Page 36 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 36
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primit pe şeful delegaţiei
guvernamentale economice
a R. D. Vietnam
Marţi dimineaţa, tovarăşul de Miniştri, si Ghcorqho Rădu- Vietnam, şeful delegaţiei gu
Nicolae Ceausescu. secretar ge lescu, membru al Comitetului vernamentale economice a
neral al Comitetului Central al Executiv al CC. al PC.R, vi R. D. Vietnam.
Partidului Comunist Român, cepreşedinte al Consiliului dc La primire a luat parte
preşedintele Consiliului de Miniştri, a primit pe tovarăşul Hoanq Tu, ambasadorul R. D.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN- HUNEDOARA AL RC.R. 31 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Stat, împreună cu tovarăşii Ion Le Tiranii Nghi, membru al Bi Vietnam la Bucureşti.
Ghcorqhe Maurer, membru al roului Politic al CC. al Parti In timpul întrevederii caro
s-a deslăsurat într-o atmo
Comitetului Executiv, al Prezi dului celor co muncesc din sferă caldă, tovărăşească, au
diului Permanent al CC. al Vietnam, vicepreşedinte al fost abordate probleme de in
ANUL XX. NR. 4180 MIERCURI 12 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI P.C.R., preşedintele Consiliului Consiliului de Miniştri al R D. teres pentru ambele tari
Soluţiile valoroase sînt Proiectul Codului
penal al Republicii Adunări ale comuniştilor
ascunse în sertare, iar Socialiste România Luni 10 iunie o.c. au avut loc ultimele odunori de con
în discuţia Comi
stituire o comitetelor de partid şi consiliilor populore. in
comunele Boru, Bulreştii de Sus şi Botrîna. La adunări
siei juridice a au participat : la Boru tovarăşii loochim Moga, prim- ş i
risipa este etalată Marii Adunări Clemente Const’ontin, membru , al Comitetului executiv a!
secretor al Comitetului judeţean de partid, preşedintele
Comitetului exeogtiv al Consiliului popular judeţean şi
Naţionale
1300 pe şantiere In cadrul sesiunii a 10-a Consiliului populor judeţeQa;’. Ict'-Bulzcştii de Sus tovară deputaţilor
şii Aron Colcer, şei de secţieN Io ,■ Comitetul ludeţeon de
partid şi llie Avram^merji.b:rp ol. Comitetului executiv al
Consiliului populor. judeţean : Io Botrîno tovarăşii Emil
a Marii Adunări Naţionale.
In cadrul adunărilor. în foto comuniştilor şi deputaţi din comune
Pleşa, membru supleant al biroului Comitetului judeţeon
Comisia
juridică întrunită
de portid şi Suciu Coman, secretar al Comitetului e*ecu-
sub preşedinţia prof. nniv tiv ol Consiliului populor judeţean.
Blumingul de 1300 mm, cu După un start bun luat în realizat o economie globală do mc. cărămidă 44.000 bucăţi, bi Tiaian Ionaşcu îşi deslăsoa-
lucrările lui complete ce au primul trimestru al anului, eînd J27.000 de lei, nu confirmă po tum 22,8 tone şi radiatoare Tâ lucrările cu privire la lor, membrii şi membrii supleanţi ai biroului Comitetului
intrai in (aia de finisare, po- a reuşit să dea peste plan un sibilităţile de care dispune In 214,8 mp. „Protagoniştii" în a- proiectul Codului penal al judeţeon de partid ou expus pe larg sarcinile deosebit bilă exigentă au fost relatate
lariieazâ de oproape 14 luni număr de 10 apartamente, Trus vederea reducerii dolatiei pla cvs le depăşiri sint şantierele Republicii Socialiste Româ de importante ce stau in foto organelor de partid şi de unele lipsuri ce se manifestă
activitatea montorilor-meca- tul de construcţii Deva a în nificate. Acest lucru este con din Deva şi Petroşani. Depă nia care urmează să fie dez stat nou constituite şi au dat indicaţii asupra modului în cadrul cooperativei agri
nici, instalatorilor, electricie registrat în lunile aprilie si firmat si Ho planul ric măsuri şirea consumurilor specific'» bătut in actuala sesiune a de rezolvare practică-a . problemelor politice, economice, cole dc producţie Livadia. In
nilor şi zidarilor betonişti din mai o serie de deficiente, care privind organizarea ştiinţifică este o urmare a nerespectării Marii Adunări Naţionale. sociole şi culturale pe care le ridică octîvitateo locală- ceea ce priveşte aproviziona
mai toate şantierele I.C.S, Hu au grevat asupra sarcinilor din a producţiei si a muncii In ca dozajelor şi a lipsei de simţ In şedinţele din 10 si M Po r li ci ponţi i Io adunări ou adoptat telegrame odresote rea muncitorilor forestieri şi a
nedoara. In întrecerea ce o această perioadă. In cele două re, cu ocazia întocmirii Iul, s-a gospodăresc în punctele do lu Iunie. ministrul justiţiei Comitetului Central ol Partidului Comunist Romon, tova populaţiei din comuna Baru.
desfăşoară ei sint animaţi de luni, trustul nu a reuşit să dea prevăzut să se aplice în prac cru. Aşa se face că pe unele Adrian Dimitrm a dat ex răşului Nicolae , Ceouşescu, prin care îşî exprimă adeziu ni privire la orqanizarea si
dorinţa comună de a pune in în folosinţă nici un apartament, tică, numai în primele luni ale şantiere sp găsesc materiale plicaţiile cerute de deputaţii nea deplină faţă de măsurile privind îmbunătăţirea^ or-^ desfăşurarea activităţii cultu-
funcţiune cit mai devreme o- cu toate că prevederile indi anului, aproape 51 de măsuri Împrăştiate pe suprafeţe în- care au participat la discuţii. gonizârii administrativ-teriloriale o ţării şl se angajează r al-educative, lăcîndu-se tot
cest important obiectiv side cau 318 apartamente. Deşi tim Dintre acestea, au fost apli A. MOLDOVAN Lucrările Comisiei juridice sa depună toată energia lor creotoore pentru îndeplini odată propuneri pentru îmbu
pul e prielnic, finisajul exte cate parţial numai trei, cele rea exemplară o sarcinilor ce le stau în foţâ. pentru nătăţirea muncii în aceste do
rurgic al cincinalului, ce va continuă. .
rior al blocurilor nu se exe-, lalte rămînînd pe hlrtie, deşi (Continuare în pag. a 2-a) continuo ridicare şi propăşire o comunelor şî sotelor. menii.
transforma in blumuri circa 3 cută. lucrările restante Ia sfîr- ele exprimă măsuri concrete In încheierea adunării din
milioane tone lingouri de oţel şilul lunii mai inriictnd supra în ceea ce priveşte anumite comuna Baru a luat cuvîntul
onual. Prezentăm cititorilor feţe de peste 4.000 mp. cheltuieli de producţie, cum ar BARU tovarăşul loachira Moqa prim-
cu
fi : cheltuielile indirecte,
citevo dintre realizările mai Cu toate că nu s-au respec utilajele, manoperă, consumu secretar al Comitetului jude
recente obţinute de „făurarii" tat termenele prevăzute in rile specifice şi altele Era ne ţean de partid, preşedintele
graficul coordonator, privind Comitetului executiv al Con
măreţului agregai. stadiile fizice ale obiectivelor, cesar ca conducerea trustului siliului popular judeţean.
planul valoric a fost realizat să sprijine traducerea in fapt Adunarea penlru constituirea In întreg judeţul — a aiatat
în proporţie de 100,32 la sută. a aepstor măsuri pentru a nu comitetului de partid si a con vorbitorul — s-a încheiat ac
Aceasta a fost posibil datorită se ajunge in situaţia ca toc siliului popular din comuna ţiunea de constituire a comite
mai la principalele
elemente
Rarii a avut un larg caracter
Ritm alert în faptului că şantierele trustului ale preţului de cost să se în de luciu telor He partid şi consiliilor
au atacat un num3r mare de
populare comunale. Avem con
lucrări, peste posibilităţi, fără registreze depăşiri. După desemnarea comitetu stituite pe judeţ 3 municipii. 9
a ţine seama de termenul de In ceea ce priveşte cheltuie lui de partid, alegerea birou oraşe şi 57 comune. In acest
zona utilajelor predare prevăzut In grafic. lile cu materiale, trustul a în lui, constituirea consiliului M s-a reuşit să se perfecteze
registrat o depăşire de 46.000
Dacă acestea sînt realizările
noua orqanizarc
administra-
planului de producţie în an lei. Din totalul influentelor ne popular si alegerea comitetu tiv-teritorială ; s-a inlăptwit
lui său executiv s-au luat în
samblu, nici situaţia cheltuie gative asupra acestui element dezbatere principalele proble lina din hotărîrile de însemnă
lilor de producţie nu prezintă de cheltuieli, consumurile spe tate istorică adoptate de Con
lăcătuşii şl mecanicii de mari oscilaţii de la nota gene cifice deţin supremaţia, şan me ce se ridică in unităţile e*
la şantierul 2 montaj se eflă rală a activităţii trustului. tierele trustului ncîncadrîn- conomice, în domeniul edili- ferinţa Naţională a partidului,
ţntr-o amplă competiţie cu fin-se în normele de consum, tar-gospodaresc, social-cultural cu privire la perfecţionarea
timpul deoarece de munca Conform planului de măsuri Gravitatea faptului constă şi în din cadrul comunei. Din cuvin* conducerii vieţii sociale la toa
te nivelele.
lor depinde în mare măsură întocmit, în urma continuării aceea că unele din aceste nor tul fiecărui participant la dez
acţiunii de rentabilizare a trus
începerea probelor la cald tului, pierderile planificate pe me de consum sint învechite bateri s-a desprins îndeosebi Stabilirea celor mai bune
ale principalelor aqrega4e. anul 1968 s-au stabilit să fie şi depăşite. Exemplul edificator preocuparea pentru a se da forme de organizare nu repre
răspunsuri la unele întrebări
Tocmai d» aceea ei au anun reduse cu 936.200 lei. Defal- in acest sens îl constituie şan cum sînt : ce probleme actuale zintă un scop în sine, nu asi
ţat încheierea cu citeva zile etnd aceste sarcini pe elemen tierul de la Ilia, unde s-au scos şi de perspectivă ridică comu gură prin ele însele succesele,
i întăritor — a arătat vorbito
mal rievnreme a rodajului u- tele componente ale preţului din magazie materiale conform na si cum trebuie organizată rul — este ca noul cadru dc
tilalelor din cadrul liniei de cost, s-a prevăzut ca eco devizului si după terminarea munca pentru a le rezolva în orqanizarc administra ti v-ten-
tehnologice, incepînd de la nomiile cele mai mari să se lucrării o parte din ele au ră cele mai bune condiţium?; ce torială să dea un conţinut tot
preluarea linqourilor de otel realizeze pe seama consumuri mas neconsumate Mai rău este obligaţii au de îndeplinit, în mai boqat activităţii în toate
si pini la foarfecă de debi lor specifice de materialo, ma că aceste materiale nici nu au noile condiţii, comitetul de domeniile, să ducă Ia îmbu
tare. Acum - se lucrează în noperă, cheltuieli cu utilaje si fost returnate magaziei In lu partid si consiliul popular co nătăţirea calitativa a muncii,
nile aprilie şi mai situaţia con
ritm susţinut la căile cu cheltuieli indirecte — posturi sumului specific s-a mai îmbu munal ? la o larqă mobilizare a mase
role de după foariecă, la cheie în componenţa cheltuie nătăţit, dar depăşirile trimes Tovarăşii Petru Andraş, lor pentru înfăptuirea cu suc
îinpinqător, precum si la că lilor de producţie. Or, din a- trului I au o pondere ridicată Trandafir Rahotă, Petru Bolea, ces a politicii partidului si qu-
ruciorul transfercar care va nalîza preţului de cost realizat în cheltuielile de producţie. Eugenia Neacsu, Mihai Va- vernuhii. Desfăşurîndu-şî acti
alimenta cu blumuri calea reies o serie de lucruri care nu Pentru precizare arătăm că în sioni, Pavel Stoica. Aurel Cen vitatea in noul cadru adminis
cu role ce duce la lamino slnt In concordanţă cu cele a Irimestrut I, la materialele de te, llie Grozav şî alţii, relie- trativ, orqanele si organizaţiile
rul de 650 mm. Pentru de mintite mai sus. In ce constau llnd succesele obţinute, s-an de partid, consiliul popular
servirea blumlnQuluî in ele ? bază, depăşirea consumului referit în cuvîntul lor si la o
condiţii optime au fost am Trustul de construcţii Deva. specific se prezintă astfel: ci serie de neajunsuri. Cu deose- (Continuare în pag. a 2-a)
plasate linii ferate dc ac deşi în primele patru luni a ment 144,5 tone, var pastă 12,4
ces în hale ce însumează
3000 m
Din partea Comitetului
Avans de două Cînd preşedinţii şi brigadierii
judeţean Hunedoara
săptămîni nu-şi fac datoria
al U.T.C.
Partea de alimentare cu Cu prilejul aniversării a 20 de ani de la începerea lucrărilor
eneiqie electrică a utilaje pe şantierul naţional Bumbeşti-Livezeni, Comitetul judeţean Hu Culturile nu se mai
lor bluraingului şi de ac nedoara al U.T.C. invită pe toţi brigadierii care au lucrat pe fos
ţionare a acestuia este exe tele şantiere naţionale Bumbeşti-Livezeni, Salva Vişeu, Agnito-Bo-
cutată de muncitorii şantie torca, Lunca Prutului, Hunedoara şi Fabrica de confecţii Bucu
rului electrotehnic. După reşti, care locuiesc in judeţul nostru, să participe la o intîlnire ce
cum ne-a informat inq. Şte va avea loc la Hunedoara in ziua de 16 iunie a.c., orele 9 in văd din buruieni
fan Pârău, şeful lotului nr. sala clubului „Constructorul",
1. au fost terminate ultime Solicităm din partea celor invitaţi, sâ trimită pinâ in ziua în-
le retuşuri Ia staţiile elec lilnirii, pe adresa Comitetului judeţean Hunedoara al U.T.C. Se apropie perioada recoltării pâîoaşelor. Inginerul Tiberiu Basarab de la C.A.P. Bir-
trice de 6 Kv $î respectiv cîte o scrisoare in care sâ arate numele, anul naşterii, şantierul ceo Micâ verifică stadiul de vegetaţie a culturilor de orz, pentru a stabili momentul începerii Majoritatea cooperativelor a- C A P. Nandru. Din ziua de 27
380 v de înaltă si joasă naţional pe care a lucrat, locul de muncă şi funcţia actuală. acţiunii de recoltare. Foto : V. ONOIU gricoJe din judeţul nostru au mai şi uinâ in 10 iunie a c. bri
tensiune Ele vor alimenta executat prima praşilă meca gada de tractoare de la Pestj-
cu tensiune motoarele prin nică şi manuală ia culturile su Mic nu a fost in stare sâ
cipala de acţionare a caiei. de porumb, cartofi şi slecla In prăsească mecanic cele 61 de
căile cu role, ventilatoa urma acestei lucrări plantele hectare cu porumb pe care le
rele si sistemul de ilumi Anchetă socială au căpătat un plus de viqoare are această cooperativă. Cinci
nare a halelor. De aseme $i există qaianţia ca producţi cultivatoare s-au perindat pe
nea. posturile de comandă ile sâ fie mulţumitoare. Dar, la Nandru — ne spunea tova
nT. 1-6 au fost montate, ele Ori de cîte ori trecem pe numărate In acelaşi limpînsâ, aude şi nu vede bine. ne dăm nea medicul Leonid Croeos. sînt $i alte cauze care duc la în timp ce unele dhn coopera răşul inqiner Miroea Comşa —
aflindu-se în faza de adap lingă un spital, policlinică, ca de multe ori. omul bolnav este scama prin cîte necazuri a directorul policlinicii din Hu prelungirea timpului de aştep tive au trecui si la executarea riaT cu mare greutate s-au pră
tări sl reglări. In momentul să de naşteri sau circumscrip pus să aştepte, este amina* si trecut pentru a ajunge, în nedoara. Darea in folosinţă a tare a celor care se adresează praşilei a doua, altele n-au în şit mecanic vreo 40 d> hec
de fată, la cererea benefi ţie sanitară, nc imaginăm că purtat pe drumuri fără nici o sfîrşit. la medic. noului spital a adus o marc spitalului şi policlinicii din ceput-o cu toată seriozitatea tare. Vine cîte un tractorist,
ciarului. se execută unei» dincolo de zidurile aeeslor u remuşcare. Ou sănătatea Ioan Petrescu din Haţeg a contribuţie la rezolvarea ei, în Hunedoara. Printre acestea, nici pe prima. stă douâ-trol oie şi fuqe la
completări la instalaţiile de nităţi spitaliceşti, „oameni in zdruncinată. Andrei Groza din primit bilet de trimitere Ia sensul că toate secţiile şi spe cele mai importante sînt, aşa In această privinţă putem brigadă molivind că are nevoie
Iluminat de la dispozitivele alb" — medici, personal sani satul Sîrbi s-a adresat spita secţia O.R.L. a spitalului din cialităţile sînt grupate la un cum afirma tovarăşul Viorel arăta ca exemplu negativ coo de ceva (?). In ziua de 10 iunie
de protecţie ale aqregate- tar — luptă cu înverşunare lului din Ilia. A fost consultat Deva. S-a prezentat, si cum loc si bolnavii nu pierd timp Răceanu, prim-vicepresedinte perativa agricolă de producţie cultivatorul repartizat pentru
lor cate nu au fost prevă pentru salvarea vieţii semeni şi i s-a spus că nu are nimic. era aglomeraţie, a aşteptat pentru a ajunge la ele, rler- al Comitetului executiv al din Pe$U$u Mic. Aici s-au in- cooperativa din Nandru era
zute în proiectele iniţiale. lor lor, pentru redarea sănă Consiliului popular municipal, sâraînţat 120 de hectaie cu detect. iar în brigadă... linişte.
tăţii şi bucuriei de a trăi. Ni ItîHîiiHîîiî Ih iîiilîtf îiim î-ill »!!•«»«*! ţ-hiţii!*!» ..... . - .......f *-*......w * ţ».............triiihîP ::: l-jif „indolenţa, lipsa de solicitu porumb, dar nu s-au prăsit ma Mecanizatorii plecaseră la in
mic mai nobil şi mai uman ! dine si interes, comportarea nual decît 20 de hectare. După struire pe linie de protecţia
Omul care bate la u$a ca necorespunzâtoare a unor ca cum ne spunea tovarăşul jnqi- muncii la Câlan.
binetelor medicale aşteaptă ANTICAMERE" dre inedico-sanitare. atit faţă ner Ioan Iqna. la briqada Alma- Nici la C A P. Valea Sin-
In stadii de alinarea suferinţelor, redobm- de oamenii care vin Ia dife $u Mic pe cele 5l de hectare qeorqiuhii lucrurile nu stau
direa sănătăţii şi a puterii de rite consultaţii şi controale, cultivate cu porumb nu s-a a mai bine. Suprafaţa de 75 hec
muncă. Atitudinea lipsită de cît şi faţă de bolnavii inter plicat nici o lucrare de între tare cu porumb s-a prăsit cu
finisare grijă şi atenţie faţă de el, a- PRIN CARE BOLNAVUL naţi". ţinere. De acest lucru ne-ara chin cu vai mecanic, iar ma
Alte cauze care fac ca dru
pe
mînarea şi purtarea lui
drumuri sînt acte care întu mul spre medic sâ fie deose convins şi la fata locului. In nual numai 15 hectare. Meca
ziua cind am vizitat această
Cornel Podoru
nizatorul
nu
necă şi ştirbesc înalta menire bit de spinos şi greu de stră unitate, vicepreşedintele coo prea a avut chef să meargă la
Un alt domeniu de mun a medicului, provoacă în su bătut le-am aflat Ia spitalul perativei. Nicolae Pâtruţ. se prasilă, astfel că a mai fost tri
că din cadrul bluminqulut fletul omului ajuns la sufe N-AR TREBUI SÂ TREACA din Brad. Tovarăşul Ionel ocupa cu tieburi strict perso mis un cultivator. Brigadierul
de 1300 mm aparţine zida rinţă necazuri şi dureri în Costina. directorul adjunct al nale, iar brigadiera Adeli Eronim Hint se ocupă cu de
plus.
rilor, dulqherilor şt betonls- spitalului, ne-a exemplificat. Herţ î$i vedea liniştită de gos toate, numai dc întreţinerea
— Sâ zicem că un
Aşteptarea pentru cel bol
bolnav
ti lor. Ei au executat închi nav înseamnă prelungirea su din Ticera vine la spitalul podărie. Nu am putut lua lc- culturilor nu
derea halalor cu cile două ferinţei, accentuarea e>. Intre u.ij/ |ifiij|{;|}jII Mţ;j»ft,?iij ujjijŢwu;:; mţuu|j;) ţţjjţjjijgjj fijM,;-,} j;:ij;jiu:; tlriUHîi’] iîiHIIH? nostru, la o anumită secţie. qâtura cu ei deoarece erau Faţă de cele arătate mai sus
zile mai devreme, iar ter viaţă şi moarte, clipele sint Simţindu-se tot mai rău. o ceasuri întregi pentru a-i veni gînd prin tot oraşul. Medicul respectiv ii va pre prea „ocupaţi” $i nu aveau se cere de urqentă luarea u
menul dc pardosire n hale! preţioase. „Viata îmi era în mul a venit la Deva. De di rindul. După această aştepta Afirmaţiile medicului Cro- tinde bilet de trimitere, care timp dc pierdut*. nor măsuri concret». Uniunea
tehnoloqice l-au tedus cu 10 pericol, ne scrie Liviy Cismaş. mineaţă pină la prinz a aş re i s-a spus sâ vină peste... cos le-am găsit concretizate in acest caz va fi eliberai de Preşedintele cooperativei. judeţeană a cooperativelor a-
zile. Pe agenda activităţii Orice minut de aşteptare îmi teptat la uşa cabinetului 1e patru zile Pînâ la urmă omul vizitînd citeva secţii a’e poli un cadru sanitar, la Ticera Adalbart Ştirban. nu a mai dai qricole de producţie arc dato
colectivului şantierului nr. 2 putea fi fatal. Adusă de ur radiologie al policlinicii. Dai a fost consultat la cabinetul clinicii. î.a inlerne. pediatrie, neexistind medic. II va con pe la sediul cooperativei de ria să analizeze temeinic a-
construcţii fiqurează si ter genţă la secţia de ginecologie medicul la care avea bilet, cn plată, deoarece n-ar mai fi chirurgie, stomatologic, u.ide sulta şi îl va trimite mai de vreo cinci zile. Tovarăşul in coste deficiente Nu este per
minarea lucrărilor de fini a spitalului din Deva. medicii era într-o şedinţă. Oare la fi avut posibilitatea sâ revină, activitatea este oroani/.atâ pe parte la un specialist din De giner Iqna a propus convoca mis ca din cauza unor oa
sai la hala cocsului mărunt Virgil Bretoiu si Petru Tîrnu- şier nu se cunoştea acest lu sâ cheltuiască bani. sâ lip două ture. bolnavii mi aşteap va. după caz. Omul se prezin rea in sâptăraina trecută a meni care nu vor să-şi facă
SÎ a drumurilor de acces veanu n-au ezitat o clipă cru ? Abia după intervenţia sească din producţie. tă. I.,a altele, unde din lipsă tă şi abia aici constată că spe membrilor consiliului de con datoria, culturile să se sufoce
Ieri ci au atacat zona a Două ore şi jumătate am stat celorlalţi bolnavi, î s-a schim — Evitarea anticamerelor dc cadre de specialitate, nu cialistul respectiv are program ducere într-o şedinţă dc lucru în buruieni, iar producţia să
rincea în care demolează pe masa de operaţie. Datorită bat bonul la alt medic. Găsit pentru bolnavi, reducerea tim este posibil un asemenea orar. dupâ-masă. inîine sau alta dată. in care sâ se analizeze cam fie diminuată. Trebuie făcut
150 rac beton în v?derea ia- lor, a rapidităţii cu care au bolnav, a fost îndrumat Ia pului lor de aşteptare la uşa situaţia se prezintă invers. De aici rezultă că unii me- pania de întreţinere a cultu totul pentru ca plantric să se
rcvrriârii blurmnqului do acţionat, astăzi mă aflu sănă spitalul din Ilia pentru trata cabinetelor medicale. sînt Totuşi, pentru a fi pe de-a GH. f. NEGREA rilor, dar nu a qăsit înţelege bucure de atenţia cuvenită,
1300 mm la cel de 1000 mm. toasă, in mijlociii familiei". ment. Amintind că este vorba probleme de cea mai marc întregul in sfera obiectivitătii, rea necesară. iar în toamnă să se obţină pro
Asemenea exemple sint ne despre u-n om bălrîn, care nu importantă pentru noi. ne spu- trebuie sâ afirmăm că mai (Continuare in pag. a 3-a) O situaţie asemănătoare, în ducţii mulţumitoa/ro de ce
c»ea ce priveşte întreţinere* reale.
\ ___________________________/ l!iUl!iilli!niUMî!ii:!lU!!Hlinllti!Hini!i!:l!Sl!iiif!!!!i!n!n!!!îl!l?Ui!i:îHUit3$iiinii!l!rri!ii;l!l;ii;;!!f!in!i!iH1i!ill!!d!jiri;itfi!th^' tHM**HfBÎMt*tfethmtffhlMf«Hî!9ttHlH!8M culturilor, am întilnit si la N. PANA1TESCU