Page 37 - Drumul_socialismului_1968_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 12 iunie 1968

Un Ioc important în econo­ sulă peste prevederile planului, Haţeg (24,30 lei în plus) şi la
m i judeţului nostru il ocupă întregul spor al producllel peste întreprinderea de industiie lo­ ADUNARE ALE
Industria locală, otlt sub as­ plan s-a realizat pe seama creş­ cală Hunedoara (27,73 lei în
pectul completării gamei de terii productivităţii muncii. plus).
sortimente produse de între­ Se remarcă, de asemenea o O activitate nesatisfâcătoare
prinderile republicane $i al preocupare susţinută din paîtea se înregistrează de la an la an
sporirii volumului producţiei întreprinderilor penţru Introdu­ In sectorul de morârit. In anul C O M U N IŞTILO R
bunurilor de larq consum, cit cerea în fabiicatie a noi pro­ precedent, planul de producţie
si al folosirii resurselor locale. duse. Astfel, pentru anul 1968 a fost realizat doar In propor­
In vederea Îndeplinirii sarcini­ sint prevăzute a se asimila în ţie de 85,8 la sută, situaţie cu
lor trasate d; directivele Con­ fabricaţie un număr de 26 noi cate s-a intrat si se continuă Şl DEPUTAŢILOR
gresului al IX-lea al Partidului produse de serie. O bună parte si în anul 1968 In perioada
Comunist Român, în unităţile dintre ele au şi Început să fie primelor 5 luni ale anului, pla­
industriei looale din judelui fabricate. Printre produsele nul producţiei globale a fost
Hunedoara s-a urmărit îndeo­ realizat numai în proporţie de DIN C O M U N E
sebi creşterea producţiei des­ prevăzute să intre în fabiica- 73,1 la sulă. cu toate că per­
tinată satisfacerii nevoilor |ie In acest an pulem aminti; sonalul angajat pentru deservi­
populaţiei. Astfel, volumul camere combinate sl biblioteci rea acestei act ivi lăţi este men­
ţinut la nivelul prevederii pla­ (Urmare din pag. 1) qhc Toma. Petru Ionel, Simion
Toma, Rozeta Rusu si alţii, tre­
nului. Aşa se explică faptul că sînt chemate să îndrume şi cînd în revistă succesele obţi­
şi în anul 1968 s-au planificat să mobilizeze energia crea­ nute în satele acestei comune
produse nerentabile în cadiul toare a cetăţenilor pentru dez­ pe linia înfloririi lor continue,
WP» S LUM rile din Haţeg si Hunedoara. voltarea armonioasă a comu­ n-au scăpnl din vedere sa fa­
acestei activităţi la întreprinde­
Considerăm că era util in a- nei lor, pentru continua înflo­ că §i unele propuneri care, a­
să ducă la
plic ale în viaţă,
rire şi înfrumuseţare. In comu­
I jOUSTWÂ LOCALĂ cc&stâ direcţie să se studieze na Baru, în fiecare sat sînt nu­ consolidarea realizărilor obţi­
posibilitatea restrlngerii activi­
nute, la ridicarea nivelului de
meroase probleme care îşi aş­
tăţii tmor mori care nu-si gâ- teaptă rezolvarea. Trebuie să viată 51 spiritual al cotă[enilor.
s;sc utilizarea decît inlr-o crească puterea economică a multe se referă la electritica-
tăcute
Dintre propunerile
foarte mică măsură desigur, în
cooperativei agricole din Liva-
Cheltuielile de limitele bunei deserviri a dia, să se îmbunătăţească ac­ rca satelor comunei, la termi­
tivitatea economică dc la Fa­
populaţiei — prestaţia urinînd
narea lucrărilor de construire
brica „Refractarii” si din ca­
a căminului cultural din salul
a li preluată de unitatea cea
mai apropiată sau întocmirea
local
muri, construirea unui
asigure o mai bună aprovizio­
unor programe de lucru în asa drul sectorului 1 F. Baru, să se Grohot. amenajarea unor dru­
nare a populaţiei, trebuie să
corespunzător pentru dispensar
p riiic fie m să fie asigurată prin rotaţie. se ia măsuri pentru buna func­ şcoala din centrul dc comună,
fel incit funcţionarea morilor
lingă
Si a unui internat pe
ţionare a instituţiilor sociale,
Preţul de cost al producţiei
a fost încărcat cu o serie de culturale sî de învăţămînt de dezvoltarea creşterii animale­
pe raza comunei. Se cere să
chetuieli neeeonomicoase. De la se intensifice lucrările de re­ lor, lărgirea reţelei comerciale
începutul anului pină la sfîr- paraţii $i de întreţinere a dru­ etc. însemnate propuneri au fă­
fost depăşite. însumează 300.000 lei din care a l o r e d a c ţ i a ! contribuţia voluntară a unor cui tovarăşii Gheorghe Dămlă
situl lunii mai ac»ste cheltuieli
murilor. de eonstrucli? prin
si Sabin Rus, în legătură cu
aproximativ 50 la sută s-au în­
necesitatea îmbunătăţirii mun­
registrat Ia industriei locală din noi obiective social-culturale. cii dc primire în partid preo­
Urînd spor la muncă noilor
Orăstic. ca urmare a între­ organe de partid si de stat. to­ cuparea organizaţiilor de bază
Cum se i i Isi- lor si dobinzilor plătite. Cheltu­ Anunţaţi sticle la schimb), dar vinzti- care ic-au adus. nu puteau exprimat convingerea că aces­ P.C.R., a tuturor comuniştilor
ruperilor In producţie, s locaţii­
varăşul Ioanchim Moga
şi-a
loarea nu i-a primit sticla.
să ic şi Iixc2c tn pumint ?
faţă de buna desfăşurare a în-
ieli neeeonomicoase mari s-au
Inttlni
Un fapt. Se poate
înregistrat şi la industria locală v t şl la Deva, şi la Brad şl In Nu de altceva. dar ca să tea vor tine scama în activi­ vălămînlului si a muncii cul-
Iqcu lucrul pf/iu la capăt I...
tural-ediicative dc masă.
tatea lor de indicaţiile parti­
Hunedoara, ele fiind ocaziona­ părinţii! oricare altă parte. Vorba e : dului si vor munci cu tontă In unanimitate, adunarea a
(lie ii semestrul f te de desele defecţiuni ale uti­ DEVA (de la Pelru Epure). cine-i păgubaşul ? In mod răspunderea pentru înfăptuirea ales în funcţia dc secretar al
lajelor — întreţinute necores­
cert— cumpărătorul. Dar din a
In mod neabătut a sarcinilor
comitetului comunal dc partid
punzător ca mmar; a slabei
calificări a personalului. Cea mai „Slnt talâl Iul Epure Ion, in cui vină ? Din n lui in nici \ Ale cui sînt care le stau în fată. pe tovarăşul Vasile Igna, ca
un caz Nici vlnzătnrii nu pot
locţiitor pe tovarăşul Gheorghe
Ca secretar al comitetului
mare parte a cheltuielilor no- vlrslă de 16 ani, ucenic zin­ fi acuzaţi: ci probabil cu comunal de partid a fost ales Dânliă, iar ca preşedinte al
economicoase s-a creat pe sea­ cograf la întreprinderea Po­ dispov.ilii. Alunei ? $tiu cumva tovarăşul Alexandru Ion, iar comitetului executiv al con­
ma dobînzilor la împrumuturile ligrafică Deva. De mai binc unifălile care /mbufe/iazu ?/ podul şi digul ? ca locţiitor tovarăşul Mlhail siliului popular comunal pe to­
producţiei bunurilor de consum ric divers; tipuri paturi pentru restante, generate de imobili­ de o săptămlnă copilul meu iarăşi probabil. Uniunea ju­ Cerblceanu. varăşul Dumitru Giurgiu.
reprezinlă peste 50 Ia sută din copii, fotolii, măsuţe sa. zări în stocuri supranormotive. lipseşte de acasă. L-am cău­ deţeană a cooperativelor de Ca preşedinte al comitetu­
volumul total al producţiei glo­ Nu pe aceeaşi linie se în­ De reţinut este faptul că pesle tat la rude. A trecut prin consum ştie Insă sigur. Si RU$I (de la I. Rrlnceanu). lui executiv al consiliului BÂTRÎNA
bale a Industriei locale. scriu rezultatele obţinute de 50 la sută din volumul împru­ Zdrapli. pe la familia Mun- poate .şi Direcţia comercială. Peste rlul Strei, In salul Ruşi, popular comunal a fost ales to­
Ca urmare a măsurilor luate întreprinderi privind sarcina de muturilor restante pe ansam­ tniu Nicnlae şi a dispărut din Si dacă ştiu, de ce lasă ce­ sc allă un pod pe care trec varăşul Avram Murg.
pentru asigurarea condiţiilor reducere a piciului de cost In blul industriei locale din judeţ nou. E de statură înaltă, bru­ tăţenii să plătească sticlele zline numerosI cetăţeni din întruniţi în adunarea dc con­
necesare îndeplinirii sarcinilor primele patru luni ale anului s-a înregistrat la Întreprinde­ net, tuns scurt" sparte In reţeaua comerci­ localităţile învecinate. Starea BULZEŞTII stituire a organelor locale de
economice, ' planul producţiei ca nu a lost realizată, iar chel­ rea de industrie locală Oiâştie, N. R. — Părinţii roagă pe ală ?l podului este Insă necorespun- partid şi de stat. comuniştii ci
globale pe primele cinci luni tuielile planilicate la întreaga Din puţinele exemple arătote cel care l-au întilnit pe v.ălnare, lipsindu-i multe scln- deputaţii din satele aparţină­
ale anului a fost realizat In producţie marlă au fost depă­ mai sus se desprind o parte Epure Ion. sau cunosc locul duri. ceea ce pune orlcind tn DE SUS toare comunei Bătrina au ana­
proporţie de 103.5 la sută. 1a- şite pe ocîcasi perioadă cu din cauzele care au dus Ja de­ unde se află, sâ-l anunţe la pericol vio(a /rccdforj/or. lizat în discuţiile purtate re­
adresa: Epure Petru, strada
bricindu-se peste prevederi 320.000 lei. Semnalăm această păşirea cheltuielilor de produc­ Horia nr. 87 Deva, pentru a-l Lucru Deşi situaţia este cunoscută, I zultatele obţinute de organiza­
produse In valoare de 2.570.000 situaţie necorespunzătoare în ţie planificate. In aceste con­ nimeni nu la măsurile cuve­ ţiile dc partid in conducerea
lei. Aceasta a făcut posibilă si condiţiile în care unităţile s-au diţii apare necesitatea de a readuce în familie. nite pentru repararea lui. Adunarea comuniştilor si de­ întregii activităţi economice $i
depăşirea sarcinilor contractu­ angajat să realizeze economii se lua cele mai corespunză­ pe jumătate Sc pune întrebarea: oare putaţilor din satele Bulzeşlii de social-cullurale. In atenţia par­
ale privind livrările la export peste plan din reducerea chel- toare măsuri pentru eliminarea Cine plăteşte consiliul popular comunal nu Sus, Bulzestii dc Jos, Tomna- ticipanţilor la discuţii, printre
cu 1.2 Ia sută. Fală de aceeaşi tuieliJoT planificate pe întregul pierderilor si pentru lichidarea Ştie ai cui este acest pod, tec, Stănculesti. Giurgesti, Ru­ care Gheorghe Bislrian. Aron
seşti. PăuIeşti, Grohot si Tice-
perioadă din anul trecut, pro­ an, în valoare de 170.000 lei. producerii cu pierderi planili­ DEVA (dc la D Cojocarul. pentru a se asigura circula­ ra. întrunită pentru constitui­ Costea si Gheorghe Marina,
ducţia globală a întreprinderi­ Cheltuielile planificate la cate a unor produse. O rezervă sticlele sparte? Cu mai bine dc o săplămlnă ţia In siguranţă pe el ? Dar rea comitetului comunal dc a stat si dezvoltarea viitoare a
lor de interes local a crescut 1000 l;i producţie marfă au importantă în reducerea chel­ tn urmă, In c\arta/ul nostru de refacerea digului dc pro­ partid si consiliului popular satelor Fala Roşie, Piatra. Ră-
cu 3.7 la sută Rezultate po­ fost depăşite, raentinîndu-se la tuielilor de producţie o consti­ iecţie a terenului cc este comunal Rulz.eştii de Sus. a chiţaua şi a celui reşedinţă de
zitive s-ou obtinut $i pe linia un nivel relativ mare. Depăşiri tuie înlăturarea cheltuielilor HUNEDOARA (de la N. — „Progresul“ — au fost a­ inundai. In hotarul satului dezbătui cu răspundere proble­ comună — Bălrîna. Propunerile
creşterii eficientei economice, mari fată de cheltuielile pla­ neproductive si neeeonomicoase Clrligcanu). Cctâfeanul Cos­ duse clteva balansoare si Măccu. cine trebuie oare sd mele dezvoltării economice şi făcute au vizat necesitatea
nivelul productivităţii muncii nificate s-au Înregistrat la în­ ocazionat; de gospodărirea ne- te/ Amanccl din Hunedoara leagăne pentru joc: Frumoasă sc îngrijească ? Sc pare că *ocial-rulturalo ale comunei, creşterii puterii economice a
pe un salariat lilnd cu 6,3 la treprinderea de industrie locală corespunzâtgare a mijloacelor nc spunea că a cumpărat de iniţiativă si- bucurie mare nici unul din cele două obi­ întăririi muncii de partid si a comunei prin realizarea a cît
materiale si financiare ale în­ Ja bufetul nr. 18 clteva sticle ective nu-si găsesc adevă­ consiliului popular. mai multe contractări de ani­
male cu statul, prin Iniţierea
treprinderilor. de bere. Una din ele era cio­ printre copii. Dar, asa ci/m raţii stăpini. Ar li de dorit In cuvîntul lor. comuniştii unor acţiuni patriotice menite
EMIL ROVENJA bită la gură. S-a dus In o- au fost răsturnate atunci din ,sd aflăm Insă cit va mai dura Gheorghe Roman, Dumitru să ridice aspectul edililar-gos-
şef de serviciu Io Direcţia ceeaşi zt sd mai cumpere (cu maşină, aşa stau si azr. Cel această situaţie. Giurgiu. Axcnte Stane, Gheor- podăresc al loialităţilor apar­
judeţeană de statistică N ____ _____________________ _________________________ V ţinătoare comunei.
In funcţia de secretar al co­
„Urmaşii1 1 lui i mitetului comuna] de partid a
(ost ales tovarăşul Gheorghe
Pentru Herciu, iar ca locţiitor tova­
răşul
In
Gheorghe Bislrian.
funcţia de preşedinte al comi­
ll/lanole au ajuns tetului executiv al consiliului
popular comunal provizoriu, a
fost ales tovarăşul Aron Balint.
oameni
la Haţeg
Am avut ocazia să cercetăm linie foarte diferite. Intre timp. pentru clarificarea acestei si­
un amplu studiu privind orga­ unii si-au completat studiile tuaţii.
nizarea ştiinţifică a producţiei profesionale şi de cultură ge­ De fapt, mai sînt si alte pro­
Cu vreo luna de zile in urma. punere în funcţiune o tune- si a muncii, care s-a întocmit nerală. iar alţii s-au mulţumit bleme care necesită măsuri
moi precis în ziuo de 5 moi Jelor, şi probabil şi in anul vii­ ta Exploatarea minieră Petri- doar să acumuleze o anumită la un nivel superior. Şi la Ex­
o,c., în ziarul ..Drumul socialis­ tor veţi mînca, Io fel ca acum, la. Cadrele din această exploa­ experienţă la locul de muncă. ploatarea minieră Petrila exis­
mului" s-a scris despre unele corne de la Abatorul dm Ha­ tare— fruntaşă în ramura car­ Din cauza aceasta, sînt mun­ tă muncitori care îndeplinesc
„isprăvi" (situaţie care moi ţeg, dor congelata Io Sibiu, boniferă pe tară — au iden­ citori care îndeplinesc diverse anumite funcţii fără să pose­
persista şi acum) ole construc­ Cluj sau Tg. Mureş. Ce so-î tificat rezerve importante căTe funcţii, fără să aibă pregătirea de calificarea corespunzătoare
torilor de la trustul judeţean, foci ? Daco aşa vor construc­ pot fi valoriiicate pentru spo­ corespunzătoare In raport cu sau sc simte lipsă de munci­
sovîrşite pe un şantier deschis torii! Trebuie vehiculată şi car­ rirea producţiei $î creşterea *- normele în vigoare şi cu pro­ tori calificaţi pentru anumite
la fermo agricola de stot din nea prin alte oraşe pentru co eficientei economice gresul tehnicii noi. meserii. Insă atragerea lor spre
Gelmar. Aceasta avea să fie nici maşinile frigorifice să nu Fată de această situaţie, con­ cursuri de calificare nu este
prefaţa unei legende în fina­ stea neutilizote, să se mai con­ In mod necesar, colectivul ducerea exploatării, cu spriji­ posibilă deocamdată, datorită
lul căreia se punea întreboreo: sume in plus ceva benzină şi respectiv a analizat cu răspun­ nul direct ol organizaţiilor de unor condiţii prevăzute de nor­
„lucrurile se vor opri oore solarii. Astfel ţin constructo- dere si unele probleme pri­ partid a întreprins numeroase mele în vigoare. Bunăoară,
vind calificarea si ridicarea ni­
L*n crimpei de Io maşina de sudat foi de plastic, unde velului de cunoştinţe profesio­ măsuri. S au organizat cursuri pentru posturile de mecanici
muncitoarele Aurelio Gheorghe şi Gheorghiţa Stoica, de la nale ale cadrelor. Nu spunem de calificare sl alte acţiuni Ia pe maşinile dc extracţie, se
absolvent! al
prevăd numai
locul de muncă prin care s-au
I.I.L, Orâştie, işi fac pe deplin datoria. o noutate amintind că datori­ calificat un mare număr de şcolilor profesionale. într-o
tă unor cerinţe, la minele din
F o i l e t o n Valea Jiului au fost angajaţi muncitori, iar acţiunea conti­ meserie adecvată. Socotim că
oameni cu pregătire si cyros- nuă, dovadă că la Petrila, a- acest aspect trebuie analizat
lenţia care so acordă califi­ si rezolvat de la caz la caz.
cării cadrelor este meritorie. avîndu-se în vedere că sînt
Totuşi, rezolvarea acestei pro­ muncitori cu experienţă înde­
aici ?'. Aflînd că la Industria rii la onoarea lor, la respec­
cărnii dm Deva, investiţiile sînt tarea contractelor. Aşa înţeleg bleme, în raport cu cerinţele lungată care îndeplinesc deja
cam „la pămînt", am pornii ei so-i ajute pe beneficiarii actuale si de perspectivă, este asemenea funcţii In baza prac­
ticii acumulate. Alte greutăţi
pe firul problemei. Aşa se face lucrărilor pe care le execută frînată de anumite neajunsuri
că om ajuns Io Abatorul dm (sau mai bine-zis pe care nu organizatorice $i de lipsa unor se intfmpină la organizarea
condiţii materiale. Despre ce
cursurilor de calificare pentru
Hoţeg, de unde mi s-a creol le execută). SoloţilEe valoroase este vorba ? măsurătorii de gaze, unde se
posibilitatea, dată fiind bogă- Iertată-mi fie şî îndrăzneala cer, de asemenea, anumite
Conform planurilor întoc­
ţi o aspectelor întilnite în te­ de a foce şi alte investigoţii mite, ptnă In anul 1970 trebuie studii prealabile. Fără îndoială
ren, să adaug încă un capitol în sfero vastei activităţi a ur­ ralificaţi clteva sute de munci­ ca acordarea unei calificări e
Io legendo începută prin păr­ maşilor lui Manolş, în tre­ tori în asa fel ca procentul de condiţionată de studiile si cu­
ţile Oroştiei, cutul nu tocmoi îndepărtat. sînt ascunse în sertare calificare să ajungă la 80 la noştinţele generale ale munci­
Poposind pe locul viitoarelor Trecînd pe lingă şi prin pavi­ sută din totalul efectivului pe torilor care o solicita. Dar în
două tunele de congelare a lionul administrativ ol abato­ întreaga exploatare. Procentul acelaşi timp e bine să se gă­
cărnii, pentru a lua un inter­ rului constaţi, nu fără regrete, (Urmare din pag. 1) economiile înregistrate la ma­ Cheltuielile neproductive propus este optimist si lăuda­ sească si forme mai potrivite
viu constructorilor, timp de că Io mai puţin de trei ani noperă. De asemenea, se afir­ s-au făcut simţite in nomen­ bil. Dar. pentru a îndeplini a­ eu situaţia concretă existentă
peste 10 zile n-am avut cu de la dorea lui în folosinţă, mă că s-au folosit macarale clatura preţului de cost cu su­ cest lucru, trebuie îmbunătă­ acum la exploatările miniere,
cine schimbo o vorbă. Şeful apa o început să se Infiltre­ tip „Bocşa" de 40 tone )n loc ma de 406.000 lei, ponderea ţită forma dc organizare a lără să se diminueze exigenta
şantierului. Klein loon. şi mais­ ze co prinţr-o sugativă. tinse de teren, deteriorindu-se de utilaje medii prevăzute în cea mai mare detinînd-o do- cursurilor, procesul do instrui­ necesară
prin manipulări suplimentare.
trul Şerban. core răspund de Terasa e de vină, poate con- Descărcarea cărămizii. în loc devize, ceea te a condus la binzile pentru împrumuturi res­ re sl condiţiile materiale Deo­ Experienţa acumulată arată
executarea lucrării, s-ou făcut stotg orice novice în materie sa se Iacă cu grijă. în cele mai apariţia unei diferenţe- între tante sî locaţiile (220.000 si res­ camdată, cursurile de califica­ că trebuie reanalizale şl une­
că „au uitat" de acest punct de construcţii. Specialiştii o- multe cazuri se basculează. La zilele normate de lucru la faza pectiv 60 000 lei). Cea mai ma­ re se tin la „coltul roşu” si In le norme care privesc cointe­
de lucru. Se zice că din or­ firmă co nici soluţio din pro­ Deva, la blocul E-7, nu rare In roşu si durata de folosire rc parte a imobilizărilor oglin­ oile săli dispersate, care nu o- resarea materiala atît a elevi­
dinul moi marelui peste ei, in­ iect şi nici cea adoptată de au fost cazurile cînd s-au con­ echivalentă a macaralei Sin- dite In împrumuturi restante leră cele mai bune condiţii. Co­ lor de Ia cursurile de califica­
ginerul şef odjunct al Trustului constructor nu corespund ce­ semnat cantilăti apreciabile de tem de acord numai în parte o reprezintă producţia nede- lectivul care a studiat orga­ re. cît $i a instructorilor. Dacă
de construcţii din Devo, Krain- rinţelor. Atunci s-a stabilit co cărămidă deteriorată, cofraje cu aceste justificări, deoare­ contabilă, care la rindul ei este nizarea ştiinţifică a producţiei unele probleme vizează com­
der Monu, s-o dispus sistareo pină la 30 iunie 1967, refo- rupte, raine cu geamuri sparte ce şantierele trebuiau să-si or­ influenţată de restantele la fi­ a propus să se amenajeze un binatul carbonifer, sau anu­
operaţiunilor pe motiv de nc- ccreo lucrării să fie termina­ sl alte materiale distruse. A- ganizeze in aşa fel locurile de nisarea lucrărilor, obiective a- local care să fie folosit în sco­ mite instituţii centrale, sînt al­
rentabilitate După ce s-a fă­ tă. S-o realizat ceva, dor nu vînd în vedere că decontarea muncă, îneît utilajele s«T nu lacate si fără a avea finanţa­ pul amintii si a precizat că e- tele core depind de conducerea
cut demolarea unui strat de cum se cere. In timp ce apa cheltuielilor de transport cu a­ stea tn aşteptare pînă la ter­ rea deschisă, precum si a liti­ xislă un proiect care s-a în­ Exploatării miniere din Pelri-
protecţie din beton în propor­ işi vede de infiltraţii prin pe­ provizionarea se face asupra minarea unor lucrări interme­ giilor nerezolvale cu benefi­ tocmit Încă din anul 1966. Pro­ )n Datorită unor lipsuri inter­
ţie de aproape 30 la sută, cal­ reţi. s-au schimbat de zor hir- consumului de materiale, mai diare4 la care ele nu pot fi fo­ ciarii. blema merită să fie analizată ne, nici in acest an nu s-a res­
cule „misterioase" au condus tii intre industria cărnii, trus­ menţionăm aici că nu s-au ales losite. mai ales că nici muta- de conducerea Combinatului pectat programul de şcolari­
Io concluzia că in contradic­ tul de construcţii, bancă şi or- iele mai economicoase căi de • rea provizorie nu este renta­ Din cele relatate reiese că carbonifer Valea Jiului, în ra­ zare privind sediile de vago­
ţie cu normele de deviz, asta bitraj. Constructorii dau vina transport, folosindu-se trans­ bilă deoarece o montare costă in cadrul Trustului de con­ port cu perspectiva întregii ac­ netari si mecanizatori. Pe de
e o afacere plătită prea ieftin pe tinichigiii cooperativei „Re­ portul auto in aprovizionare 5 000 lei. Or, printr-o folosite strucţii Deva mai sînt încă im­ tivităţi miniere din acest ba­ altă parte, organizarea instrui­
(?), Atunci, în semn de pro­ tezatul", iar aceştia pe oame­ directă de la furnizor. Nici con­ mai raţionala a lor şi lucrările portante rezerve care prin mo­ zin. rii practice la locul de muncă
test urmaşii lui Monole ou nii trustului In căutarea unui trolul preventiv la şantiere nu executate puteau atinge un bilizarea lor pot duce la redu­ Tovarăşul inqiner-sef Dîmi- prezintă lacune care Influen­
părăsit şantierul, lucrurile ră- vinovot (?), degradarea tencu­ funcţionează la nivelul sarci­ stadiu mult mai avansat, iar cerea dotaliei de stat planifi­ trie Simota, olerindu-ne clteva ţează negativ însuşirea unor
minind boită. ielii şi zidăriei nu stă pe loc nilor, el de multe ori dove- corelaţia dintre tarifele plutite cate. Faptele demonstrează că păreri, a subliniat si alte as­ cunoştinţe multilaterale absolut
Io proporţii, fără o ţine seama
Parcă văd că, potrivit con­ de legile nescrise ale biro­ dindu-se o simplă formalitate. I P.S P.-ului $i producţia rea­ planul de măsuri întocmit în pecte care merită atenţie. Atît necesare în condiţiile actuale.
vederea rentabilizării activităţii
tractului incheiot, antrepreno­ craţiei. Iută numai cîteva din multi­ lizată ar (i (ost optimă Mai nu şi-a atins scopul, deoarece programele de şcolarizare, cît In mod obişnuit practica se fa­
rul de specialitate „Frigoteh- Aşo om ojuns să iau din plele cauze care au dus la surprinzător e faptul că la data tocmai la obiectivele propuse şi manualele după care se pre­ ce la locul unde lucrează cel
nîco" Bucureşti va veni Io 1 nou contact, din nefericire tot cheltuieli mari cu materialele. de 31 martie, trustul dispu­ s-au înregistrat cele mai mari dă sînt incomplete, unele din­ rare se califică, fapt care nu-i
iulie a c. să continue lucra.eo neplăcut, cu „urmaşii" lui Mo­ Tot pe linia depăşirii pre­ nea de utilaje în valoare de depăşiri de cheltuieli. Avind în tre ele depăşite de actualita­ permite să ia contact diiect cu
cu partea core-i oporline în nde, de dota aceasta la Ha­ vederilor s-au situat $i chel­ aproximativ I 500 000 lei. care vedere că trustul dispune de tea tehnică sau la un nivel alte locuri de muncă, unde se
valoare de 567.000 lei Dor ţeg Voiam co în primul co- tuielile cu utilajele, unde faţă nu-si aduceau nici o contribu­ cadre bine pregătite, cu multă care nu corespunde posibili­ aplică metode poale mult mai
cum, docă nedemolareo beto­ pitoi, dacă mi se va oferi pri­ de producţia realizată, au fost ţie în procesul dc producţie. experienţă, pste necesar să sc tăţilor de asimilare si gradu­ avansate.
nului face imposibilă executa- lejul, aşo cum de fapt nu s-o depăşite cu suma de 607.000 Pentru aceste utilaje în stare ia toate măsurile pentru tra­ lui de pregătire a cursanţilor. Amintind aceste probleme,
reo oricăror alte lucrări de putut întîmplo. să le adresez lei Conducerea trustului ex­ ..latentă” se plătesc amortis­ ducerea în fapt a lutuior mă­ Am reţinut propunerea inter­ spre sliinţa celor interesaţi în
construcţie o tunelelor ? A­ felicitări. Poote... altădată şi mente si alte cheltuieli fără să surilor care au efect pozitiv locutorului nostru ca proqra- rezolvarea lor. trebuie aprecia­
tunci. să nu vă întrebaţi de ce în altă parte Pe curind plică această depăşire prin fo­ producă nimic. Cheltuielile cu în acţiunea de rentabilizare t\ meîe analitice să fie întocmite, tă preocuparea care există la O parte din energia e-
şi in trimestrul IV ol acestui an, losirea utilajelor la lucrările utilajele au fost depăşite si da­ activităţii si mai ales a celor in viilor, de cadrele de la mi­ Petrila pentru calificare si ri­ lectrlcă necesară municipiu­
cînd este stabilit termenul de T. DOBRICEANU prevăzute a se executa ma­ torită unor reparaţii de proastă stabilite în planul de organi­ nă. care cunosc cel mai bine dicarea nivelului profcsionol lui Hunedoara este trans­
portată prin lirele susţinu­
nual ; astfel, o parte din depă­ calitate, care au general de­ zare ştiinţifică a producţiei îi situolia concretă. Serviciul de al (adrclor. Necesităţile cer te de aceşti stîlpl metalici.
resort de la combinat trebuie însă mai mult.
şiri au fost compensate prin fecte repetate. a muncii. să insiste la forurile centrale C. IACOBESCU