Page 42 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 42
I p p
Re
\ v - PROLETARI DIN TOATE TARILE. CJNITI-VA Tovarăşul Kicolae Ceauşescu
0 hotarire a Con
siliului de Miniştri a primit pe şeful delegaţiei
privind folosirea
economice a Republicii Populare
de angajaţi
mandatari a Yemenului de sud
Experimentarea sistemului dc Tovarăşul Nicolae Ceauscscu, La primire a luat parte to
administrare cu mandatari a secretar general al CC. al varăşul Ghcorghe Cioară, mi
unor unităţi comerciale dc ali P.C.R., preşedintele Consiliu nistrul comerţului exterior.
mentaţie publică a dus la o sc lui de Stat, a primit miercuri Cu acest prilej a avut loc
rie dc rezultate pozitive. la amiază pe şeful delegaţiei o convorbire referitoare la
Pentru îmbunătăţirea aprovi economice a Republicii Popu dezvoltarea relaţiilor dintre
zionării populaţiei, dezvoltării lare a Yemenului de Sud, Ab- cele două tari.
iniţiativei în completarea sor dul Malik Ismail, ministrul c- Întrevederea s-a desfăşurat
timentului dc mărfuri din sur conomiei, comerţului şi plani Intr-o atmosferă cordială, prie
se locale, creşterea eficientei ficării. tenească.
economice, acest sistem va fi
4 PAGINI 30 BANI extins şi la unele unilăti mici
ANUL XX. NR. 4181 JOI 13 IUNIE 1968 de desfacere a produselor ali
mentare de cerere curentă, a
articolelor mărunte, de uz cas
nic si gospodăresc, magazine Primire la C.C. al P.C.R. a
mixte etc. a căror administrare,
COMITETELE DE E C O N O M IA D E M E T A L aprovizionare. îndrumare si delegaţiei P.C. din Danemarca
control se face anevoie si ne
eficient.
Printr-o hotărtre a Consiliu
lui de Miniştri normele privind Ieri după-amiaza, tovarăşul vitaţia C.C. al P.C.R.
folosirea de ongajati manda Mihai Daloa, secretar al C.C A participat tovarăşul An
tari sau colective dc comanda- al P.C.R., a primit delegaţia drei Ştefan, prim-adjunct dc şef
DIRECŢIE LA LUCRU tari vor fi aplicate şi la uncie P.C. din Danemarca, condusă de secţie la C.C. al P.C.R.
unităţi comerciale al căror vo
întrevederea s-a desfăşurat
de tovarăşul
Akscl Spottag.
Constatările nu lum de desfacere anual este dc membru al C.C, care a lăcut într-o atmosferă caldă, tovă
pînă Ia un milion Iei. Printre a
răşească.
o vizită In tara noastră la in
cestea se numără băcănii, uni
tăţi de legume-frucle şi pro
sibilităţilor existente în fieca duse lactate ; magazine dc ar
rea unor rezultate economice suplinesc măsurile ticole mărunte, de uz casnic şi
re întreprindere pentru obţine
gospodăresc, de galanterie, ar
ing. ŞTEFAN ALMAŞAN superioare. Concomitent, par tizanat, precum şi pentru des
facerea de solduri şi mărfuri
ticipanţii la adunări au formu
secretar al Comitetului judeţean lat n apreciabilă sumă de pro greu vandabile (inclusiv con
de partid Hunedoara nic în valoare .toate resursele. organizatorice fecţii) ; magazine mixte (să
puneri, menite să pună grab
teşti) din localităţi izolate sau
I.a Combinatul siderurgic cu dever redus ; unitâtl de a-
Hunedoara, de pilda, s-a insis chizitionare a ambalajelor din
tat asupra creşterii mai accen In acţiunea dc reducere a rioadă în care furnalele au lu sticlă de la populaţie ; unităţi
comerciale mobile — automa-
tuate a indicilor dc utilizare consumurilor de materii prime crat cu o temperatură scăzută
a furnalelor, cuptoarelor si la- şi materiale, la C S. Hunedoa a aerului insuflat. Din calcu gazine, autorestaurante — etc.
în întreprinderile juri pt n lui comitetelor de direcţie din ju minoarelor. agregate de bază ra s-a acordat o marc atente lele făcute la grupa tehnico- In sectorul cooperaţiei dc con
nostru s-a încheiat recent ac delui nostru şi-au înscris dez care condiţionează în primul adîncirii calculelor tehnico- cconomicâ rezultă că în cazul sum vor putea fi folosiţi anga-
ţiunea de constituire a comi baterile pe coordonatele prin rînd sporirea producţiei de me analitice în fundamentarea nor furnalelor „mici'*, scăderea jati-mandatari in unităţile în
cartie
fiinţate în localităţi sau
tetelor de direcMie. După cum cipale cuprinse în hotarire. tal In acest scop, s-a propus melor rle consum, identificării temperaturii aerului insuflat cu re unde nu există rotea co
se ştie, noile organe de con Se poate afirma cu deplin te reducerea timpului de opriri si valorificării pe scară largă 100 grade atrage după sine, mercială, care vor putea folo
ducere ale unităţilor economi mei că adunările au exprimat accidentale si mers redus la a rezervelor ce concură la fo pentru fiecare tonă dc metal si pentru desfacerea mărfuri
ce au fost constituite in baza unanim părerea că noua formă furnale, perfecţionarea si ex losirea raţională a mijloacelor produs, un consum de 40 kg lor spaţiu din locuinţa proprie.
holăririi conducerii superioare organizatorică de conducere, tinderea tehnologiei de insufla- de care dispune această pu cocs metalurgic în plus. Din Potrivit hotărîrii. preturile cu
dc partid si de stat, holărîre ce preconizată de partid, cores rc a oxigenului prin lance în ternică unitate economică din această cauză nu s-a putut op amănuntul ale produselor a-
se înscrie In contextul general punde în ccl mai înalt grad cuptoarele Martiri, creşterea judeţul Hunedoara. Dintr-o sta timiza nici consumul dc gaz chizitionate dc la întreprinde
de măsuri elaborate de Con cerinţelor actuale si perspecti timpului efectiv de lucru şi a tistică întocmită se desprinde metan, el fiind mai mic cu rile şi organizaţiile socialiste
ferinţa Naţională a partidului, velor dc de7.vo)tare ale eco vitezei de laminare etc. că în acest an, consumul dc 15—20 mc la fiecare tonă do care se vor vinde prin unită
In scopul perfecţionării condu nomici româneşti, creează ca in unităţile miniere din Va metal, de pildă, urmează să fontă produsă. Situaţii simila ţile administrate de mandatari
cerii si planificării economiei drul organizatoric cel mai pro lea Jiului, Poiana Rusca si scadă, faţă de normele stabi re s-au înregistrat şl la fur nu vor putea depăşi preturile
naţionale. pice conducerii colective, ştiin Munţii Apuseni, s-au eviden lite în 1967, cu 22.401 tone. iar nalele „mari". 'Furnalul nr. 6 cu amănuntul ale acestor pro
Crearea comitetelor de di ţifice, a activilălii întreprinde ţia! serioase rezerve în folo în comparaţie cu realizările a- duse stabilite pentru comerţul
recţie s-a impus ca o necesita rilor. sirea forţei do muncă şi a tim nulni precedent cu 13.472 tone. A. NAGY socialist. Vedere generală dlo secţia dc confecţionai mănuşi a
te stringentă, izvorîlă din în Ca o concluzie demnă de pului dc lucru, delectiuni în Pa(ă dc normele de consum, în fabricii „Vidra".
săşi cerinţele mersului înainte remarcat este faptul că toate funcţionarea maşinilor si uti perioada care a trecut din anul (Continuare în pag. o 2-o) • (Agerpres)
al economiei româneşti. Dez cadrele dc conducere, specialiş lajelor miniere. în executarea 1068, colectivul de sldcrurgişli
voltarea economiei a demon tii. muncitorii au relevat ne lucrărilor dc deschideri si pre a ob(lnut o economie dc apro
strat că organizarea întreprin cesitatea ca noile organe, che gătiri. Pe şantierele dc con ximativ 7000 tone metal. Şi la
derilor după principiul condu mate să delibereze asupra mer strucţii industriale si social- alte materii prime şi materiale aproape 50 tone de utilaj, din
cerii unipersonale s-a perimat, sului unităţilor economice, să cullurale, cu tonte rezultatele s-au consemnat succese îm
viata impunînd promovarea u acţioneze în deplină cunoştin bune obţinute, se menţin încă bucurătoare. Acest lucru se Propriile tre care reţine atenţia rezer
nor forme de conducere colec ţă de cauză, cu înaltă compe- neconcordante între stadiile fi reflectă pozitiv tn economiile vorul de o copocitote de 40 Printre
tivă, capabile să permită cu tcn[ă si răspundere. S-a consi zice şi graficele de execuţie, la preţul dc cost, în beneficiile tone, pompele pentru ulei şl
prinderea si rezolvarea ştiin derat pe bună dreptate că con iar ritmul de lucru nu s-a ri suplimentare realizate care vaselină, numeroase filtre.
— După cronologia stabili
ţifica. cu maximă eficientă, a stituirea comitetelor de direc reprezintă 7.218.000 dc lei. tă în gralicul reţea — preciza ^ w m m a
In balanţa activităţii econo
problemelor complexe ale ac ţie trebuie să poarte amprenta dicat riecît pe alocuri la co mice cîntărcsc greu însă, une recorduri au fost ing. luliu Cosma — s-au mon cărăuşii de
tivităţii economice, lichidarea unei analize temeinice, să se tele cele mai înalte. Numeroa tat mai intîi utilajele tehno
subiectivismului In luarea de caracterizeze printr-o dezbate se observaţii si propuneri s-nu le consumuri mari de materii logice şi numai după aceea
ciziilor. valorificarea la un ni re largă a tuturor căilor şi mo referit şi la necesitatea sporirii prime şi materiale. Preţul de
vel superior a priceperii si ex dalităţilor de perfecţionare a productivităţii muncii. îmbu cost a fost grevat cu circa 10 au început lucrările la insta altădată
laţiile de ungere, deci cu o
milioane dc lei ca urmare a
perienţei cadrelor dc specia ansamblului economiei jude depăşirii consumului de cocs depăşite anumită întîrzicre justificată
lişti si muncitorilor. ţului, iar soluţiile găsite să se nătăţirea calităţii producţiei şi faţă de celelalte acţiuni divi
Potrivit hotărliii, comitete materializeze în ridicarea ni reducerea cheltuielilor de pro metalurgic. Funcţionarea cup zate. ŞI totuşi, sub îndruma
lor dc direcţie le revin atri ducţie. toarelor înalte cu temperaturi rea maiştrilor Andrei Ciumaş, ai apelor
buţii de deosebită însemnătate, velului eficientei economice a Pornind de ta aceste reali scăzute ale acrului insuflat, pre In puţinul timp ce a moi râ- Intr-adevăr, muncitorii din Artur Klein şi Aurel Pcenaru,
esenţiale pentru Întreaga acti tuturor Întreprinderilor noastre. tăţi. existente In unităţile noas cum şi alte deranjamente au mas pîno la data cînd blumin- echipele conduse de Ion Cor- care pină nu de mult ei în
vitate a întreprinderilor si or In marile întreprinderi ale atras după sine un consum de gul de 1300 mm va prim» bo nea, Ling Gaşpar, Mihci Tur* şişi erau muncitori, instalatorii
ganizaţiilor economice Ele judeţului — Combinatul side- tre economice, s-au întocmit 15.000 tone de cocs. Interestn- tezul focului, activitatea con nu numai că ou recuperat a-
elaborează proiectele planuri planuri de măsuri, s-au stabi du-nc de această problemă la structorilor de pe şantierul a- ceastâ intîriiere, dar au ra
lor anuale si dc perspectivă, rurqic si întreprinderea de lit termene şi responsabilităţi. secţia I furnale am constatat cestuî gigant siderurgic se des portat executarea sistemului de
stabilesc măsurile pentru înde construcţii siderurgice Hune Cu aceasta însă, problemele existenta unor neajunsuri In făşoară cu febrilitate. Monto- ungere centralizat în numai REPOR
plinirea sarcinilor de plan, a doara, Combinatul carbonifer respectarea procesului tehnolo rii-mecanici execută reglarea trei luni, faţă de 6 luni cit a
gic, numărul mare de opriri
nalizează periodic activitatea Valea Jiului, Termocentrala n-au căpătat o rezolvare de Sl mers redus al acestor agre utilajelor cheie, betoniştii ve durat această lucrare la cele
întreprinderilor si adoptă mă Deva, IM Barza şi In alte uni plină. In virtutea atribuţiilor gate, depăşirea termenelor dc rifică subturnările, în vreme ce lalte laminoare, iar fată de PE GLOB
guri pentru creşterea eficien- tăţi — s-a analizat cu răspun $i obligaţiilor ce le revin din reparare a caupcrelor, care în instalatorii ou ajuns cu lucră propriul angajament cu 15 zile
rile în faza finală.
Maistru!
mai devreme. Aici s-ou faso
lei economice. Sarcini impor dere mersul îndeplinirii sarci hotărtre, comitetele de direc fina! au dus la înregistrarea principal Gheorghe Bocan II, nat mecanizat In serie şi mon
unul consum suplimentar dc
tante le revin si în ce priveş nilor economice pentru anul ţie au datoria să manifeste cocs de peste 6.000 tone. Si unul dintre veteranii şantiere tat în tunele 10000 metri ţevi Datorită influenţei chirci. a-
te orqanizarca ştiinţifică a pro în curs. îmbucurător este fap- maximă răspundere fată dc tuaţia a început să se regle lor hunedorene, spunea : ,,A- de diferite diametre. noi mipurt'p nu iţi pun peste
d u c ţie i a muncii, pregătirea Iu 1 că aceste analize nu s-au măsurile stabilite, să acţioneze menteze abia în luna mai clnd cum facem probele la instala conu, Cornel Sasu şi fangas Tot aceşti oameni ou mon tot (iiu/urm.i anipru năimit
energic şi operativ pentru con ţiile de ungere şi cele hidrau tat rejelele termotehnice şi ,4}\i *r explică tle ce primăvara
cadrelor, îmbunătăţirea condi- limitat la relatarea cifrelor glo se si înregistrase o economic lice şi constatăm cu bucurie că Dimitris, oameni cu vechi sta cele pentru alimentarea cen mu iarna vizitam* ui nu va ob
liilor de muncă si de viată ale bale si procentelor peste plan. cretizarea lor. de 460 tone cocs. De arătat ele au fost bine montate, ceea te dc serviciu la I.C.S.H., au tralizată cu apă a utilajelor serva schimbări radicale !a
salariaţilor. ci s-a insistat In mori deosebit este că termenul de reparaţie ce dovedeşte conştiinciozitatea montat în codrul instalaţiei care însumează alte 8000 me Canton, ccl mai mare ornţ din
Adunările de constituire o asupra marilor rezerve $i po (Continuare în pac- n 2-a) a fost depăşit la 5 caupere, pe muncitorilor noştri", centralizate de ungere şi hi tri de |eavă V. DRAGOMIR cudul Chine: ntuat in zona
draulice, Io gospodăria de opă
şub tropi oda Copac n iţi păs
trează haina verde întreţii! an,
cu toate câ temperatura unde
puţin în timpul iernii Ciul la
Condiţiile specifice acestui
Cui ne adresăm pentru an vor duce la o coacere mal Pekin viului nu conteneşte zile
ţi nopţi ta hnd, mercurul ter-
I N T E R V I U timpurie a culturilor dc păioa- Fermele sînt gata mometnilui >căzind la minus
sc. Dc acera apare firesc şi
necesar ca toate pregătirile ţi chiar mai multe grade, la
Canton unt zdc dc primăvară-
cu tovarăşul rezolvarea problemelor de lie încheiate din vreme, astfel Pentru localnici nu există no
incit sa sc asigure strîngerea
ţiuni dare la cuvintele Ing.
la timp şi fără pierderi u re
ing. LIVIU FELEA, coltei. ger. zăpada, gheaţă.
directorul Direcţiei Ducerea la îndeplinire a a pentru recoltatul Zilele dc iarnă la Canton \int
judeţene pentru cestei sarcini este condiţională cu cer senin, soare domol care
problemele de muncă munca si ocrotiri sociale ? de masurile ce sc iau în fie mingi ie natura ţi feţele oame
ic fiU let plimbare sau
nilor
care fermă, ştiut fiind laptul că
şi ocrotiri sociale prin evitarea oricărei risipe sc după treintri.
asigură realizarea planului de Cînd sc rostcfle numele ora-
de cost al produselor. In acest oăioaselor }uhh Canion, in mod automat
venituri şi reducerea preţului
el este asociat cu cel al flu-
O dată cu aplicaiea in via bleme Această situaţie făcea jedeţean pentru proiecţia muncii pecte legate de ncrespectarca scop, comitetul de partid şi viidut perlelor pe ale cărui ma
tă a măsurilor privind perfec a\ forţele să nu lie folosite toti salariaţii sau foştii salari normelor de proiecţie a muncii consiliul dc administraţie al luri se află. re contopesc cu el.
ţionarea continuă a oiciunizurii in mod judicios, să se dea di- aţi ce an suferit acciden.te în in unităţile în care îşi desfă imprumutîndu-ţi chiar numele
si conducerii economiei a luat Ipiile interpretări leqislotiri muncă si care din diferite mo şoară activitatea. I.A.S. Orăştîe au acordat o deo pe tot ticupu 1 recoltării, intoc- bine, 30 tractoare, 6 prese dc dc Perla Sudului. Vechi, cu o
fiinţă Ministerul Muncii rare privind problemele de muncă. tive nu au fost înregistrate de S. POP sebită utcntic rezolvării proble mindu-se un plan de măsuri balotat paie si alte utilaje istoric dc peste două mii de
are în suborriinea sa direcţii Pe r l a l t ă parte, pentru re unităţi, precum şi acei salari melor cc se ridică în fiecare concret cu responsabilităţi pe Pentru asigurarea bunei func ani. Cantonul ţi-a cunoscut a-
le judeţene pentru problemele zolvarea aceleiaşi probleme aţi care doresc să sesizeze as (Continuare tn pag. e 3-a) fermă şi sector dc deservire, oameni şi termene de rezolvare. ţionări a utilajelor şi Înlătura dcvărala tinereţe de-ahia in
de muncă şi ocrotiri social.'. cet,Renii trebuiau să meargă O primă acţiune pe care am rea operativă a defecţiunilor, anii dc după eliberare. Fluviul.
Pentru a lacc cunoscute atri la o seric întieagă de institu înlreprîns-o a fost evaluarea sectorul mecanic a stabilit martorul mut al istoriei ora-
buţiile noii instituţii am solici ţii Activitatea direcţiei pentru culturilor. Calculele arată că echipe speciale de depanare, fului, reflectă in oglinda ape
tat tovarăşului inginer Liviu problemele de muncă $i ocro este posibil să realizăm cu care vor sta tot timpul la ferme lor sale schimbările care au
pplea, directorul Direcţiei jude tiri sociale are contingenţă cu peste 150 kg grîu la hectar pe perioada recoltărilor. avut loc aici în ultimii ani.
ţene să nc răspundă la cilova interesele oamenilor muncii rle mai mult fată de plan. iar la Dat fiind volumul mare de Din zori. cînd in unda sa se
întrebări puse de numeroşi ce !>' ravn judeţului, care au ca orz producţia întrece pc cea lucrări cc trebuie efectuate în- oglindcfte răsăritul soarelui ţi
tăţeni. litatea de angajaţi ni unei in planificată cu 100 kg Ia ha, pe Ir-o perioadă scurta de timp, pină seara tirziu la lumina
— Cu ce scop a lost creată stituţii (întreprindere) de sta1! unele parcele rezullînd circa au fost constituite colective feerică a ghirlandelor de be
Direcţia judeţeană pentru pro precum şi a pensionarilor pro 2.900 kg la hectar. formate din salariaţi ai diferi curi. se disting în valuri con
blemele dc muncă şi ocrotiri veniţi dintr-o institulic sau în In funcţie dc evaluarea fă telor sectoare de deservire din tururile clădirilor vechi <i noi.
întreprindere care ii ajută pc
socialo ? treprindere de stat. n u r m a ş i cută în cadrul fiecărei ferme, şefii fermelor, ocupîndu-ie con blocurile tle locuinţe ridicate pe
— Noile rlir?clii nu caracter lor lor în limitele prevăzute împreună cu specialiştii din cret de asigurarea sacilor, a strada Changii, paralelă cu flu
teriforial si conccnhează în a- de leqislalîa în vigoare întreprindere s-a stabilit spa mesei tn cîmp, a mijloacelor viul, silueta noului botei inter
tribuliile unei singure institu — Cu ce probleme se. pot ţiul necesar pentru depozita dc transport ctc. naţional cu 15 etaje sau viito
ţii diversele probleme legate adrrsa cetăţenii noii Instituţii ? re, luîndu-se măsuri pentru de Cadrele do conducere alo în rului sediu pentru tradiţiona
rle muncă şl ocrotiri sociale. — Vor adresa ecr?rile lor ratizarea si dezinfectia aces treprinderii au fost repartizate lele tirguri, cu 27 de etaje
Pină la noua formă de organi Direcţiei judeţene pentru pro tuia. Acelaşi lucru s-a avut în pc ferme, unde cu ajutoru’ a Fluviul, bariera naturală in
zare, aceste atribuţii, deşi a blemele de muncă şi ocrotiri vedere la asigurarea necesaru paraturii ce o avem Ia lndc- tre cele două păr(i ale oraşu
veau o strînsă legătură între sociale — oficiul pensii — toti lui dc mijloace de recoltare şi mînă (umidoinetre), urmăresc lui. este traversat de două po
ele, erau jezolvate de o serie cetăţenii salariaţi de stat care de transport. Pentru succesul coacerea zilnică, pentru a trece duri. Legătura între maluri se
de instituţii regionale, raiona au împlinit limita dc virstâ deplin al recoltării, sectorul din vreme la pregătirea parce face, de asemenea, cu ajutorul
le si orăşeneşti, care depin snu au primit din partea co mecanic a trecut la instruirea lelor pentru recoltare. a zeci fi sute de bărci Pc u-
mecanizatorilor cc vor lucra cu
deau de diferite organe centra misiilor de expertiză decizii combinele, insistînd în special fn afară do recoltarea şi de md. din maluri privirea vizi
le si anume : inspectoratele pentru un grad de invaliditate asupra reglajelor si etanşeităţii pozitarea îri bune conditiuni a tatorului este atrasă de un )ir
regionale de stat pentru pro şi care conform leqislal'mi în agregatelor în vederea evitării boabelor de pc cele peste 1.000 de blocuri dc locuinţe cu trei
tecţia muncii, direcţiile regio vigoare au rireplul la pensie. pierderilor. S-a prevăzut ca hectare, ocupate cu qriu, orz fi. fase etaje, cochete, de şo
nale pentru recrutarea si re Tot aici vor fi adresate even toate combinele su lucreze cu St ovăz nc greocupă şi stringe- seaua străjuită dc copacii tro
partizarea fOTtelor de muncă, tualele contestaţii privind drep parupeţi dc pinză în spatele rea în bune conditiuni a pro picali plantaţi recent. Peste
oîiciil? de prevederi sociale turile de pensionare. precum rabatorului pentru a nu se ducţiei secundare — paiele şi 4C.CCC de persoane din cei
din cadnil organelor locale ale şi cererile pentru ajutoare pierde spicele, iar în funcţie pleava. CCCCO dc cărăufi at apelor s-au
administraţiei dc stat. consilii- de înmormintare pentru (oştii de umiditate, panta şi aspectul Ţoale aceste probleme refe mutat deja in locuinţe spaţi
V. de expertiză a capacităţii de pensionari. ajutoare sociale, culturii se va stabili zilnic vi ritoare la recoltări au fost dez oase. părăsind pentru totdeau
muncă, precum şi problemele schimbări d? domiciliu a bene teza dc deplasare, lăţimea de bătute de comiletu! dc partid na c>i<r!e plutitoare, fn urmă
şi consiliul de administraţie iar
leqate dp asigurările sociale ficiarilor de pensii în vederea taiere, turaţia tobei etc. Acesta apoi au fost aduse Ia cunoştin eu secole, generaţii întregi au
de la consiliile locale ale sin expedierii drepturilor băneşti instructaje sînt făcute la fermă ţa lucrătorilor din ferme, pen
dicatelor. etc. cu maşinile scoase în lan in tru ca acţiunea de strinqorc a
Concentrarea tuturor acestor prezenta şefului de ferma şi a recoltei să se desfăşoare în I. GALAJEANU
probleme în cadrul unui sin Oficiului forte de muncă din mecanicului da întreţinere. cele mai bune conditiuni, la Corespondentul Agerpres Io
gur organ va face să dispară cadrul Direcţiei se pot sdtesa Emblemele cunoscutelor autocamioane „Carpaţi" se fac la întreprinderea de industrie fn campania dc recoltare a timp şj fără pierderi Pelrfn__________
paralelismele cc se iveau prim toti cetăţenii nesalariati oare locală Orâştie. Salariaţii acestei unităţi se străduiesc ca ete sâ fie cit mai aspectuoase, demne
existenta mai multor organe solicită angajarea lor în cîm- de o asemenea maşină. pâioaselor, In întreprinderea tng. GEORGE RAlCAN (Continuare în pag. a 4-a)
ce se ocupau de aceleaşi pro pul muncii, iat Inspectoratului noastră se vor folosi 28 com director al I.A.S. Orâştie