Page 5 - Drumul_socialismului_1968_06

PROLETAR! DIN TOATE T.\?!'E. UN171-VA I

Furnalul

nr. 4

produce

| din nou
JUDEJEAN HUNEDOARA AL RC.R. Şl Al. CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
I

ANUL XX. NR. 4172 DUM INICA 2 IU N IE 1968 4 PAGINI 30 BANI
| Timp de 45 de iile, furna­
lul nr. 4 de la Hunedoara a
fost „patronal" de către
monlorii, instalatorii şi zida­
rii şamotori de la I.C-S.H. A-
vind la îndemînâ utilaje de
încheierea vizitei delegaţiei mare productivitate şi piese I
metalice
preasamblate
la
sol, eî au izbutit să execute
la acest agregat siderurgic
un însemnat volum de lucrări
in cadrul reparaţiei capitole. TERMOCENTRALA Foto : V. ONOIU
Furnalul şi-a redobindit tine­
de partid şi de stat române reţea, vigoarea caracteristică.
Termenul de intrare in pro­
ducţie a furnalului a (ost a*
dus moi aproape cu 4 zile,
faţă de timpul prevăzut in
planul de stat. POLITICĂ DE CADRE
In legătură cu acecstă im­
în R. S. F. Iugoslavia tat un interviu tovarăşului O-
portantă rcolizure, am solici­
leg Bublic,
combinatului. inginer şef al LÂ NIVELUL CERINŢELOR
— In editate de benefi­
ciar, cum apreciaţi lucrările
Plecarea spre patrie CONVORBIRILE executate la furnalul nr. 4 ?
OFICIALE — De la bun început ţin ETAPEI ACTUALE
să-mi exprim satisfacţia faţă
POl.A. — Simbătă rin pă - $pi)iak, Telar Stambolici. la- Ua aeroport, după intonarea BRIONI 1. — Trimişii spe­ de activitatea desfăşurată.
amiază şi-a încheiat vizita o- kov Blajevici, Rato Dugonici. imnurilor de stat ale Româ­ ciali Agerpres, S. Stnijan şi Deşi au trebuit să facă faţă
ficialâ în Iugoslavia vecină şi Vlodimir Popovici. Marko Ni- niei şi Iugoslaviei, tovarăşul N. Plopeanu. transmit : Sîm- unui volum de muncă destul
prietenă, rlelqcnţin Hc partirl kezici, Mustafa Săbiei. Liubo Nicolae Ceauşescu. împreună bălă s-au încheiat la Bnoni de mare, montind peste 500
şi de .slat a ltepi»b!ic:i Socia­ Ha biol. lakşa T’elnci şi alte cu tovarăşul losip Broz Tito. convorbirile dintre delegaţia tone construcţie metalică şî IOACHIM M O G A
liste România. condusă de to­ persoane oficiale au trecut în revistă garda dc Republicii Socialiste HomAma piese grele şi inzidind o can­
varăşul Nicolac Ceauşescu. se­ Membrii delegaţiei române onoare Au fost trase 21 de şi delegaţia Republicii Socia­ titate de 3000 tone cără­ prim-secretor al Comitetului judeţean dc partid Hunedoara
cretar general al C C. al şi conducătorii iugoslavi nu salve de onoare liste Federative Iugoslavia mizi refractare, constructorii
P.C.R.. preşedintele Consiliu­ urcat pe o navă care a fost Membrii delegaţiei române Din partea română au n-au scăpat nici o clipă din
lui de Stal. escortată de vedete torpiloare îşi iau rămas bun de la re­ participat tovarăşii Nicolae vedere problema calităţii exe­ Conferinţa Naţională o parti­ seama de criteriile stabilite de Ic. atenţia noastră se îndreap­
Tenlrii a-şi condnrc oaspe­ ale marinei militare iugosla­ prezentanţii organelor locale Ceauşescu. Ion C.heorghc cuţiei. Atît instalaţia de insu- dului a adoptat măsuri de o partid în această privinţă. tă în mai mare măsură spre
ţii, Ia vila „Brionka". reşedin­ ve. Ua Poln au venit în întâm­ rle partid şi ele stat. de la con­ Maurer. Paul Niculescu-Mizil. flare, de răcire, cea de încăr- ! ex'cepţionalâ importanţă pri­ Comitetul judeţean de partid asigurarea necesarului de ca­
ţa delegaţiei române, an vc- pinare reprezentanţii oraşului. ducătorii iugoslav*. Gheorghe Râdulescu. Goorge care a materiilor prime, cit şi I vitoare la perfecţionarea con­ Hunedoara socoteşte politica dre cu pregătire superioară şi
r.it tovarăşul losip Bro/ Tilo. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Nieolac Ceauşescu Macovescu, Aurel Mâlnâşan preincâlziioarete de aer au t tinuă a activităţii economi­ de cadre sub toate aspectele medio tehnică de specialitate
preşedintele R.SF, 1 nqoslavia. şi losip Broz Tito au străbă­ şi soţia, membrii delegaţiei Din partea iugoslavă au fost executate la un nivel ca­ ce şi sociale din patria ei — selecţionare, promovare pentru actualele uzine şi fa­
preşedintele U.C.I.. şi şotia. tut oraşul eu o maşină des­ române îşi iau un călduros ră­ participat tovarăşii losip litativ ridicat, care satisface noastră. Fiind o materia­ şi educare — una din laturile brici. unităţi agricole etc., cit
In porlut Driom, împodobi chisă. mas bun de la tovarăşul losip Broz Tito, Mialko Todo- exigenţele. lizare a Directivelor Con­ esenţiale, fundamentale a acti­ şi pentru obiectivele cc ur­
festiv, se afla alinuală o gardă Pe străzile oraşului. împo­ Broz Tito şi soţia. rovici, Mika $piliak, Pelar — Cu ocazia reparaţiei ca­ gresului al IX-lea şi re- vităţii sale. In acest sens. a- mează sâ intre in funcţiune
dc or.oarc a marinei militare dobite eu d:\ipelele de stat ale La ora 17. avionul special n Siiambolici. Takov Blajevici, pitale. s-au adus şi unele îrn- flecUnrl înaltele cerinţe ale e­ vcm în vedere — pe baza re­ în următorii ani. Aceasta în-
iugoslave. României şi Iugoslaviei. nu­ decolat spre Bucureşti. Piuă Rato Dugonici, Vlaihmir Po­ I bunălăţiri tehnice ? tapei actuale pe care o străba­ zultatelor dobîndite de orga­ l.rucît progresele înregistrate
Pentru a conduce pe naspeli meroşi locuitor* au salutat tu )a frontieră, el a fost însoţit povici. Marko Nikezici, Mus­ — Desigur. Profitind de te ţara noastră, hotâririle con­ nele şi orqanîzaţiile dc partid în domeniul mecanizării, auto­
au venit, de asemenea. Inva- căldură pe membri' delegaţiei rle avioane ale aviaţiei milita­ taţa Săbiei, Liubo Babici. lak­ timpuf acordat reparaţiei pla­ ferinţei pun in faţa partidului, — repartizarea în toate locu­ matizării şi chimizării produc­
lăşii Mialko Todorovic1, Mika române re iugoslave. şa Petrici. nificate, s-au efectuat lucrări a întregului popor cerinţe ca­ rile şi în toate sectoarele de ţiei impun ca mijloacele mo­
Convorbirile s-au desfăşurat litativ noi. înfăptuirea lor ne­ muncă a unor oameni de ma­ derne sâ fie conduse numai
într-o atmosferă cordială, prie­ de mecanizare a sondelor cu cesită ca în toate sectoarele re încredere prin gradul do dc lucrători caic posedă ample
ajutorul cărora se măsoară
tenească.
vieţii sociale să existe cadre
Sosirea în Bucureşti nivelul de încărcare a furna­ capabile, oameni care să se specializare şi conştiinţa lor cunoştinţe dc specialitate din
partinică, promovarea cu mult
cric mai diferite domenii ale
lului. Ţin să precizez că a­
DEJUN OFERIT
ceastă operaţiune se făcea reliefeze prin temeinice cunoş­ curaj a tinerilor absolvenţi ai ştiinţei.
şcolilor superioare de partid
In această privinţă re este
Înainte manual şî greoi. De tinţe profesionale şi politice,
DE PREŞEOINTELE printr-un devotament fără şi de stat. şcolilor medii teh­ călăuză indicaţia tovarăşului
Simbătă seara, s-a înapoiat diiilnl Permanent, secretar al şi al quvernului, conducători asemenea, suprafaţa de în­ margini faţă de politica parti­ nice. cursurilor de perfecţio­ Nicolae Ceauşescu potrivit că­
in Capitală. după o vizită fâ- CC. al P.C.R , C.beoTqhe în ­ ai instituţiilor centrale şi orqa- TITO călzire a cauperelor a fost dului, prin spiritul lor m ili­ nare alături de cadrele vârst­ reia este necesar ca noile co­
"ulâ în Republica Socialistă duioşai, membru al Comitetului niz.a(iilor obşteşti, qmerali. zia­ extinsă cu 25 la sută prin fo­ tant. activ. Ceea ce s-a rea­ nice cu o îndelungată şi va­ mitete judeţene de partid „sâ
. c'erativâ Iugoslavia, la in­ Executiv al CC. al P.C.R., vice­ rişti români şi corespondenţi Sîmbâtă Ia amiază, tovarăşul losirea cărămizilor tip „fagu­ lizat în acest domeniu trebuie loroasă experienţă. manifeste o preocupare mai
re", la inzidire, prin moderni­
citaţia tovarăşului losip Broz preşedinte al Consiliului de M i­ ai presei străin?. losip Rroz Tito. pr?şedintolc continuat pe un plan superior Activitatea de selecţionare şi intensă pentru cunoaşterea ca­
Tito, preşedintele R.S.F Iueo- niştri. C.oorqc Macovescu. prim- Ap fost de fntâ şefi ai misi­ R.S.F. Iugoslavia, preşedintele zarea sistemului de ardere şi pentru a se putea menţine şi promovare a cadrelor are un drelor. a activiştilor de partid,
slavia. preşedintele Uniunii adjunot a] ministrului afacerilor unilor diplomatice acreditat! in U.C.I., .şi solia au oferit un de­ □ profilului puţului de arde­ stimula acea condiţionare reci­ caracter sistematic, continuu. pentru promovarea in munci
Comuniştilor din Iugoslavia, externe, şi Aurel Mâlnâşan, Republica Socialistă România, jun in cinstea tovarăşului re. Astfel, temperatura aeru­ procă. extrem de dinamică Dacă în general munca pe dc conducere în organele de
lui ce va fi insuflat în furnal
delegaţia de partid şi de slai ambasadorul României la membri ai Ambasadei Republicii Nicolac Ceauşescu, secretar se va mări cu peste 100 gra­ prin conţinutul ei între cerin­ campanii, intermitenţele st n t partid şi de stat a celor mai
y Republicii Socialiste Româ­ Belqrad. Socialiste Federative Inqosla- de C, contribuind şi pe a- ţele obiective ale dezvoltării dăunătoare, apoi în acest do­ buni tovarăşi, avînd temeinice
nia. condusă de tovarăşul \ ia. general al CC. al P.C.R., pre­ ceastâ cale |a reducerea con­ sociale şi capacitatea cadrelor meniu hpsa dc continuitate, ninoştinle profesionale în do­
Nicolae Ceauşescu. secrelar Ia sosire, pe aeroportul Bă­ Un mare număr dc locuitori şedintele Consiliului de Stat dr a satisface aceste cerinţe, măsurile luate sub imperiul meniul respectiv. pricepere
eer.eral al C C, al P.C.R., pre­ noasa. deloqal.ia a fost saluta- ai Capitalei, aflaţi pe aero­ 1 al Republic-ii Socialiste Româ­ sumului soecific de* cocs uti­ a perfecţiona formele de pro­ cerinţelor de moment sînt organizatorică, pregătire poli­
lizat in procesul de elaborare
şedintele Consiliului de Stal. lă de tovarăşii C.beorqb^ A- port, au făcui o primire deo­ nia si a soţiei. 7 a şarjelor de fontă. Con­ ducţie. educa, organiza şi mo­ piedici care anulează orice e- tică corespunzătoare, calităţi
core a fost întovărăşit de soţie. posiol Alexandru Rirlârleami sebit de călduroasă 1 conducă­ J-a dejun au participat mem­ structorii au făcut o treabă biliza masele la o act’vitate ficacitale. Pentru că prin în­ care sâ le permită sâ înfăp­
Din delegaţie nu făcut parte Emil Rod narnş, Chivu Stoica. torilor partidului şî statului brii delegaţiei române şi con­ foarte bună ; predindu-ne creatoare. săşi definire activitatea cu ca­ tuiască neabătut, în mori e-
tovarăşii Ion Glirorqhc Maurer, Vjrrtil Trolin. Ilie Vcrdet, de nostru Tovarăşii Nicolae ducători de partid şl de stal furnalul mai devreme, ne-au însemnătatea măsurilor pri­ drele presupune selecţie, op­ xomplar politica partidului şi
iugoslavi.
membru ol Comitetului Execu­ membri şi membri supleanţi ai Ceauşescu şi Ton Gheorghe dat posibilitatea să abţinem vind reorganizarea adminîs- ţiuni, examinări atente. o lar­ guvernului nostru".
tiv. al Prezidiului PermancnT ol Comitetului Executiv al CC Maurei răspund oralelor mul­ Tovarăşii losip Broz Tito şi in plus, in acest an 1.200 trativ-teritorîală a ţârii constă gă viziune rle perspectivă, for­ Intre preocupările actuale în
CC. al P.C.R., preşedintele al P.C.K., secretari ai CC. al ţimii. dau mina cu numeroşi Nicolae Ceauşescu au rostit tone fontă. — şi nu în ultimul rînd — şî marea cu grijă şi răbdare a u­
Consiliului de Miniştri care a P C.R. vicepreşedinţi ai Con­ bucureşten; care au venit să-i toasturi calde si prieteneşti. In aceea că astfel s-au creat nor conducători apţi sâ facă (Continuare in pag. a 2-a)
losl întovărăşit de solie. Paul siliului de Stat şi ai Consiliului întâmpine. Un grup de pio­ Dejunul s-a desfăşurat în­ V. DRAGOMIR condiţii mai bune pentru a cu­ fată răspunderii cu care i-a
tr-o atmosferă deosebit
Niculesni-Mr/.il. membru al de Miniştri membri ai CC. al nieri au oferit flori mentbri- cordială. de noaşte temeinic cadrele d n investit poporul. De aceea. Co­
Comitatului Executiv, al Prnzi- P.C.K., ai Consiliului de Stat lor delegaţiei. toate domeniile, nu numai „du­ mitetul judeţean de parlid a ------------------------------------------N
pă dosar", ci după modul gini aşezat astfel activitatea cc o
activează în vederea îndepli­ desfăşoară pentru recrutarea,
nirii sarcinilor încredinţate, selecţionarea şi promovarea CARNET
cadrelor, incit aceasta sâ se
C o m u n ic a t c o m u n rum se comportă la locul lor înscrie ca o normă permanen­
de muncă şi in general in via­
tă nu numai
la nivel jude­
ţa socială. In felul acesta au
apărut premise dinlre cele ţean. ci pe toate treptele mun­
mai favorabUe pentru lărgi­ cii de partid. CULTURAL
rea activului, pentru a avea în Comitetului judeţean îi re­
Ia invitaţia preşedintelui Re- nelor reprezentative şi orqane- dului Comunist Român, Gheor- permanenţă în cîmpul vizual vine importanta obligaţie de
nnhlicii Socialiste Federative lor dc auloconduccrc. loind qhe Rădulcscu, membru al Co­ un număr mai mare de oa­ a desfăşura o activitate per­
Iugoslavia. preşedintele Lniu- cunoştinţă de realizările obţi­ mitetului Executiv al Comite­ meni corespunzători sub toate manentă de control şi îndru­
ui Comuniştilor clin Iugosla­ nute de popoarele Iuqoslavicl tului Central al Partidului Co­ aspectele, din care să se poată mare. cu scopul de a înfăptui
via, losip Broz Tilo, Intre 27 în construirea socialismului, suh munist Român, vicepreşedinte alege, fărâ grabă, pe cei mai o coordonare unitară a tutu­
mai şi 1 iunie 1968 a lacul o conducerea Uniunii Comunişti­ al Consiliului dc Miniştri. buni dintre cei mai bun! pen­ ror măsurilor dc selecţionare, Cercul literar
vizită oficială tn Republica So- lor din luqoslavid- C.eorqe Macovcscu. prim-ad- tru diferitele posturi de con­ creştere şi promovare a cadre­
cialislâ Federativă Iugoslavia Deleqaţia s-a bucurai pre- junct al ministrului afacerilor ducere, evitîndu-se situaţiile lor corespunzător cerinţelor di­
0 rieleqalie română de parlid tulindcni de o primire căl­ externe, şi Aurel Mâlnâşan, cînd sub imperiul necesită­ feritelor ramuri ale construc­ „Columna”
şî de stal, condusă de secreta­ duroasă. expresie a prielcnlei ambasadorul extraordinar şl ţilor de moment sc făcea „ra­ ţiei economice şi sociale Ple-
rul qeneral a) Comitetului Cen­ tradiţionale dinlre popoarele plenipotenţiar al Republicii So­ bat" la calitate, nu se ţinea cînd de la posibilităţile loca- Pentru creatorii literari din
trat al Partidului Comunlsl celor două ţări. cialiste România în Republica oraşul Deva a luat fiinţă cer­
Român, preşedintele Consiliu­ In timpul vizitei an ovul lor Socialistă Federativă luqosla- cul literar „Columno". Secre­
lui de Slat al Republicii Socia­ convorbiri otîcialc la care au via. tar af cercului este prozatorul
lele România. Nicolae participat : Din parlea luqnslavă : losip De la Universitatea serala Octavian Teodoru, iar din bi­
Ceauşescu, care a fost întovă­ Broz Tilo, preşedintele Republi­ rou fac parte Troian Filimon
răşit dc soţie. Din parlea română : Nicolae cii Socialiste Federative lugo- fi Vasile Dan. Şedinţele au
Ceauşesni, secrelar qeneral al de marxism-leninism Deva ţ loc soptâminol, in fiecare xi
In timpul vizitei în Inqosla- Comitetului Central al Parti­ slavia. preşedinlele Uniunii Co­
vid, dcleqalid română de partid dului Comunist Rnmân. pre- muniştilor din Iugoslavia. Examenele de sfîrşit de on şi de absolvire vor avea loc de vineri, orele 18, la sediul
Casei de creaţie populară a
si de slat a vizilat oraşe, o- şcdinlelc Consiliului de Slat al Mialko Todorovîci secretarul după cum urmează : judeţului Hunedoara.
bieclive industriale şi aqricolc, Republicii Socialiste România. Comitetului Executiv al Comi­ In zilele de luni 10 şi marţi 11 iunie 1968, secţiile:
instituţii culturale din republi­ Ion Ghcorqhe Maurer, membru tetului Central ol Uniunii Co­ — Istorie, anul I;
cile socialiste Serbia, Slovenia. al Comitetului Executiv, al muniştilor din Iugoslavia, mem­ — Economie, anii I şi ||;
Croaţia şi Muntcneqrn. Dis- Prezidiului Permanent al Co­ bru al Consiliului Federaţiei. — Filozofie, anii I, II şi III; Expoziţie
1 inşii oaspeţi au avut nu­ mitetului Centra) al Partidului — Construcţie de partid, anii I şi II.
meroase intilniri cu oameni ai Comunist Român, preşedintele Mlka Şpiliak. preşedintele Ve- In zilele de miercuri 12 şi joi 13 iunie 1968, secţiile :
munci» din republicile socia­ Consiliului de Miniştri. Paul cel Executive Federale, mem­ — Istorie anul II; şcolară
liste amintite şi au purtat con­ Nîculcscu-Mizil, membru al bru a! Consiliului Federaţiei, — Economie anul III ;
vorbiri cu reprezentanţii or­ Comitetului Executiv, al Prezi­ membru al Prezidiului Corallc- — Construcţie de partid anul III.
Examenele se ţin in sălile Şcolii generale „Dr. Pelru Grota" Ieri după-amioxă, fa Gale­
ganizaţiilor dc partid, ai orqa- diului Permanent, secrelar al din Deva, inceprnd cu orele 16. riile de artă ale Fondului
nizaţillor soclal-politice, orga­ Comitetului Central al Parti­ (Continuare tn pag. e 4-a) plastic din Deva s-a deschis
expoziţia judeţeană de dese­
ne şi obiecte de artă popu­
lară executate de pionieri şi
şcolari. Sint expuse peste 150
realizat un beneficiu supli­ producţie in valoare de 4.6 Mnlt sub nivelul posibdita­ de lucrări. Dintre acestea,
R E N TA B ILIZA R E A , 0 CERINŢA mentai de ifio.non ici. milioane Ici. la sfîrşil.ul anu­ ţilor sint şi rezultatele obţinu­ 33 au fost selecţionate in ex­
poziţia pe ţară a Concursului
Analize şi studii aprofun­
lui s-nu evidenţiat numai 1.2
date s-au făcut şi în cadrul milioane lei. Se reflectă preg­ te în acţiunea de identificare naţional de artă plastică al
şi punere în valoare a rezerve­
intreprinderilor care ficşi per nant faptul câ din cele 42 mă­ lor rle reducere a dotaţiei dc pionierilor şi şcolarilor, ur.de
sold nu au pierderi, realizează suri preconizate să fie apli­ stat de I. F. Haţeg. I. F. Pe­ ou obţinut numeroase pre­
totuşi unele produse sau efec­ cate aici. numai 16 s-au apli­ troşani. Trustul local rle con­ mii, printre core un loc intii,
ESENTIALÂ A PRO DUCŢIEI M ODERNE tuează servicii cu pierderi. cat integral, restul de loc sau strucţii Deva şi alte întreprin­ două locuri doi şi menţiuni.
Hune rezultate pe această li­
parţial. Cauza constă în prin­
deri.
9 9 nie s-au obţinut în cadrul cipal în lipsa unui control sis­ Cu toate măsurile întreprin­
C.S Hunedoara, la întreprin­ tematic din parlea colectivului se în acţiunea de rentabilizare
derile „Marmura" Simeria. de conducere la fiecare loc de a produselor. în judeţul Hu­ Simpozion
Una din sarcinile de mare ganelor de partid. încă din deosebit la lemn de mină şi re reorganizarea rlepo: ilelor, IM.C Bircea. ..Vidra- Orâş- muncă, asupra rundului cum nedoara continuă să-şi desfă­
importanţă trasate de Congre­ anul trecut s-au format colec­ exploziv, de reorganizare a lu­ reducerea consumurilor speci­ tir. care an reuşit să pună în se realizează studiile şi mă­ şoare activitatea încă un nu­
sul al lX-)ea al partidului o tive compuse clin specialişti crărilor de deservire şl altele. fice la fabricile dc cherestea valoare asemenea rezerve in­ surile propuse. măr de .14 întreprinderi care naţional
constituie creşterea eficientei caro la nivelul întreprinderi­ Aplicarea complexului de mă­ şi valorificarea superioară a cit Ia sfîrşîtul anului trecut, sâ O situaţie necorespnnz.âtoare sint planificate să primească
economice a întregii activităţi lor şi secţiilor au analizat cau­ suri s-a concretizai in redu­ masei lemnoase. Ca urmare, rentabilizeze majoritatea pro­ a prezentat la sfîrşîtul anului dotaţii de stat în valoare de
de produefie. prin rentabiliza­ zele pierderilor şi au făcut cerea pierderilor planificate cu volumul (lolaţîilor dc slat pla­ duselor planificate. şi I. F. Orâştie Din totalul peste 200 milioane lei. Cele de pedagogie
rea tuturor întreprinderilor şi propuneri pentru lichidarea 11 milioane lei. nificai în l!M>7 s-a redus cu vSinf. însă întreprmdon unde studiilor şi măsurilor propu­ mai mari valori Je înregistrea­
produselor. Înfăptuirea acestei .şi reducerea lor. Ca urmare. Acţiuni hotfirite pentru re­ peste 12n.0()(' Ici. acţiunea rle rentabilizare nu se au fosi rezolvate in între­ ză întreprinderile miniere Bar­ ..Perspectivele şcolii şi ale
sarcini iniplicâ o amplă anah- U cele 20 unităţi economice ducerea consumurilor specifi­ Pe baza rezervelor identi­ a slat in ^uficienlâ măsură in gime numai I. in timp ce 6 za. Deva şi Hunedoara cît .şî educaţiei socialiste" s-a in­
'â a tuturor resurselor clin în­ din judeţul Hunedoara rare ce. extinderea mccari/âni o­ ficate şi valorificate, u;: număr nlonlifi rond licorilor tchnieo- au fost realizate parţial iar întreprinderile forestiere Pe­
treprinderile productive, stabi­ au avui, planificate în 1907 pe peraţiunilor de în că real şi trans­ dc 0 întreprinderi planificate adimnisIraLvo. a tuturor ca­ una dc loc. Ca urmare, rezul­ troşani. Haţeg. Orâştie şi De­ titulat .simpozionul naţional
«le pedagogic, ale câruî lu­
lirea şi aplicarea unor măsuri loial activitate pierderi, aco­ port in ^abataje. reorganizarea cu pierderi au reuşit la sfiv- drelor dr ingineri, economişti tatele obţinute în acţiunea de va Dc asemenea, Ia începutul crări s-au desfăşurat vineri
de ordin (clinic şi organizato­ perite eu dolnţii de stat, s-au transportului în subteran, re­ şitnl anului irccut sâ realize­ ş* tehnicieni. Aici. un număr reducere a dotaţiei nu satisfac. anului figurau în planurile rle şi sinibâtă la laşi in orga­
ric care să asigure moderniza­ identificai şi pus în valoare ducerea personalului auxiliar, ze per sold beneficii important, fim măsurile stabi­ Faţă de o valoare preconizată pioducţic ale întreprinderilor nizarea filialelor locale ale
rea şi diversificarea producţi­ importante rezerve rle reduce­ a cheliumiilor cu 'întreţinerea l-a Induşl.na laptelui Sone­ lite la începutul anulm nu au de 632.000 lei s-a realizat nu­ republicane şi dc interes local Academici şi Institutului dc
ei. sporirea gradului de pre­ re a cheli ii leliîor materiale şi şi funcţionarea utilajelor au ria. rle pildă, unde volumul fost înfaplwilc de loc. iaraltcle mai 22G.000 lei. Nerenlizârile peste 33 produse şi servicii nc- ştiinţe pedagogice.
lucrare a materiilor prunc şi de muncă. La întreprinderea fost întreprinse şi la I M. De­ pierderilor planificate în anul numai parţial. Firesc, şi e- au fost influenţate de volumul renfabjlo. a căror valoare de­
economisirea acestora, reduce­ minieră Barza, undo volumul va. trocul a fost de 2.8 milioane foct.cle economice sini pe a- mare al penalizărilor C F.R, păşeşte 30 milioane lei. La această munifcstarc au
rea cheltuielilor de producţie pierderilor planificate a fost In cele 4 iutrrpi inden fores­ lei. prin îmbunătăţirea indici­ ecraşi măsură al flobinzilor la împrumut urile participat reprezentanţi ai
şi sporirea beneficiilor de pesie 120 milioane lei, s-au tiere din judeţul nostru s-an lor de utilizare a instalaţiilor La I M Hunedoara dc e- restante, a) pierrlerlor d>n în­ VASILE FURIR catedrelor dc pedagogic din
Pe această linie s-au înscris întreprins acţiuni penii u ra­ întreprins acţiuni pentru uti­ din dotare, reducerea cheltu­ xcmpln, deşi prin studiile în­ treruperi. rit şi de productivi­ activist ol Comitetului judeţean învăfăoiîntul superior din
şi acţiunile întreprinse in uni­ ţionalizarea lucrărilor miniere lizarea mai bună a mijloace­ ielilor de transport, hnbunâ- treprinse au fost identificate tatea muncii scăzută înregis­ Hunedoara al P C.R. (ară, cadre didactice din în-
tăţile industriale din judeţul orizontale, de reducere a cnn- lor dc transport, dc mecani­ lăţirea conservării laptelui s-a în cursul anului trecur. rezervp trată la această întreprinde- vătâmîntul do rullură gene­
Hunedoara La indicaţia or­ I sumurilor specifice. în mod zare a operaţiilor de încărca­ I redus complet dotaţia şi s-a fie reducere a chel»luciilor de |*# (Continuare Î d pag a 3-a) rală. cercetători ştiinţifici.
j