de Honu şi-au exprimat satisfacţia fala 20, atacurile depăşind în număr de anchetă denunţă cu ener prolilerare trebuie să repre ternaţionale de la ameninţarea lelor prevederi ale tratatului,
M.N.R., Georgette Bouanqa, rile tinerelor # state africane de evoluţia din ultimii ani a şi intensitate acţiunile aviatici gie tn fata opiniei publice mon zinte totodată pietigurarea unei cu forţa sau folosirea ei im «lin împutîrnîcirea quveinnlui
noi etape, şi mai importante,
preşedinta Uniunii revoluţio peni» u consolidarea indepen relaţiilor dintre cele două S.U.A desfăşurate pe întreg diale noile crime comise îm aceea a înfăptuim unor paşi potriva integrităţii teritoriale Republicii Socialiste România,
nare a femeilor congoleze. Ni- dentei lor naţionale, pentru pailide. subliniind dorinţa re teritoriul tării înainte de aşa- potriva R. D. Vietnam de că sau independentei politice a delegaţia română a votat In la-
colas Mondjo. ministrul aface realizarea aspiraţiilor legitime ciprocă de a le dezvolta în zisa lor limitare” înainte de 31 tre imperialiştii americani. In electivi de dezarmare. Ga re oricărui stat sau în orice alt voarea rezoluţiei. Votul re-
realitate Statele Unite conti
rilor externe. însărcinat cu de progres social si economic, continuare in folosul ambelor martie numărul raidurilor îm nuă să intensifice agresiunea * zultat al eforturilor depuse dc mod incompatibil cu telurile llectă dorinţa noastră nestră
numeroase tărl. printre care şi
problemele cooperării, aviaţiei pentru propăşirea popoarelor popoare şi pentru a servi cau potriva R. D. Vietnam nu tre lor împotriva Vietnamului. România, tn tratat au fost in ONU înţelegem obligaţia zi mutată de a se pune neîntir-
si turismului, Aime Matsika lor. zei luptei tortelor anliimperia- cea de 2.500 pe lună. In luna Statele Unite se arată în înche cluse prevederi care consacră ce as la ca vizind n cu li liza rea ziat capăt cursei înarmărilor
ministrul comerţului, Industriei Convinşi că subdezvoltarea liste. aprilie s-a ajuns Insă la 3.500. ierea declaraţiei. trebuie să angajamentul părţilor — şi sî neamenintarea cu folosirea nucleare, de a se întreprinde
Si statisticii, şl Augustin Poiq- constituie o piedică în calea Cele două pârli sint con iar In luna mai la 4.700 de rai pună capăt politicii lor de a înainte de toate obligaţia pu oricărui gen de for 13. inclusiv noi paşi concreţi tn direcţia
net, secretar de stat ol apă progresului si afirmării 1n viata vins? că vizita In România a duri de bombardament Zona gresiune si de război tn Viet terilor nucleare — de a purla forţa armelor nucleare. dezarmării. El a exprimat spe
rării naţionale. internaţională a ţârilor recent secretarului qeneral al Mişcării supusă bombardamentelor re- nam si să înceteze imediat si cu bună credinţă neqocieii a Pe de altă part?, a continuat ranţa că acest important a
Cu prilejul acestor convor eliberate, cei doi şeii dc stat Naţionale a Revoluţie», pre prezenlind o fîşie de 300 ki necondiţionat bombardamentele supra unor măsuri eficace re deleqatul român rezoluţia a cord va (i urmat, fără întîr-
biri, care s-au desfăşurat In au subliniat că punerea in va- şedintele Republicii Congo. lometri aflată deasupra liniei si celelalte acte de război îm lative la Incitarea cursei înar doptată conţine o prevedere ziere de alte măsuri, eficiente
tr-o atmosferă de Înţelegere şi loar? a resurselor naturale si Alphonse Massamba-Debat, şi de demarcaţie, zonă in care potriva R. D. Vietnam. mărilor nucleare la o dată a potrivit căreia atît puterilor îndreptate spre lichidarea pe
prietenie, părţile s-au Informat umane proprii, extinderea coo convorbiiite purtate cu acest trăieşte un sfert din întreaga propiată. la dezarmarea nuclea nucleare cît şi celoj nenu ricolului nuclear, către reali
reciproc asupra activităţii si perării şi schimburilor econo prilej vor contribui la întărirea ră şi la tratatul de dezarmare cleare le revine răspunderea zarea dezarmării generale.
preocupărilor actuale ale celor mice dintre slaie, pe baze reci prieteniei şi colaborării între generală şi totală
două state şi popoare, au pro proc avantajoase, torespund in cele două târî întrunirea Consiliului de Miniştri După ce a menţionat că dis
cedat la un larg schimh de ve tereselor vitale ate popoarelor, Secretarul general al Mişcări»
deri privind relaţiile bilaterale, cauzei păcii şi securităţii. Naţionale a Revoluţiei, pre veşte relnarmarua. pregătirea poziţiile acordului stnt comple
precum şl principalele pro Părţile au apreciat in mod u şedintele Republicii Congo. al R.A.U. de luptă şi organizarea acesto tate cu prevederile rezoluliei,
conform cărora tratatul de no-
bleme ale situaliei internaţio nanim că raporturile dintre sta Alplionse Massamba-Debat a ra Consiliul ,de Miniştri a as proliferare trebuie să fie ur
nale şi ale luplci tortelor de- te trebuie întemeiate p? res adresai ser rotarului general al CAIRO 10 (Agerpres). — cultat, de asemenea, un raport
moci alice şi antiimpeiialiste pectarea slrictă a principiilor Comitetului Central al Parti Consiliul de Miniştri al Repu al ministrului afacerilor exter mat cit mai curînd posibil de
ocntru asigurarea păcii şi se independentei şi suveranităţii dului Comunist Român, pre blicii Arabe Unite s-a întrunit ne, Mahmud Riad, privind si măsuri efective în domeniul
curităţii în lume naţionale, a deplinei egalităţi şedintele Consiliului de Stat al duminică scara tnlr-o şedinţă tuaţia politică internaţională şi dezarmării, delegatul român a
Preşedintele Consiliului de in drepturi şi neamestecului in Republicii Socialiste România, sub conducerea preşedintelui a analizat activitatea comite declarat : Înţelegem dîn acest
Stat al Republicii Socialiste treburile interne ale altor Nicolae Ceauşescu. invitaţia Nasscr. Ministrul apărării na tului specia) pentru transpune ansamblu de slipulafiuni că
România si preşedintele Repu State de a face o vizită in Repu ţionale. Mohamed Favvzi, a pre rea In viată a hotărtrîlor „pro tratatul nu va fi In nici un caz
blicii Congo au subliniat do In acest spirit, preşedintele zentat Consiliului o comunica gramului de la 30 martie44 pri un scop 1n sine, ci doar o ve
rinţa celor două pârli dc a dez Consiliului d> Stat al Repu blica Congo Invitaţia a losl ac re privind situaţia forţelor ar vind o serie de transformări so- rigă dinh-un lanţ dc viitoare
volta relaţii reciproc avanla- blicii Socialiste România si ceptată cu plăcere. mate ale ţării In ceea ce pri cial-economice fn tară. măsuri de dezarmare menite să
CURIER - CURIER — ---------------------^
Q La Berlin s-a deschis luni prilie victima unui atentat, a Lo aeroport el o fost intim- & Sesiunea Prezidiului Con expulzeze pe emisarii nord-o- avut întrevederi cu premierul
şedinţa Camerei Populare a părăsit luni spitalul şi a plecat pinat de preşedintele R.S.F. Iu siliului Mondial al Păcii care a mericani care încearcă să demisionat, Paul Vanden Bo-
R. D. Germane, la care vor goslavia, losip Broz Tîto, şi de avut loc la Nicosia şi care a pervertească tineretul. Cei eynants şi cu alte oficialităţi
fi discutate noi probleme ate imediat din Berlinul occidental alte persoane. din „corpul păcii", se o- belgiene.
. sistemului de planificare, alcă spre Elveţia unde îşi vo înche Agenţia precizează că in discutat o serie de probleme ratâ in articol, râspîndesc Un corespondent al agenţiei
tuire a balanţelor şi sporire a ia convalescenţa. cursul convorbirilor dintre cei importante ale situaţiei inter Reuter consideră că generalul
răspunderii întreprinderilor. Se doi şefi de stat se vj face un naţionale actuale, a adoptat modul de viaţă american sub Mobutu or discuta cu interlo
vor dezbate, de asemenea, o £ lorge Del Prado, secretar schimb de vederi asupra pro în incheiere mal multe docu masca culturalizării populaţiei cutorii soi problema reluării o-
serie de probleme privind invâ- blemelor cooperării bilaterale Guyanei. jutorului economic belgian, pre
tomintul mediu. general ol C C. al Partidului şi unor probleme internaţionale mente. Printre acestea se nu cum şi cea a compensaţiilor
Comunist din Peru, a fost ares mârâ un apel in legătură cu pentru naţionalizarea companiei
actuale. La Moscova a sosit luni Union Minere de către auto
0 O delegaţie a Republi tat la ordinul unui tribunal mi convorbirile dintre S.U.A. şi
cii Arabe Yemen, condusă de litar. Secretarul general al C.C. A Ziarul venezueleon „Pa R. D. Vietnam de la Paris, o o delegaţie guvernamentală rităţile de la Kinshasa.
primul ministru Hassan El Am- cehoslovacă în frunte cu Lu-
ry, a sosit luni la Cairo, pen al P.C. din Peru, care se afla norama'' informează că iuti-o declaraţie in legătură cu pro bomir Slrougol, vicepreşedinte A Forţele republicane din
tru o vizită oficială de trei zi in libertate provizorie, este regiune muntoasă in apropiere blema vietnameză, o rezoluţie al guvernului. Potrivit ogenţiei Republica Arabă Yemen au
le. Hassan El Amry şi mem acuzat, împreună cu alte per- de Maracoibo, un convoi al ar in problema Orientului Apro TASS, delegaţia va purta con angajat noi lupte cu unitâfi
brii delegotiei pe care o con soone, de a fi adus prejudicii matei a căzut intr-o ambusca piat şi o rezoluţie cu privire regaliste in provincia Khawlan,
duce vor avea convorbiri cu o securităţii statului. dă a partizanilor. S-au inregis- Io situaţia din coloniile afri vorbiri cu privire la dezvoltarea in apropiere de capitala ţârii,
ficialităţile R.A.U. in legătură in continuare a colaborării e Sanaa, informează agenţia As
trat pierderi de ambele părţi. cane.
cu actuala situaţie din Repu conomice cehoslovaco-sovietice
A Agenţia Taniug anunţă că Acelaşi ziar scrie că un schimb sociated Press. Ciocniri între
blica Arabă Yemen.
la Belgrad a sosit luni Zokii de locuri intre partizani şi sol A Ziarul „Mirror” denunţă 0 Generalul Joseph Mobu- trupele guvernului republican
Q Rudi Dutsehke, unul din Hussain, preşedintele Republi daţi ai armatei venezuelene s-a intr-un articol activitatea „cor tu, şelul statului Congo (Kins- şî unităţi ale regaliştilor au a* ECUADOR. — Aspect de Io demonstraţia elevilor şi părin
liderii Federaţiei Studenţilor cii India, pentru o vizită oficia produs in opropiere de San pului păcii" desfăşurată in haso) care se află in Belgia la vut loc şi pe şoseaua Toiz- ţilor din oraşul Guoyaquil in sprijinul revendicărilor lor — mă
, Socialişti, care a fost fa 11 o- lă in Iugoslavia. Pablo, statul Falcon. Guyana cerind guvernului să invitaţia regelui Boudouin, a Sanaa. rirea alocaţiilor pentru invâţâminf şi deschiderea de noi şcoli.
REDAOTIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i *lr. Dr. Petro Groza or. 33. telelon 1275. 15 B5, 23 17. — TIPARUL: lolreprinderea poligrafici! Hunedoara — Deva.