Page 55 - Drumul_socialismului_1968_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminica 16 iunie 1068

Stiati că...
Q IN IUGOSLAVIA a fost la ospăţul
Cetatea construit cel moi mare vagon

de cale ferată din Europa.
Devei ■ El cintăreşte 160 tone sl are „ argonauţilor S t
n capacitate
de încărcare
de 320 tone.
\ $ IN SPANIA, tară cu o Dintre legendele greceşti, patruped trufanda.
„Cetate înghiţita în ge* M populaţie de 32 milioane de cea cu argonauţii îmi revine N-o să rămlnă fără utiliza­
ne de păduri / Roşu* locuitori, există numai 1.400 mereu în minte clnd md gîn- re nici pielea cu lina de pe
nâ*n cer un corn de vî- de cercetători ştiinţifici. desc sau chiar şl numai cînd ca. Doar o sâ maJ vină geruri
nâtoare/ Cînd anîî cod aud Intlmplător pronun/fn- şi alunei ne trebuie căciuli
ucişi între securi/ $i ochii $ ZIARUL „Daily Ex- şl cojoQce. Ailor argonauţi,
noştri scormonesc izvoare". j press" califică oraşul Chica­ du-se cuvinlul „Vllcele", Aces­ pentru care nu s-au mal gă­
Izvoore de lacrimă din go drept oraşul asasinatelor. ta este, de altlel, numele a două sit sarcini precise, li s-a în­
ţărmul istoriei Scormo­ Intr-adevăr. în 19G7 au avut sate. Aşadar, He că este vor­ credinţat doar misiunea de-a
nim ochiul de cer unde-o loc acolo 552 de asasinate, ba de unul sau de celălalt lua parte la ospăţ.
căzut lumino unei stele cu 42 mai multe decît în Conform programului stabi­
uitate de demult, pe co- anijl precedent. ca să respectăm încadrarea lit, în care după cum am
re*o purtau străbunii pur* Sl în legendă, lot un fel de văzut diviziunea muncii s-a
totori ai culturii Coţofenî, Q DUPĂ părerea unor Colhlda se pot numi. De
săpoîo-n scut de luptă. arheologi, în epoca de piatră realizat pină în cele mai
Verdeaţo pămîntului co­ jumătate din oameni erau cc ? Pentru că aci a-a mici amănunte, „şeful" avînd
tropeşte acest con stîn- slîngaci. in epoco de bronz petrecut o Intfmplare de doar onoarea de a su­
cos pe care o dotă meş­ i — 25 la sută, iar în prezent neuitat de către argo­ praveghea desfăşurarea
terii doci ou ridicat ce­ — numai 5 la sută. nauţi — eroii despre care treburilor, s-a trecut la
tate. soră bună cu cele Q DACA cineva stă cu vreau să vă vorbesc. acliune. Cind părea că
din Munţii Oroştiei. $i ou Lucrurile au început F merge mai bine, lucruri­
venit alte timpuri, si co- capul pe spate timp de ju­ simplu, Insă deznodămin- le s-au cam poticnit.
'ele romane s-au oprit în m m mătate de oră, sensibilitatea tul esle destul de com­ Prinderea mielului cu
praguri de noopte Io poa­ auzului său scade cu 40 la plicat. S-a pornii de la 0 „Una de aur" n-a fost
lele ei. S-ou ridicot acele sută. o consfătuire fulger în de Ioc o freabd uşoară.
Villa rustica în jur şi $e care Gruia Bruzan, în ro­ 1 Din cileva sule să alegi
oureo zăngănitul armelor lul Iui fason, membru In pe cel mal bun, s-o re­
din castrul de Io Micîo consiliul de conducere cunoaştem deschis, este
1269.. . Primul document al cooperativei agricole L destul de greu. Numai
despre cetate. Datini strămoşeşti de producţie din locali­ bucălaia cu numărul ma-
Valuri învîrtejite de că­ Popasuri tate, şi-a asumat răspun­ 'ricol 8808 care lace
lăreţi din pustiuri, cumani, derea de a-i salva pe E parte din turma coope­
tătari şi turci se izbesc de
„Io Rovine în cimpii". Pi- CUCA CU SECERA ceilalţi argonauţi de la T sudoare si lacrimi s-au
rativei poate povesti cită
Tuiurile
zidurile cetăţii.
orice primejdie. Alei s-a
oduc
turceşti
furtunile
elaborat planul de băta­
vărsat pină cc regreta­
no aicî se aud strigătele Cabana Rusii ie. Bruzan Gruia (remar­ tul său produs a căzui
de luptă şi chiotul învin­ (I) caţi si o asemănare in­ O ncvfnnvat pradă lăcomiei
gătorilor conduşi de bra­ Obiceiurile au rădăcini Unul dintre locurile prefe- cidentală a numelui cu argonau///or. Dar, slin-
ţul lui Mîrceo. florate în pui de amici, fe­ rote de odihnă, la sfîrşitut săp- un personaj din legen­ N gtndu-şl şi setea $1 foa­
1444.. . Paşii de fier ol Implintate adine in viaţa oa­ lele şi feciorii se urcă în că­ tominli, al locuitorilor localită­ dele noastre), a împărţit mea. eroii lnlimplărli
lui loon de Hunedoara menilor, comunică din tim­ ruţe şi-n chiuituri şi strigă­ ţilor din Voleo Jiului şi din îm­ sarcinile după cum ur- ___ care a avui loc în zile­
răsună pe sub bolţile ce­ puri străvechi, pe noi arte­ turi ajung la holda gazdei, prejurimi esle cabano-hotel mează: le noastre, mal precis Ia
tăţii. Locrimo ţăranului re; o poezie neînchipuit de cind soarele se ridică de-o Ruso. aşezata Io o altitudine — Tu Davld Munteanu (pe începutul lunii mai din acest
ore îngăduinţă şi sudoa­ frumoasă. Ele însoţesc ţăra­ suliţă pe cer. Aici fetele şi de 1.168 m. atunci preşedinte al coopera­ an, s-au declarat pe deplin
rea nu moi îngraşă cu vin, nul român de Iq naştere pi­ nevestele tinere se înşiră pc Cobona, situată ia poalele tivei agricole), „fabrici" un satisfăcuţi că planul le-a
bucate şi orgînt curţile uă la ţărînă. prelungindu-se postată şi încep să intre cu versantului vestic ol munte­ bon dc mină către ciobanii reuşit întocmai. El au uitat
nobililor. Ani de glorie şl dintr-o generaţie în alta, spre secera in valul grînelor de lui Paringul Mic, într-o fru­ unităţii In care scrii, cităm însă că a confunda avutul
de-nofţare. 56 de sote şi noile lumini ale zilelor. Mul­ aur. Feciorii leagă snopii şi-i moasă poiana — Stîna lui textual: „Vd rugăm de urgen­ obştesc cu cel personal, oriei!
toţi oamenii cu chipul de te datini sînt adevărate săr­ fac clăi. Munca e un prilej de Rusu — constiluie o minunotă t î f i i P l p f tă da{i un miel birc din tur­ de perfect s-ar■ lucra, este o
piatră, al Apusenilor, în­ bători populare. Un obicei, bucurie. In faţa secerătorilor boză turislică care oferă tu­ .............\ ma C.A.P, la iov. Gruia Dumi­ greşeală gravă.
dreaptă năzuinţele spre caracteristic verii, ale cărui cîntă muzica tocmită dinain­ riştilor confort şi odihnă plă­ tru. Să fie mai bun" şi U
loon de Hunedooro Bra­ începuturi se pierd în negu­ te de gazdă. Dacă cineva la­ cută. In împrejurimile cabonei semnezi să aibă valabilitate. Cine a mai pomenit una ca
ţele voinicilor şi pieptu­ ra timpului, este „Claca cu să „din grabă” un spic in priveliştile sînt de nedescris. asta. Cind II sc deschide o
rile tari de stejor îl în­ secera". Bătrinii obişnuiesc picioare, muzicanţii cintâ a Cabana dispune de 126 de — Fdrd nici un alt docu­ poftă „apelezi" la avetea ob­
conjură, gata să răstoor- să spună că : „Aşa il ştim din jale, pină cînd vinovatul locuri pentru cazare cu came­ ment Ia mină din care sâ re­ ştească şi iei cc-ti trebuie
ne în Dunăre oştite In- moşi strămoşi“ şi cite unul se-ntoarce şi taie spicul. Me­ re de 2, 3, 4, 5. 6 şi 8 paturi, iasă că s-a achitat contrava­ iară a da himănui socoteală ?
viforate ale puştiuriIor. $i începe să deşire firul amin­ lodiile populare umplu aerul bufet şi restouront cantină loarea mielului, iu Dumitru Cu argonauţii <T/'n antichitate
opele Mureşului duc o tirilor. verii. Se aude peste liniştea De aici se pol efectua ex­ C A L E ID O S C O P Duma, cioban, împreună cu care au plecat să aducă Una
locrimo de lumină şl frun­ In timpul sărbătorilor de unduitoare a grînelor, pivă cursii în masivul Porîng şi alte ajuloarc, dai roată tur­ dc aur din sudul Caucazu/ul
zele codrilor cunosc picu- iarnă, feciorii şi fetele din către marginea zării, „Cînte- pe virful Poringul More (2.518 mei şi tc conformezi dispozi­ c o altă poveste. Legenda le
rul lin şl îndepărtat, me­ soţ, cărora li se alătură şi ti­ cul holdei“ . m altitudine). COPIL ÎN FORMA DE PEŞTE. — Ziarul bolivian ţiei primite.
lodios şi dulce ol doine­ nerii însuraţi, organizează „Draga mea holdă de grîu, Şi ocum un ultim amănunt : „Presencia" scrie că o lemeic din San Juan a născut — Dc jertfirea micii tiinte permitea acest lucru. Dar in
lor. joc in casa clte unui sătean, Cînd mă scol la tine viu. Cum se ajunge Io cobonă ? un copil în formă de peste. Potrivit ziarului noul născut necuvlnlătoare se va ocupo zilele noastre, o ştiu bine şl
Undeva, sus, strălucea cu condiţia ca, in timpul se­ Dar la hoţul de ovăz, Cu multă uşurinţă Din Petro­ are pielea asemănătoare solzilor de peşte, două ari­ presupuşii argonauţi, ne con­
o stea o năzuînţii. S-ou ceratului, acesta să Iacă o Eu mă duc tot mînios“ . şani, pe un drum carosabil, pe pioare carc-i tiu loc fie braţe, iar în locul picioarelor personal G Dumitru. ducem după alte legi. „Acec-
unit aceste păminturi cu clacă cu secera la care să Pe alocuri, cintecul primeş­ Volca MaJeia, ajungem pîhă are o coadă despărţită în două. Ochii lui sînt mici sl — Nici Ludovica Barbu n-o
suflet romanesc cu alte participe cei care au fost la te şi o savuroasă notă satiri­ Io cobonă (distonţa 8 km), La rotunzi, iar gura este la fel cu a unui peşte. Medicii sd stea pe tuşă, Acum a so­ sul" la ospefe se plăteşte cu
păminturi surori de din­ joc. Claca este oarecum o că. acest minunat loc de odihiă oraşului nu au dat nici o explicaţie fenomenului. sit momentul să ne demon­ vîrl şi Îndesat, s-o simtă fie­
colo de Carpoţi. Mihpi răsplată pentru.....deranj“ şi „Haida holdă, haida dragă, se poate ajunge- şî din live- UN CROCODIL ALB. lung de 2 metri, este noua care argonaut din Vllcele.
domnul „a pohtit Tara un nou prilej de petrecere. Eu te tai, badea te leagă. zenî, pe o potecă marcelă tu atracţie a grădinii zoologice din Stuttgart. Animalul, streze ce preparate culinare
Ardealului". Dar scurtă La ca pot participa şl rude­ Eu te tai, seeera-1 rea, triunghi albastru, pe Valea Să- în v’îrstă de 5 ani, ar fi, potrivit spuselor directorului ştie sd pregătească din acest T. DOBRICEANU
roză de lumină a fost o- le gospodarului sau vecinii, Legătorul tot aşa“ . lătruc pină Io cabonă. Tutu­ grădinii zoologice, unicul exemplar de crocodil alb cu­
tunci. Vulcan — Haţeg — îmbrăcaţi In haine de săr­ ror celor care porniţi spre o- noscut în lume. Deşi este nsor reperabil, din cauza ca­
Deva — Boia de Criş — bătoare, cu iile încreţite mă­ Prof. R. NOJA ceasta bază turistică, vă urâm rapacei sale albe. el a reuşit să supravieţuiască în jun­
Oradea... Potrivnicii il cer­ runt şi cu cămăşile albe, în­ Balşa drum bun. glă graţie extraordinarei sale combativităţi. Aceeaşi rană pentru ambii Murat
cau pe domn cu primejdii.
„Din cetatea Deva, în­ In 1798 Joachim Murat,
dreptară tunurile asupra mele Joachim, originar din P6-
mea şî inecarâ în Mureş cumnatul Iui Napoleon si vii­ rigord. este şi el rănit în tim­
mai mulţi dintre al mei. U M O R «* U M u R a U M O R torul rege al Neapolelui, a fost^ pul bătăliei de la Monastir. Un
Şî aceste nevoi le avui Cît trăiesc unele rănit în cursul bătăliei de la qlonte îi străbătuse capul, pă-
nu numai într-un loc, ci Piramide. Un qlonle il atinse­ tiunzînd pe sub urechea stînqâ
prîn tot Ardealul. Nemul­ INTR-UN vagon restauram : dragostea osia s-a terminat cu col«,' mi-am găsit un serviciu se -axacl la ureche, dar a ieşit pentru a Ieşi prin cea dreaptă,
ţumiţi cu atîta, Uimiseră — Ospătar, aştept de jumă­ o nenorocire. bun şi am avut noroc. Acum fiinţe prin cealaltă. fără să-î atingă organul vital.
cărţi la Baia de Criş, spre tate de ord sd mă serveşti.,. — S-a căsălorlt cu altul f am casă. maşină. Cc spui ? La 28 octombrie 1916, cu 113
a râscula lumea asupra — Nu vd neliniştiţi l Trenul — Nu, cu mine. — Unde sini ţigările după ani mai tîrziu, un alt francez, De-a lungul vieţii a rămas dcar
mea. Asemenea intâritarâ are întîrziere destul de marc. care te-am trimis ? — Musculiţa efemeră — o zi ,• pe nume tot Murat şi cu prenu­ cu o uşoară surditate.
< şi pe soldaţii din Lipova IN FAŢA casei unui bălrîn PUBLICISTUL danez Pctcrson — Cărăbuşul — 6 săplămlni;
şi Ineu, fiind însă mai pre­ INA1NTE de a pleca In con­ avar se opreşte o maşină ele­ a declarat recent : — Fluturele — 2 luni i
O jos cu puterea, nu cute* cediu, soţia li spune solului : gantă. Un tlnâr coboară din ea „Femeia modernă arc nevoie — Musca — 3 — 4 luni; Şi totuşi e adevărat!
z mărturisea mol tlrzîu Mi- scrii cd ţi-e urli Idrâ mine şl intră in cosă : de 20 de minute ca să pregă­ — Furnica — 1 an ; INTR-0 ramificaţie a Caucazulul, la qranlţa dintre re­
zarâ a lovi pe ai mei"...
— Ţintarul — 6 luni ;
— Dragă, In clipa clnd îmi
— Tafd — f/ spune el bâtrl-
tească o masă la care ar li mun­
UJ hai Viteazu. Vulturii im­ să ştii cd md întorc. nului — nu md mai cunoşti ? cit parcă două ore. li trebuie — Greierele — 1 an ; zervaţiile Lagodehsk şi Zakatalsk. trei lupi au atacat un pul
cerul.
periali înnegurau
— Albina — 1 un ;
nu pu­
— Ei. draga mea,
Cîntă de j’ole bietul ţâ- tem să ne permitem vacante Sini liul tău. pe care l-ai tri­ însă două orc ca să-si aranje­ — Iepurele — 6 — 10 ani ; de ren şi pe mama sa. Puiul a reuşit să se ascundă în scor­
bura unui slejar uriaş, pe care mama
I-a acoperit cu corpul
0 ron o doină din frunză $i mis acum 10 ani la oraş sd-// ze o coafură care să pară aran­ — Cîinele — 10 ani ?
de obidă. Nici odîncurlle chiar atu de lungi. cumpere ţigări. Am rămas a- jată în două minute — Vipera — 10 ani ; el. încercînd să respingă lupii hămesiţi. Dar renii nu aveau
IU codrilor, nici limpezimeo O VEDETA de Ulm com­ — Privighetoarea — 12 ani; nici o scăpare. Deodată Insă dîn slejar a coborît un uriaş
urs brun care cu o lovitură puternică a spart capul unuia
J opetor line ale Mureşului pletează un formular. Ajun- — Lupul — 12 — 15 ani i dintre lupi. Ceilalţi doi au luat-o imediat Ia fugă. După ce a
nu-i moi puteau însenina
sufletul. gînd la rubrica „Necăsătorit (ă), — Pisica - 12 — 15 ani i salvat renii, ursul a dispărut în pădure.
— Broasca — 15 ani ,•
1784.. . S-au auzit peste cdsdfor/7 (□), divorţat (6), vă­ — Broasca rîioesâ 20 ani t LA LONDRA s-a furat ziua In amiaza mare automobilul*
LU munţi chemări şî s-ou o* duv fă)", actriţa cade pc gin- — Boul — 25 ani; unui lord. care slationa fn fata Camerei Lorzilor. In maşină
prins focuri pe creste. duri, apoi se hotărăşte şi scrie : — Calul ■- 20 — 25 ani » se afla un dosar cu documente care trebuia prezentat Came­
O Glasul lui Horia. Zile de TOATE. — Vulturul — 30 ani; rei spre dezbatere • era vorba despre „Furturile în Marca
noiembrie, zile de toam­ — Barza — 35 — 40 ani i Brltanle".
nă. Frunzete nu mai cu- DUPĂ ce au chefuit toată — Cămila — 35 — 40 ani i IN CLĂDIREA centralei electrice din Cherbourg (Franţa)
noşteou cintecul dorului. noaptea, doi bărbaţi ies din- — Urangutanul — 40 ani t se poale citi următorul aviz: ,,Atenţiune ( Tensiune înaltă!
E Se auzea în munţi un alt­ tr-un local. Este încă întune­ — Ursui — 50 ani ; Pericol de moarte! Cel care vor încălca dispoziţiile vor fl
fel de cîntec, un strigăt ric. închişi pe cel puţin un an".
D bărbătesc de ridicare din — Auzi, John, ce frumos
ţărînă. Şi ou pornit fecio­ cîntă cloclrlia ?
h rii ca braziî munţilor să — Ce ciocirlie, ăsta e un
botă-n porţile cetăţii. Din păstrăv I
D pragul opusului ss auzeo OLANDA — CURIOZITATE. — Ce-ţl veni ? Păstrăv noap­
cuvîntul lui Horio : „No­
Z bilime să nu mai fie pe Dornic sâ domine peisajul şi tea ?
pentru a avea vizibilitate mă­
viitor, ci fiecare să trăias­ rită — „moAi-bicicleta" se vă*
H că din slujba ce o va că­ deşte de o mare utilitate. — AM FOST îndrăgostit o coltul raisnum
păta de la împărăţie. Pă- singură dată In viată, dar şl
mînturile nobililor să fie
împărţite poporului sărac".
Năzuinţe surde pentru u­ * al 4 1 f 1 4
rechile nobililor. Au zăn­ PAUL PETER RUBENS. — Cel moi de seamă repre­ „ŢESUTURI"
gănit în crugul nopţii să­ zentant al barocului a fost pictorul flamand Ruben^. A
biile şt ou muşcat coasele S-a născut la Slegen (Westfalia) în 1577, unde tatăl său, B»! ORIZONTAL: 1) Stofă dc cali­
cu vaiet prelung. S-au suspectat de calvinism, fusese exilat. Mai tîrziu revine 1 tate supcrJoarâ, ţesuta din fire
năpustit voinicii cu piep­ Ia Anvers (Belgia). Dotat cu o mare putere de muncă, Baltă sâ fie.,. 4 netede de lina — Ţ esă tu ri subţi­
turile goale să smulqă Rubens. pictor celebru, a lăsat peste două mii de lu­ Desen de : V. MIHAILESCU re. incretltâ, de mAtasc sau de
llnâ. 2) M elancolie — A supune
dreptul pămîntului. Şi au crări în toate genurile: pictură Istorică, mitologică, ale­ < ţesăturile unei operaţii rizlco-chi-
fost zile de grea cumpă­ gorică, de gen, portrete, peisaje etc. Printre lucrările i__ i mice. 3) Masinâ de (csut (pl.) —
nă, care s-au stins ca să sale mai însemnate figurează „Răpirea sabinelor*, Tafta de mătase naturală. 4) J u ­
mătate egal 1 — Adrian — C uprin­
răsară ior în 1848. „Chermesa", „Lovitura de lance", „Adoraţia magilor*. O cumpărătură Ah de posturile unul atelier dc ţc&a-
i
„Cetote înghiţită în pe­ Rubens se stinge din viată în 1640. L torle. 5) Ora? In U.R.S S. — Cu­
ne de păduri"... Căutăm Opera lui Rubens a exercitat o mare Influentă asu­ j sut pe m argini ! — Poet şl cSntu-
şî azi rozo stelei uitoto pra dezvoltării artelor. Dintre elevii săi, Van Dyck o ■ J ■ I ret din Kazahstnn. 6) Tragedie de
manticii, în prima jumătate a secolului el XLX-lea, 11 tentantă
Cornellle — Ornam entul unor ţe­
de demult în pămintu! contribuit la formarea scolii de pictură engleză, iar ro­ \ sături. i) Ţesătura albă şl flnâ dc
tău, în ţărmul acesta din c ■ bumbac. întrebuinţată ta confec­
istorie neomului, ne ple­ considerau ca pe cel mal de seamă precursor al lor. ■1 ţionarea a lb itu rilo r — Diftong. 8)
căm frunţile în semn de Universul colorat de Rubens, viu şi agitat de pasiuni, Electronul, acest minuscul unui aparat de radio dc tip Două fire de relon — Ţesătură
dcasfl de mătase sau de bumbac,
pioşenie pentru toţi eroii este unul dintre cele mai puternice imnuri din istoria element din sistemul planetar „Select". „Intim" sau „Dar- 1 cu una dintre feţe lucioase. 0) Sto­
acestor ţinuturi — sînge artei închinate vieţii. al atomului, suscită deopotri­ clee*' din această sursă, atunci PF7 fă dc mătase, pentru rochii (Înv.
reg.) — Cu p rivire la voce. 10)
din sîngele românesc. Fotografia de jos prezintă frumoasa casă din Anvers vă interesul oamenilor de aparatul respectiv va func­ i TcsâlurS groasă de lină albă. din
In care a locuit marele pictor Rubens. ştiinţă şi al celor ce au mai ţiona neîntrerupt timp de 10 care se fac haine lârăneştl — Ţe­
AUGUSTIN TUIA sătură fină folosită la confecţio­
puţină tangenţă cu ştiinţa fi­ ani. Cum însă, în mod curent narea unor obiecte vestimentare
zicii, chimiei sau a matema­ el nu este folosit mai mult femeieşti — Smoc dc lină (ban),
ticii. Cu toate că oamenii de dc 3-4 ore pe zi. rezerva de li) A ţese pe jum âtatei Oche­
ştiinţă au determinat mări­ alimentare din sticluţa minu­ Copertă literară lari p lianţi cu m iner. întrebuin­
mea şi masa electronului, nu­ ne vo ajunge pentru o viaţă Dezlegarea jocului din ţaţi de femei (pl.). 12) Broderie
artistică pc o ţesătură din care
merele legate de el sînt extra­ de om Prin onogromore se va afla s-au sco9 anumite fire — Pinzft
ordinar de mici, iar in alte îm­ Sâ presupunem, pentru a numele unui prozator român şi cu ţesătură foarte subţJre şl stră­
prejurări nemaipomenit de completa imaginea de mai titlul romanului său. ziarul nr. 4178 vezie.
VERTICAL : Ţesăturii - Cuver­
mari. Dacă ne închipuim exis­ sus, câ gramul de electroni tură de lină sau dc bumbac, cu
tenţa unui nucleu atomic de acţionează o barcă cu motor desene. 2) Stofă vărgată, ţesătură
1000 mm aşezat in oraşul De­ de G0 amperi. Calculele ara­ din fire de In şl de mătase (Înv.)
va. atunci primul electron ar tă câ energia în cauză va fi NOE BARNA Policromie... rebusistă — Fluviu nordic. 3) Pisc Jn m un­
ţii Elveţiei — întocm ai. 4) stofă
trece aproximativ prin locali­ consumată de vehiculul nos­ fină de lină. avînd ţesătură cu
tatea Hunedoara. Deoarece, în tru acvatic în timp de 28 de desen dlagonAl pe nmbclc părţi —
conceperea micimii electronu­ zile: Parcurgînd cite 20 km Două din velur! 5) Electrod pozi­
lui întîmpinâm unele dificul­ pe oră, barca noastră va aco­ tiv — UIplu PInzaru — Localitate
in R.S. Cehoslovacă. 6) T ip de cro­
tăţi. sâ ne închipuim în con­ peri în 28 de zile 15.540 km. tcU a 1) Strauss — Iarba, 2) To- ială largă, cu firele ţesăturii aşe­
tinuare că am reuşit sâ colec­ Navigind neîntrerupt, am a­ pîrceanu — Al. 3) EP — Torcat zate oblic — Ţesător... pe sftrşi-
tăm într-o sticluţă un gram de junge în patru sâptâmîni, de de ta — Alb. 4) Noi — Tir — Ullţo. te ! 7) C lntflrct din noi — Levân-
ţlcâ (inv.). R) Orăşel tn R.S.F. Iu ­
electroni. In acest caz. în sti­ la Polul sud, la Polul nord. 5) Dres — Negru — AS. 6) Ho- goslavia — E îm brăcat în ţesături
cluţă vom avea aproximativ $i în tot acest timp, prin mo­ rop — Tento — T. 7) Astrol — diferite. 9) început dc creponl —
un număr de electroni format torul bărcii ar trece doar un \mc\ucc Ţesător slrgulnclos — I*\ faţă or-
lon! 10) A coase cu refec — Foar­
din cifra 10, urmată de 27 de singur gram de electroni. O Na — Sur. 8) L — Agrişe — Ro­ te bogat. 11) Ţesătură de bumbac
zerouri. Lăsăm la aprecierea asemenea cumpărătură de şu. 9) Grî — LO — Mura. 10) sau do mătase cu îm pletitură ra­
dumneavoastră citirea numă­ „combustibil" este tentantă. Ire — Porc — IT — M. 11) Kl ră — M aterie prim ă folosită la ţe­
rului obţinut. Sâ încercăm sâ Deocamdată. In viilor ea va — LA — Tal — Apa. 12) Imbold sut şl îm pletit. 12) Ţese o pînzâ
mică în felul el — II acoperă în
vedem ce am putea obţine din fi şi posibilă. unele îm pre h iră rl voalul.
energia acestui gram de elec­ — Pictor. 13) Smarald — Amo* PETRU FARDAU
troni. Alimentînd receptorul N. ALEXANDRU do. H unedoaro