Page 4 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Stmbâlă 1 Iunie 1968
jr m m if w j M H m tiunaM ău k
educaţiei naţionale a fost atri
S IT U A Ţ IA buit Jui Francols Ortoli, In Lucrările f i N 11 UR,S,S* ?i S.8.Ă. au prezentat
fruntea Ministerului Justiţiei
U . l i i U i o nouă variantă a tratatului
a fost numit
Rene Capitant,
unul din reprezentanţii ari-pii
de stînga a Partidului guver Plenarei C.C. de neproliferare a armelor nucleare
namental. Pier re Messmer con
D IN F R A N Ţ A tinuă sâ ocupe funcţia de mi al P.C. din
proiectului tralatulu» de ne-
NEW -YORK 31 — Trimisul
____________________________________________ 9 ________ nistru al armatelor ca şi în special Agerpres. Nicolae Io- pi'olifcrare a armelor nuclea
guvernul precedent.
4 In componenta sa. noul ca nescu, transmite : In şedinţa re în care sînt cuprinse une
binet cuprinde pe majoritatea Cehoslovacia de vineri dupâ-amiază a Co le modificări de natura sâ îm
• Declaraţia Biroului Politic al P. C. F. membrilor vechiului guvern. mitetului Politic al Adunării bunătăţească textul acestui do
★ Generale, preşedintele Comi cument. Preşedintele a subli
9 Comentariile presei franceze la cuvin- PARIS 31 (Agerpres). — Ce PRAGA 31 (Agerpres). — tetului, Ismail Falimi (R.A.U.), niat câ aceste modificări au
le 1.0 milioane de francezi con In cadrul şedinţei de joi a anunţat pe participanţii la fost făcute luindu-se in con
tarea generalului de Gaulie tinuă greva refuzind să pără dupâ-amiază a Plenarei dezba/terî câ U.R.S.S, şi State siderare unele puncte de ve
sească întreprinderile şi insti CC. al P.C. din Cehoslova le Unite. în calitate de copre dere exprimate de numeroa
9 Lista noului guvern francez tuţiile ocupate. Acesta este cia au luat cuvintu) mem şedinţi oi Comitetului pentru se delegaţii in cursul dezba
brii şi membrii supleanţi ai
răspunsul
oamenilor muncii
terilor din Comitetul Politic
dezarmare de la Geneva, au
francezi aflaţi in grevă la cu- C.C. al partidului care au prezentat o nouă variantă a O.N.U.
• Greva continuă vîntarea de joi a generalului aprobat propunerea conţi
de Gaulie. In ansamblu, pozi nută In raportul prezentat
PARIS 31 (Agerpres). — Du ţia greviştilor este exprimată de AI. Dubeek cu privire la
pă cuvintarea radiodifuzată a du-şi programul său de progres în două cuvinte : «Greva con convocarea Congresul ii ex
social şi de pace şi politica
generalului de Gaulie, Biroul sa de unire a tuturor forţelor tinuă*. Aceste cuvinte au ră traordinar al partidului în Instabilitatea politică
Politic at Partidului Comunist democratice. El cheamă de pe sunat joi dupâ-amiază şi vineri Septembrie ajc Numeroşi
Francez a dat publicităţii o de acum milioanele de francezi sâ-i cu prilejul mitingurilor şi de **r*m *m *r'r r vorbitori, exprimînd nu nu
claraţie in care cheamă pe acord? încrederea, să facă s(i monstraţiilor care au avut loc mai părerea lor, ci şi păre ifin Belgia se menţine
loti oamenii muncii şi toate eşueze puterea gaullistă şi să atit în provincie cît şi la Pa rea comuniştilor de la oraşe
forţele democralicc să-şi Întă instaureze o democraţie ade ris. şi sate, au cerut demiterea
din Comitetul Central a
rească unitatea. vărată, care să fie în slujba I/a Lyon, un număr de persoanelor compromise. BRUXELLES 31 (Agerpres). xelles, Liego. Louvain şi
12.001) de studenţi au manifes
Respinqind atacurile la care intereselor oamenilor muncii". tat împotriva cuvîntârîi rosti La plenară au sosit rezo — Instabilitatea politică din Mons cunosc o vin a tema ţie,
a fost supus Partidul Comu * te de preşedintele Franţei, »ar luţii şi telegrame din în Belgia, după aproape patru unele din ele fiind ocupate de
nist Francez, în declaraţie se PARIS 31 (Agerpres). — Zia la Grenoble aproximativ 20.000 treaga ţară în care oamenii luni de Ja declanşarea crizei studenţi care revendică o re
arată : „Adevărul este că clasa rele pariziene consacră vineri dc persoane au demonstrat muncii se angajează să fa de guvern, rămîne în continua formă universitară şi partici
parea lor la gestiunea univer
muncitoare şi organizaţiile sale dimineaţa principalele lor co râspunzînd apelului centrale că totul pentru îndeplinirea re predominantă în viaţa po sităţilor.
au manilestdt un remarcabil mentarii cuvtntării radiotelevi lor sindicale. Manifestanţii au celor opt punote enunţate litică a acestei ţâri. Alegerile
din 31 martie au rămas fără
singe rece; ete au intensificat zate a generalului de Gaulie. cerut ca puterea să revină oa în raportul lui Al. Dubeek nici o eficienţă politică, deoa Mişcarea de protest s-a ex
lupta lor revendicativă si lup Ziarul „Lc Fiqaro" consideră menilor muncii. Rudozem esle unul din noile centre ale minerilor, situat in în legătură cu sarcinile rece în loc sâ rezolve criza pa tins, de asemenea, şi în rîn-
ta politică de masă, avlnd gri că preşedintele de Gaulie „îşi La Lille, Douai, Saint-Quen- partea cea mai sudica a Bulgariei, în munţii Rodope. IN FOTO principale ale partidului în re câ au adîncit-o. In ultimele dul cadrelor din domeniul ar
jă sâ îndepărteze orice iei de asumă în mod cert o respon tin, Dijon, precum şi la Rouen, GRAFIE : Vedere din oraşul Rudozem. perioada următoare. două sâplâmîni, soluţionarea ei tei, care critică aspru „caren
provocare. Acest lucru a lost sabilitate covîrşitoare". •manifestaţiile s-au desfăşurat a devenit şi mai dificilă. ţele sistematice ale puterii în
domeniul culturii*4. Ce vor a
dovedit prin ocuparea uzinelor Abordînd problema soluţio în calm. Existenţa unui şomaj de ma duce viitoarele zile oamenilor
de milioane de grevişti cît şi nării actualei crize din Fran In departamentul Gironde, să. alimentat de permanente muncii din Belgia ? Intr-o de
prin Impresionantele manifes- ţa, ziarul „Le Populaire" (or manifestaţiile ţărăneşti au fost Decretarea stării de Eşuarea negocierilor de la Kampala concedieri, scăderea nivelului claraţie a Federaţiei Generale
tatii de stradă organizate de ganul S.F.I.O.) scrie printre al marcate prin ridicarea de ba de trai al populaţiei, precum a Muncii din Belgia se subli
C.G.T.. celelalte sindicate şi tele ; „Criza nu poate sâ mai raje pe şosele. şi menţinerea in actualitate a niază câ ei nu se pot aştepta
sprijinite de P.C.F.‘\ dureze multă vreme in forma Intr-un manifest lansat de urgenţă în Senegal KAMPALA 31 (Agerpres).— n'Strative a N'geriei şi de re conflictului lingvistic, au ge la o îmbunătăţire a situaţiei
In continuare în declaraţie actuală şi un deznodămînt se Uniunea naţională a studenţi Agenţiile de presă anunţă câ nunţarea la actul proclamării neralizat criza din Belgia, lor dacă nu vor acţiona cu
se arată : „Prima condiţie pen apropie. Stînga revendică pu lor din Franţa se precizează tratativele de la Kampala din independenţei Biafrei. La rîn- transpunînd-o şi în domeniul toată fermitatea pentru a im
tru reglementarea Imensului terea si. indiferent de nuanţele «hotărîrea studenţilor de a DAKAR 3J (Agerpres) — In tre delegaţiile guvernului fe dul ei. delegaţia biafrezâ ă social. De mai bine de o sâp- pune satisfacerea revendicări
conflict provocat de politica sale. trebuie sâ cadă de acord. continua lupta pinâ la reali capitala .Senegalului au avut deral al Nigeriei şi a Biafrei, respins aceste cereri şi a con lâmînâ, universităţile din Bru lor lor.
nefastă a unei puteri in slujba Centralele sindicale ştiu bine zarea deplină a revendicări loc vineri manifestaţii organi consacrate reglementării cri siderat încetarea ostilităţilor
lor lor".
trusturilor este de a satis în ceea ce le priveşte că zate la chemarea Biroului na zei nigeriene, au eşuat vineri, condiţia primordială a regle
După cuvintarea radiodifu
face revendicările legitime ale schimbarea politică este in zată a generalului de Gaulie, ţional al Uniunii oamenilor ca urmare a poziţiilor irecon mentării problemelor înscrise
oamenilor muncii. Este cerinţa curs". Ziarul conchide: „In Alain Geismar, fost secretar muncii din Senegal Transpor ciliabile pe care s-au situat pe agenda negocierilor de la A. Arias a eîştigat
părţile angajate în conflictul
unanimă a organizaţiilor sin orice caz solulia democratică al Sindicatului naţional al în- turile şi numeroase sectoare m ilitar din această tară. Tenta Kampala. Eşecul negocierilor
din capitala Ugandei. conside
dicate. este şi cerinţa PC.F.", o crizei nu poate fi adusa de- vâlămînlului superior, a de ale vieţii economice şi-au în tivele secretarului general al ră observatorii politici, a fost
trerupt activitatea. Pe străzile
Referindu-se la organizarea cît de stingă, de către întreaga clarat câ „statul puternic capitalei senegateze au apărut Commonwealthului şi ale mi determinat de poziţia rigidă alegerile prezidenţiale
de noi alegeri, declaraţia Bi stingă fără excepţie, care să zdruncinat încearcă sâ insti baricade. La manifestaţii au nistrului ugandez a) afacerilor adoptată de ambele părţi în
roului Politic al P.C.F. preci prezinte liniile mari ale unui tuie de fapt starea de urgen- participai numeroşi tineri. Ca externe, acceptat de cele două conflict şi îndepărtează pei.tru
zează că „P.C.F. va merqe la program minim, capabil sâ a ’ţâ**. urmare a situaţiei care s-a delegaţii ca observator neutru moment orice perspective de din Panama
această consultare exprimln- ducă francezilor răspunsurile Intr-o declaraţie a Birou creat, pe întregul teritoriu al ia convorbiri, de a asigura realizare a unui acord comun
pe oare le aşteaptă, alit în lui naţional al U.N IÎ.K, se spu Senegalului a fost decretată continuitatea dialogului nige- care sâ ducă la eliminarea tu
domeniul revendicărilor, cit si ne : „Generalul de Gaulie îi starea de urgenţă riano-biafrez nu au fost încu turor surselor de încordare şi CIUDAD DE PANAMA lectoral De la începerea
pe
ameninţă pe
lucrătorii.
în acel al reformelor de struc
succes. Delegaţia
nunate cu
Preşedintele Senegalulu'. Leo-
„MARŞUL tură". profesorii şi pe studenţii a pold Sedai' Senililor, a anun guvernului federal al Nigeriei la încetarea ostilităţilor m ili 31 (Agerpres). — Arnoilfo campaniei electorale, şapte
persoane au fost ucise
Arias. candidatul opoziţiei
tare care pe parcursul desfă
flaţi în luptă". La mitingul
,,L’ Humanile'*. organul Parti
ţat câ se va înlilni la 3 iunie
a condiţionat sistarea ostilită
dului Comunist Francez, arată că care a avut loc vineri la cu liderii sindicali în vederea ţilor militare de acceptare de şurării lor au provocat poporu la alegerile prezidenţiale peste 100 rănile în cursul
manifestaţiilor şi
din Panama, a fost procla
ciocn’ri-
uzina de automobile „Renault"
lui nigerian însemnate daune
reglementării problemelor în
SĂRACILOR" muncitorii, în majoritatea lor. dm Boulogne Billancourt. a- litigiu. către autorităţile biafreze a umane şi materiale. mat oficial cîştigâtor al va fi instalat în mod ofi
lor care au avut loc.
noii reforme tertorial-admi-
nu au încredere în actualul re
scrutinului desfăşurat la 12
Noul preşedinte panamez
flalâ în împrejurimile Pari
gim şi resping o politică care
mai in această ţară de că
După cum s-n mai anunţat,
ii umileşte Scolind în evi sului. au luat parte reprezen la Universitatea din Dakar au tre Consiliul Naţional elec- cial la 1 octombrie. El a
tanţi ai tuturor marilor cen
Manifestaţii dentă rolul comuniştilor în trale’ sindicale din Franţa: avut loc in urmă cu două z - Duel de artilerie izraeliano-iordanian toi'al după o campanie elec declarat câ va folosi aceste
fiind
patru luni pentru „a ela
torală apreciată ca
le incidente între studenţi Şi
lupta pentru instaurarea unui
CGT. CFDT şi Force Ouvrie-
la Washington regim de unitate democratică, re. La incheîerea mitingului a forţe poliţieneşti. Consiliul dintre cele mai înverşunate bora planuri, împreună cu
diferite comisii ce vor fi
in istoria Panamei.
ziarul subliniază: .„Comuniştii
univeisitâţii a hotărît. sâ exa
rezoluţie în
fost .adoptată o
au încrederea clasei munci care este exprimat un protest mineze împreună cu reprezen Joi noaptea a avut loc un dan. Atît partea iordaniană, Rezultatele alegerilor a- însărcinate sâ examineze
WASHINGTON 31 CA- toare pentru că luptă cu ea împotriva declaraţiei generalu nou duel de artilerie izraelia* cit ş» cea i/.raeliană s-au acu ratâ câ Arias a obţinut problemele cele ma1 impor
gerpres). — O furtunoasă împreună, pentru câ nici un lui dc Gaulie. tanţii studenţilor gievişt* po no-iordanian dc-a lungul liniei zat reciproc în comunicatele 175.432 voturi, faţă de tante «le tării". Amulfo A-
manifestaţie a avut loc In şantaj mi-i va împiedica să sibilităţile de a se soluţiona de încetare a locului iiilr-un militare date publicităţii de 133.877 întrunite de David rias devine pentru a treia
faţa Curţii Supreme a continue să lupte pentru ea*'. ★ criza. 1 sector din nordul fluviului lor- provocarea acestui nou schimb Samudio. candidatul guver oară preşedinte a) Republi
S.U.A. Ia care sute de par ★ PARIS 31 (Agerpres). — namental. şi 11.371 acordate cii Panama. Prima oară. el
ticipanţi la „Marşul săra PARIS 31 (Agerpres). — V i Confederaţia Generală a Mun do focuri, care a durat p^ste Jui Antonio Gonzalez Revil- a fost instalat in acest post
cilor'* — indieni, negri, albi neri dupâ-amiază la Pa cii (COT.) este gata să con 45 minute. la, candidat al Partidului în 1SI40, dar a fost demis în
tinue negocierile cu guvernul -
şi americani de origine me ris a fost dată publicităţii lis şi patronatul, pentru a se ajun „Poporul yemenit este hotărît Observatorii politici care ur democrat-creştin. anul următor deoarece a
xicană — au cerut anularea ta guvernului francez remaniat măresc situaţia din Orientul Consiliul Naţional elec părăsit ţara fără să fi ob
restricţiilor impuse asupra prezidat de Georges Pompidou. ge la un acord susceptibil de toral a avut nevoie dc 18 ţinut permisiunea parla
< Jeorges Sequy. se să apere cu arma în mînă
pescuitului Sn lacurile şi In noul cabinet, funcţia de a li acceptat de muncitori, a Apropiat relevă în comentari zile pentru despuierea scru mentului. După ce a petre
riuri le din nord-vestul sta ministru al afacerilor externe declarat ile lor că asemenea Incidente tinului, numărarea voturi cut patru ani în Argentina,
tului Washington. In frun este deţinută de Michel De- cretar general al C G.T. Tot care s-au repetat în ultimele lor fiind marcată de nume in 1040 el a devenit pre
tea manifestanţilor se afla bre. odată, el a precizat că C.GT. libertatea şi independenta sa14 roase incidente şi îndeosebi şedinte pentru a doua oară.
un grup de indieni condus Maurice Couve de Muc- nu este împotriva organizării zile mi fac decîl sâ accentueze de retragerea reprezentanţi dar a fost răsturnat de la
de şeful acestora, George viile devine ministru ai eco de noi alegeri legislative. încordarea si animozitatea în lor partidelor guverna putere în 1051 în urma unei
Crows, care a cerut sâ fie nomiei şi finanţelor. Ministe * Interviul primului ministru al R. A. Yemen tre popoarele cai? trăiesc în mentale din Consiliul e- rebeliuni armate.
primit de către autorităţile rul de Interne îşi schimbă ti PARIS 31 (Agerpres) — La această zonă.
Curţii Supreme. Circa 200 tularul, trecînd sub conduce Paris s-a anunţat câ alegerile BEIRUT 31 (Aqerpres) — Hassan El Arnri. a declarai câ
de poliţişti au banat însă rea lui Raymond Marcellin. Intr-un interviu acordat sâp- „duşmanii Yemenului recurg
calea manifestanţilor. Mul care a ocupat pînâ acum por legislative din Franţa se vor tămînalului „Assayad" caro a- la toate mijloacele în lupta
ţimea scandînd «Vrem diep- tofoliu) planului şi adminis desfăşura la 23 iunie (primul lor împotriva regimului repu
tateu a răspuns aruneînd trării teritoriului. Portofoliul tur de scrutin) şi 30 iunie (al l>are la Beirut, primul ministru blican si al tării noastre".
cu pietre. doilea tur de scrutin). al Republicii Arabe Yemen. „Pentru desfăşurarea activită
Liderul indienilor a de ţii subversive împotriva R A Y.,
clarat că restricţiile de pes a spus El Amri, forţele reac
cuit impuse de Curtea Su Da Nanq. un convoi de puşcaşi
«Uşile Vietnamul de sud
premă violează acordurile marini a căzut înlr-o ambus ţionare, cu sprijinul activ al
anterioare încheiate cu co cadă. Tot în regiunea centrală unor puleri imperialiste au
munităţile indiene. s au dai lupte grele în apro cheltuit pinâ în prezent peste
dreptăţii, a spus Crows, nu pierea colinei 090 de lingă Dak 100 milioane de dolari. Ele
au fost niciodată deschise To, unde potrivit coresponden au spera! că vor reuşi să aca
indienilor". O Lupte în jurul şi in cartierele SatgonliUil 9 tului agenţiei americane U.P.I.,. pareze Sanaa şi sâ restaureze
Un alt grup a) partici Acţiuni de luptă in zona platourilor înalte 0 Numă Richarri Olivier, aproximativ la putere în Yemen dinastia
panţilor da „Marşul săraci 50 de inlanterişti americani au imamilor. Acest? uneltiri au
lor*4 a organizat o demon rul militarilor americani ucişi creşte vertiginos. suferii însă un eşec loial". Gu
straţie în fata Ministerului lost ucişi şi răniţi. toate acestea, a arătat in con
Agriculturii cerînd sporirea SAIGON 31 (Agerpres). — de vineri au fost semnalate, ☆ tinuare primul ministru, for
ajutoarelor federale pentru Ultimele 24 de or? au fost mar de asemenea, in diverse puncte WASHINGTON 31 {Ager ţele reacţionare si sprijinitorii
păturile sărace. La o adu cate printr-o recrudescentă a din apropierea capitalei sud- pres). — Potrivit ultimelor ra lor nu au renunţat la planu
nare care a avut loc cu acţiunilor ofensive întreprinse vietnnraeze. Pierderile sulerile poarte trimise de comanda rile lor de a lichida regimul
prilejul „Zilei memoriale", de forţele patriotice împotriva de trupele saiqoneze şi aşa-zise mentul trupelor americane din republican din Yemen. Ele pre-
reverendul Ualpli Aberna- poziţiilor amerioano-guverna- aliate sînl, potrivit relatărilor Vietnamul d? sud, numărul mili qâtesc In prezent noî acţiuni
thy a declarat că pescuitul mentale din zona Saigonului agenţiilor de presă, impor tarilor americani ucişi în lupte împotriva R.A Y. pentru care
este singurul mijloc de e- In capitala sud-vietnameză s-au tante. creşte vertiginos In cursul săplâr au alocat deja peste 100 mili
xistenţâ al păturii sărace dat lupte în cartierul Gia In zona platoucilor înalte din mînîi care s-a încheiat la 25 mal; oane lire sterline. La frontie
indiene. Abernathy a cerut Dinh. de mai multe zile scena centrul Vietnamului de sud. nu fost ucişi 426 militari ame
totodată manifestanţilor sâ unor ciocniri repetate, în dis patrioţii au supus unui bom ricani. iar totalul pentru ulti rele Yemenului au fost con
nu se lase provocaţi de po trictul Piui Lam, situat in par bardament cu mortiere o ta centrate din nou detaşamente
litie şi sâ evite pe cit po tea de vest a oraşului, şi în bără a forţelor speciale ame mele două luni — aprilie si ale mercenarilor străini. „In
sibil incidentele. marca suburbi? Cholon Lupte ricane situată la 40 km vest mai — se ridică la 3.330 oa fata noii primejdii, a sublinia!
meni. După statisticile ot ici al-?
care au durat toată dimineaţa de Pleiku. La 50 km sud de americane, au fost ucîşi pînă Hassan El Amri. poporul ye
în prezent în acest război menit este hotărît să apere cu
23.026 militari americani. Alţi FINLANDA. — Vedere generala a oraşului finlandez Kotka, centru industrial şi port in
146.363 au fost răniţi, iar 1.215 arma în mină libertatea şi in estuarul fluviului Kymijoki.
au fost daţi dispăruţi. dependenta sa".
0 Din capitala Republicii CURIER s î CURIER
can „Scorpion", dispărut in
Dominicane se anunţă câ un submarinului nuclear ameri După cum se precizează în
acest document, in primele
număr de 13 refugiaţi haiti* Atlantic cu 99 de oameni la sâplâmîni ale lunii mai, pa
eni, care au participat la de bord, au intrat vineri în cea trioţii africani au ucis 67 de
barcarea ce a avut loc în şi-au manifestat solidaritatea demisia Cabinetului de Mi de-a 5-a zi, dar speranţele militari portughezi şi au rănit
acastâ ţară, au trecut pe te cu ei. niştri. Cei 12 miniştri ai ca oficialităţilor americane in numeroşi alţii. Numai in ziua
ritoriul dominican. Citind sur binetului şi-au anunţat de privinţa unui succes sint a de 16 moi in urma unui atac
se din Santo Domingo, agen 0 Postul de radio Nouak- misia sub presiunea opoziţiei, proape de epuizare. patrioţii au incercuit şi distrus
ţia France Presse anunţă câ chott a difuzat un comunicat care deţine majoritatea în o cazarmă portugheză, ni
in Haiti luptele continuă. in care se arată câ la 27 Congresul ţârii. Preşedintele 0 In cursul zilei de joi au micind in inlregime garnizoa
Preşedintele Republicii Do mai, în localitatea Zuerat Perului, Fernando Belaunde reizbucnit demonstraţiile stu na ei.
minicane a ordonat întărirea (sud-vestul Mauritaniei) au Terry, a pus capăt crizei po denţeşti din capitala Argen
forţelor militare la graniţa cu avut loc puternice tulburări litice, prin numirea lui Os- tinei, care au fost urmate de 49 Vineri dimineaţa, pe u
Haiti. ale muncitorilor angajaţi la valdo Hercelles în postul de intervenţia poliţiei. Studenţii
intreprînderile companiei mix prim-ministru. protestează împotriva noului na din străzile centrale ale
0 Un mare miting studen te franco-engleze „Societe statut universitar, care încal Beirutului a avut loc un aten
ţesc a avut loc joi seara la des Mines de Fer de Mauri- 0 Incidentele rasiale din că autonomia instituţiilor de tat împotriva fostului pre
Konstanz (R, F. a Germani tania". Muncitorii ou orga Louisville (statul Kentucky) au învăţământ superior şi impo- şedinte al Republicii Liban,
ei] împotriva legislaţie* ex nizat o serie de acţiuni in continuat cu violenţă joi sea triva guvernului de dictatură, Camille Chamoun. Agenţia
cepţionale. Mitingul a fost sprijinul revendicărilor privind ra. Pe strâzile oraşului patru cerînd instaurarea unui re
urmat de un marş spre punc imbunâtâţirea condiţiilor ma lează militari din garda na gim democratic şi popular. France Presse precizează câ
tul de frontieră elveţian Kreuz- teriale şi sociale, tn comuni ţională şi poliţişti. In cursul un tînâr din oraşul Tripolo
lingen, manifestanţii purtînd cat se precizează câ intre serii au fost arestate peste 0 La Conakry a fost dat a tras mai multe focuri de
numeroase pancarte pe care poliţie şi muncitorii grevişti au 20 de persoane. Numărul o- publicităţii un comunicat al armă asupra lui Comille Cha
era inscrisâ lozinca : „Nu es avut loc ciocniri violente ca restârilor se ridică in cele pa Partidului african a! indepen
te posibilă democraţia fără re s-au soldat cu 7 morţi şi tru zile de incidente la mai denţei din Guineea portughe moun, ronindu-I.
Partidul comunist". La Kreuz- 24 răniţi. mult de 350. ză şi Insulele Capului Verde Autorîtâţile au arestat pe
lingen studenţii din Konstanz in legătură cu luptele care atentator, deschizînd o an
IRAN. — Noua clădire a medjilisului iranian. Aici a avut loc recent Conferinţa internaţio au fost salutaţi de un grup 0 Preşedintele Republicii • Cercetările de mare an au avut loc in ultimul timp chetă in legătură cu acest
nala pentru drepturile omului. de studenţi elveţieni care Peru, Belaunde, a acceptat vergură pentru descoperirea în Guineea „portugheză". coz.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i «ti. Dr. Petro Groes or. 35. telefoo 12 75. 15 85. 23 17. — TIPARUL t întreprinderea poligrafică Hunedoara — Dova.