Page 58 - Drumul_socialismului_1968_06

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
Primirea de către tovarăşul Nlcolae Ceauşescu
a ambasadorului Olandei

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ambasadorul extraordinar carea sa definitivă din tara
preşedintele Consiliului de Stat şi plenipotenţiar al Olandei la noastră.
al Republicii Socialiste Romă-
Bucuroşii, Joost Haverkorn van
Primirea s-a desfăşurat lntr-o
® jp> nia, a primit luni, 17 iunie 1968, Rijsewijk, In legătură cu ple- atmosferă cordială.
JÂ? Plecarea unei deiegafii
m / r ^ >

a C.C. al P.C.R- Iu islanda PAGINA 2

O delegaţie a Comitetului landa. Din delegaţie fac parle
ORGAN AL COMITETULUI' JUDEŢEAN . HUNEDOARA: AL PC.R. Şl AL 03NSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Central al Partidului Comunist tovarăşii Bujor Sion, membru 6 Studiu aprofundat
Român, condusă de tovarăşul
supleant al C.C al P.C.R., şef
Mlhai Dalea, secretar al C.C. de secţie la C.C. al P.C.R., si
al P.C.R., a plecat luni dimi­ Nlcolae Gavrilescu, prim-se- • Continuitate
neaţa din Capitală pentru a cretar al Comitetului judeţean
ANUL X X . NR. 4185 MARŢI 18 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI face o vizită in Islanda, la in­ Sibiu al P.C.R., preşedintele
vitaţia Comitetului Centra] al Consiliului popular al judeţu­ • Maximă eficienţă
Partidului Socialist Unit din Is­ lui Sibiu.
la dulgheri 1.657 lei, lîerar- în acţiunea de
betonişti 1.626 lei, lâcâtuşi-me-
canicl 1.757 lei. salarii sporite C r o n i c a organizare ştiinţi­
fată de aceeaşi perioadă a a- OMAGIU Luni dimineaţa a plecat spre de ştiintă, va face o vizită în
n.ului trecut. De menţionat Washington tovarăşul Alexan­ Statele Unite, la invitaţia per­
este faptul că cîştlgurile cele dru Blrlădeanu, vicepreşedinte sonală a dr. Donald Hornlg, fică a producţiei
mai ridicate s-au realizat la al Consiliului de Miniştri, pre­ consilier speciat al preşedinte­
cele trei şantiere de montaj şedintele Consiliului Naţional lui S.U.A. pentru ştiintă şi teh­ jşi a muncii
unde operaţiile necesită un ARIPILOR al Cercetării Ştiinţifice, care, nologie.
Se ştie că modul de salari­ tn proporţie de 93 la sută. grad superior de calificare a (Agerpres)
zare trebuie să corespundă Pentru a oglindi mai real a­ muncitorilor şi unde s-a sl reali­ insolit de un grup de oameni
cerinţelor legii economice a portul productivităţii muncii zat productivitatea muncii cea
repartiţiei după muncă, tre­ arătăm că din totalul munci­ mai ridicată. Ca urmare a creş­
buie să constituie mijlocul torilor care lucrează în acord terii productivităţii muncii ROMÂNEŞTI
principal de stimulare In ve­ (ponderea lor reprezintă apro­ s-a ajuns ca stadiile fizice la
derea creşterii continue a ximativ 74 la sută din numă­ majoritatea lucrărilor să fie
productivităţii muncii. In acest rul mediu scriptic efectiv) 2,23 mult avansate. Datorită rezul­
sens se Înscriu şl recentele la sută nu şi-au realizat nor­ tatelor bune obţinute la blu- Ne-am ridicat, nu o data, cu admiraţie privirile spre o-
hotăriri ale partidului şi gu- ma de producţie, 50,37 la sută mingul de 1.300 şl la lucrările zurul oceanului aerian pe care pluteau cu aripiie-ntinse
de reparaţii capitale la furna­ pâsâri de o(e( şi aluminiu. Le vedeam doar conturul, sclipi­
lul nr. 4 conducerea întreprin­ rile de argint, le auzeam doar motoarele trâgind in plin,
derii a ridicat nivelul ctştigu- dar ştiam câ la bord este unul dintre noi, un om ca toii
SPORUL CIŞTIGU- Iul mediu cu încă 25.900 lei Le-om zis „şoimi" tocmai pentru ca sint curajoşi. Brăz­
oamenii şl totuşi altfel, mai curajos, moi stâpîn pe sine.
premii din fondul special.
dează cerul românesc din acel memorabil 17 iunie 1910,
Aşa după cum rezultă din
aspectele prezentate, creşterea cind primul dintre ei, crescut pe meleaguri hunedorene.
măreţia crestelor
purtînd in sînge liniştea Mureşului şi
productivităţii muncii şi a cîş­
LUI MEDIU ARE tigului mediu la I.C.S. Hune­ cărunte ale Retezatului, s-a desprins de firul ierbii şi a
demonstrat lumii întregi câ se poate — Aurel Vlaicu.
doara şi-au găsit o sincroni­
Am poposit în ajunul cele de a 58-a aniversări a zilei
zare destul de bună determl-
nîndu-se reciproc. de naştere o aripilor româneşti in satul ce-i poartă nu­
mele, la ora cind uliţele, casele, oamenii se pregăteau de
BAZE SOLIDE ÎN mului de material lemnos s-au unde i-au crescut aripi şi de unde s-a înălţat pe culmile
In vederea reducerii consu­
sărbătoare. Am poposit in „cuibul" in care s-a născut Şoimul,
întreprins pe şantiere o serie
geamului. L-om intilnit pe octogenarul Ion Vlaicu. fratele,
de acţiuni pentru studierea în­ deela care l-a ajutat sâ-şi făurească aripi. Şi, înainte ca
locuirii
parţiale, dacă
ziua să se îngîne cu noaptea, văzduhul a fost zguduit de
PRODUCTIVITATEA lor de executare a cofrajelor duduit de motoare. O pasăre argintie se rotea aidoma
este
posibil chiar totală, a lucrări­
cocorilor, cu aripile întinse deasupra satului, a casei pă­
pentru, turnarea betoanelor cu rinteşti. Era salutul unui „şoim" ce purta pe aripi semnul
panouri tipizate din placaje cel mai uman dintre semne, semnul aceluia cord pe orice Indiferent câ e iarnă sau vară, la biblioteca din staţiunea balneară Vaţa de Jos esle o ma­
vreme este gata sâ dea ajutor oamenilor. Este printre pi­
MUNCII tipizate din metal. In prezent loţii detaşamentului Aviasan-Deva o lege nescrisă, de a re afluenţă de cititori, atît dintre cei venit» Io tratament cil şi localnici. Foto : EUGEN MOGA
tegofil şl în special
panouri
aduce la terminarea misiunii de zbor un omagiu aceluia
se execută prototipuri de sis­
teme de prindere a acestor care cu aproape şase decenii in urmă, „a spart plafonul"
de ciţiva metri, ridicindu-se pe ctmpul de la Cotroceni sus,
panouri cu care se fac încer­ sus, ca un şoim.
cări In cadrul întreprinderii. Duminică, „şoimii" s-au intîlnit pe uliţele satului, in casa
vcrnului privind îmbunătăţi­ au depăşit-o pînă la limita de Prin această înlocuire se va părintească muzeu, şi-au strins miinile, au mulţumit mo­
rea sistemului de salarizare 30 la sută iar 47,40 la sută mări productivitatea muncii la dest pentru felicitările primite de ziua lor, s-ou înveselit îm­ LA CRISTUR Pentru turişti
în toate sectoarele de acti­ şl-au depăşit norma de luciu lucrările de dulgherie cu apro­ preună eu toţi cetăţenii satului şl oi altor sate de pe Mu­
vitate. chiar cu peste 30 la sută. ximativ 5 la sută, iar ca ur­ reş în serbarea cîmpeneoseâ ce s-a prelungit pînă cind
mare a înlocuirii materialului
Avind în vedere că unei Din situaţia cumulată de la lemnos se vor realiza Impor­ ziua s-a-ngînat cu noaptea. Şl, cînd au depus (a bustul A început recoltatul orzului A {ost dat în folosinţă
Şoimului din Binţînţi jerbe de trandafiri roşii şi crini albi,
creşteri sistematice a salariu­ începutul anului şi pînă la 31 tante economii la preţul de cost. in solemnitatea pe care fi-o do straja ostaşilor cu miinile campingul de la Romaneşti,
mai a.c. reiese că intre creş­
aflat lingă Ploieşti, pe diu­
lui nominal trebuie sâ-l co­ terea productivităţii muncii şl Tot prin această operaţiune va încremenite pe arme şl gingăşia pionierilor aflaţi in gardă, La cooperativo agricolă din 13 hectare este situată in pan­ rnul naţional Bucureşti-Bra-
respundă o creştere sistema­ ctştigul mediu realizat există fi posibilă trecerea pe o treap­ pe cerul de azur a apărut unul dintre ei, plutind pe aripi Cristur s-ou făcut în acest an tă, la seceriş au fost mobilizate şov. Turiştii care vor po­
tică a productivităţii muncii, o concordantă corespunzătoa­ tă superioară a meseriilor dc româneşti, vrind parco să-i arate Şoimului, al cărui chip pregătirî intense în vederea re­ forţele cooperativei. Mun­
ne-am propus să analizăm re, cîştigul mediu fiind reali­ dulgherie şi în final transfor­ încremenit în bronz scrutează zareo. coltării cerealelor pâioase. Zi ca s-a organizat astfel incit posi aici pot să se odih­
structura cîştigului mediu şl zat în proporţie de aproxima­ marea dulgherilor In lăcătuşi, „Datorită lui Vlaicu şi altor pionieri ai aviaţiei. Româ­ de zi inginerul Moxim Poenaru stringerea recoltei sâ se facă nească în rusticele c’ >iţe
modul Iu care ea se reflectă în care vor lucra în atelierele nia se numără printre primele ţâri din lume care au po­ a urmărit şi urmăreşte în con­ intr-un timp scurt şi fără pier­ din lemn şl corturi, cc *r-
creşterea volumului producţiei. tiv 112 le sută. Din analiza specializate pentru confecţiona­ sedat un avion original, inventat, construit şi pilotat de tinuare starea de coacere a deri. tablle şi spaţioase. El la
structurii ^cîştigului mediu ob­
In primele 5 luni ale anu­ servăm eft salariul tarifar re­ rea acestor panouri, ridicînd unul din fiii ei" — spunea secretarul general al Comite­ tonurilor de orz şi griu, pentru După eliberarea terenului de dispoziţie un restaurant cu
lui Intrepriodeiea a realizat prezintă fv3,72 io sută. plusul astfel şi cîştigul mediu al mun­ tului Central al. partidului, tovarăşul Nlcolae Ceauşescu, a indica momentul declanşării snopi, pentru creşterea pro­ grădină de vară, locuri dc
un volum de producţie cu pes­ de acord 16,79 Ia sută, premi­ citorilor. în semn de’preţuire o înaintaşilor, lor la intîlnirea piloţi­ acţiunii de stringere o cerea­ ducţiei de nutreţuri, se va tre­
lelor pâioase de pe fiecare
ce la executarea arăturilor şi
te 8.000.000 lei mai mult decit ile 4,06 1(3 sută iar diferenţa întreprinderea noastră di­ lor veniţi Io sărbătoare cu familia Vlaicu, locotenentul-co- tarla. In urma controalelor e- însăminţarea lui cu porumb parcare a autoturismelor.
indicau prevederile. Îndeplini­ reprezintă alte forme de venit spune de importante rezerve lonel loan Baba, zburător pe avioane de mare viteză, spu­ feetuote, s-o stabilit câ de cî- furajer. Fnlr-un stadiu avansat se
nea : „Vlaicu a fost singur, ajutat doar de prieteni şi a
rea şi depăşirea planului de c a : spor de şantier, concedii de creştere a productivităţii invins. Acum sîntem mult» şl puternici. Cînd îl ştii pe tova­ teva zile orzul din locul numit ŞTEFAN DOBAY află lucrările dc construcţie
producţie au fost influenţate in etc. Atenţie deosebită trebuie muncii şi a cîştigului mediu al răşul tău acolo sus in stratosfera, plan lingă plan. simţi Dîmbul Alacului a ajuns în instructor fa Uniunea ale complexului hotelier de la
totalitate de creşterea pro­ acordata procentului ce repre­ salariaţilor. In munca de de­ acea forţă pe care ţi-o dă conştiinţa câ slujeşti poporului pîrgo. Deoarece suprafaţa de judeţeană a C.A.P.
ductivităţii muncii care a fost zintă plusul de acord deoa­ pistare şi valorificare a lor es­ tău", la mitingul ce a avut loc în sala căminului cultural, Slănic-Prahova, cu 80 de lo­
realizata in proporţie Hc 112.26 rece. el rellectă în cea mai te necesar să antrenăm cadrele cuvintele de calda evocare a figurii lui Vlaicu. devenita curi. Inceplnd cu viitorul
la suta. Din aceasta pe un mare parte care a fost influen­ de specialitate, colectivele de legendară, rostite de ofiţerul forţelor noastre armate, au sezon turistic, vizllalorit Văii
muncitor revine o productivi­ ta productivităţii muncii asu­ pe şantiere pentru ca şi pe vi­ dat glas inaltei preţuiri a înaintaşilor, fiind parcă raportul Întreţinerea culturilor Teleajenulul vor găsi la
tate valorică de 37.932 lei. De pra cîştigului mediu. Dintr-un itor să se poată raporta rezul­ generaţiei de piloţi de azi, militari şi civili, ce-şî închină Cbeia ou han turistic cu 60
remarcat faptul că depăşirea calcul efectuai rezultă că da­ tate la nivelul prestigiului dc cu abnegaţie curajul, întreaga putere de muncă patriei
planului de producţie s-a făcut torită depăşirii normelor dc care se bucură întreprinderea noastre socialiste. de locuri.
A totalitate pe seama creşte- muncă întreprinderea a putut noastră în ierarhia organiza­ Apoi, pe scena căminului, artişti amatori din satul natal Măsurile stabilite
•I, productivităţii muncii, lu- plăti suplimentar salarii în ţiilor de construcţii din tară. al Şoimului şi din cele vecine, au adus cîntecele melea­ (Agerpres)
gurilor lui Vlaicu, jocurile de pe malurile Mureşului, cîn­
fiecare lună în medie cîte SIMION PUŞCAŞ
rn oglindit şi de faptul că nu­ tecele şi jocurile lor de azi,
1.284.000 lei. Aşa se face că Ia şeful serviciului
mărul mediu scriptic al mun­ meseria de zidar s-a realizat organizarea muncii S. POP sînt lăsate să
citorilor a fost realizat numai un cfştig mediu de 1.434 lei, I.C.S. Hunedoara v_.
Cultul boului, al acestui
zacă în sertare animal blind şl supus, cumin­
te şi răbdător, îşi are Izvorul
dincolo de timp, la începutu­
rile istoriei. Despre acest
In campania de întreţinere De aceea nu-1 mai interesea­ cult, despre zeificarea /ui
a culturilor prâşitoare multe ză activitatea cooperativei. vorbesc grecii antici şl roma­
din cooperativele agricole de La C.A.P. Nădăştia Superi­ nii. Pe o placă de marmură
producţie au executat la timp oară, din suprafaţa de 70 de descoperită la Ulpta Tralana
cele două praşile, fapt ce a fă­ hectare cu porumb nu s-au pră­
cut ca plantele să aibă un sta­ şit decît 30 de hectare. Brigadie­ Sarmizegetusa este sculptată
diu de vegetaţie destul de a­ rul loan Tălâboni nu urmă­ Imaginea unui bou care are
vansat. Mai sint totuşi unele reşte ca toţi cooperatorii sâ coarnele ourlte. Explicaţii se
cooperative care nu acordă a­ facă întreţinerea porumbului pot găsi mult mai departe,
tenţia cuvenită întreţinerii la timp. Se motivează câ po­ în ritualurile păgîne. Poale
cultui-ilor. rumbul a fost însâmînţat tîr- că un tir din străvechile obl-
Cooperatiya agricolă de pro­ ziu şi este prea mic. Această
ducţie din Izvoarele are o su­ motivare nu poate sta in pi­
prafaţă de numai 45 hectare cioare de vreme ce alto coope­
cu porumb, dar nu s-au prăşit rative au însâmînţat porum­ Nedeia
manual decît 25 de hectare. bul mult mai tirziu şi au ter­
Plantele de pe restul de 20 de minat praşlla a doua manuală.
hectare sînt ofilite, sufocate Deşi situaţia existentă la
de căldură şi buruieni. Nici C.A.P. Valea Singeorgiului a
unul din membrii consiliului merele trecute, totuşi persistă dc la
fost criticată în coloanele zia­
de conducere nu acţionează, rului nostru. Intr-unui din nu­
nu ia măsurile corespunzătoa­
re pentru a salva cultura de aceleaşi neajunsuri. Din su­
Pilotul Vasile Filîpoiu lansează mesajul colectivului de pilo|< ai detaşamen­ porumb. Inginerul agronom. prafaţa de 75 hectare cu po­
Moment de reculegere în memoria Şoimului de la Binţinţi. tului Aviasan şi al lucrătorilor aeroportului Deva. Ghiocel Mâoeşaru, şi-a luat rumb nu s-au prăşit decît 45 Silvas
transferul şi aşteaptă sâ plece. de hectare. Brigadierul Ironim
Hint, In loc sâ se ocupe de mo­
bilizarea cooperatorilor, se o­
cupă de alte treburi. Nu cu­
noaşte cîţi cooperatori au fă­ cciurl s-a prelungit ptnd-n
aşa cum arătau multe locuri
doara. Aşa mic şi lirav cum
„Hei rup“-ul retrăieşte la tensiune înaltă pe care intrau la început bri­ sînt, am lost luat, de cei care Să nu te pui cu dirzenia I Ce cut întreţinerea porumbului şi finului He hunedorene ale Sil-
declarată Iruntaşă pe sector.
cîţi sînt în cîmp.
vaşu/ui.
noastre.
găzile
Hunedoara,
cu mine, tn deri-
munceau
şantierul de Ieri, realitate de dere. N-aveau încredere în vreau să spun cu asta tine­ De menţionat că unităţile a­ Chemare tulburătoare a
rilor brigadieri: să He cura­
azi, este nu numai o realizare noi, ne puneau să cdrâm apă joşi, sâ se lupte cu toată li- mintite au avut producţii ne­ vremilor de demult... Feciorii
Sini momente In violă cind dernizează şoseaua naţională rile şt sentimentele cc le au economică şl socială demnă la ceilalţi brigadieri. Postura tn(a pentru păstrarea neînti­ mulţumitoare în anul 1967. a­ imbtăcati în culorile ca nişte
albe ale costumelor
linişti
Iii cu toată liinfa să exprimi de pe defileul Jiului. acum. de epoca construcţiei socia­ asta nu ne-a convenit de loc nată a Irumosulut titlu dc bri­ ceasta datorîndu-se tot acelor naţionale pleacă pe sub Inse­
nereguli pe care le semnalăm
gtndurl, emofii şi sentimente Şi, aici, la clubul „Con­ Printre primii a lăcut-o Tro­ liste dar şi o puternică sursă şl intr-o zi ne-am adunaf toţi gadier. acum. rările zilei de slmbătă, spre
puternice. Mi-a /ost dat sâ structorul" din Hunedoata a ian Bora, lost brigadier pe de emofii. de trăiri intense. cei „ mărunţi" şl-am cerut Ion Butcă : — Md adresez unduirile pădurilor de de­
trăiesc duminică un astlel lost predată tinerilor briga­ celor care pleacă ml inc pc Consiliile de conducere, în
de moment. Tensiunea aces­ dieri o lecfie dc înaltă ţinută şantier. Să dafl dovadă de v i­ planurile de muncă, au stabilit mult, spre freamătul lor viu
o serie de măsuri şi sarcini
tor trăiri primeşte dimen­ bărbătească, dc ridicată ten­ tejie, de bărbăţie, să nu vă pe fiecare membru al lor. ca­ dc sub singurătăţi de cer. Ma­
siuni incomensurabile cind siune emoflonală. A avui loc lăsaţi copleşiţi de greutăţi. re să răspundă de întreţinerea cii inllo iitl, încă nevăzuţi dc
lumină, sînt adunaţi de tcclori
străbate simultan sute şl mii o splendidă predare dc şta­ LA HUNEDOARA Comitetului Judeţean V.TC. culturilor Dar acestea au ră­ din rouă zorilor, cind din
de oameni. Esle întocmai ca fetă, care, chiar dacă are ta îi cerem ca din noi, foştii bri­ mas numai pe hîrtie. închise
fluviul impetuos format din mijloc 20 de ani, s-a ridicat gadieri allafl astăzi Ia Hune­ în sertare. casele de linişte ate satului
mii de rîuleţe. La Hunedoara la o înălţime demnă de ad­ O emofionantă înfîlnire între doara. să formeze o brigadă In aceste zile se va începe apar tetele culegind tranda­
griu.
din
firi sl albăstrele
ne-am tntllnit mai bine de miraţie. La urma urmei a lost care să lucrăm miercurea şi recoltarea pâioaselor. Desigur Florile strînse In chiuiturile
j 50 de oameni aliaţi in apro­ o şedinţă de lucru In care duminica la acţiunile ce se câ o parte din forţa de muncă
pierea vlrslci de 40 de ani. biroul Comitetului judeţean întreprind. se va dirija aici. Consiliile dc Si cintecul feciorilor sini ţi­
foşti brigadieri pe şantierele U.T.C a prezentat un bogat şi Cuvinte calde, de îmbărbă­ conducere şi organizaţiile de nute fn umbra heciurilor
naţionale ale construcţiei şi interesant plan dc acţiuni două generalii de brigadieri tare le-au adresat şi Vasile partid din cooperativele agri­ pentru a nu se desface pînă
reconstrucţiei de acum două menit să ridice amploarea ÎAtpu. loan Grosu, Ghcorghc cole de producţie au datoria cind începe împletirea cu­
decenii, cu un qtup de tineri manilestărilor ce preced I Racolta, Vintila Cioacătă, de a organiza în aşa fel mun­ nunii de către bătrlnii sa­
la poarta de
intrare
tului,
elevi care făceau ultimele septembrie, ziua In care se va Francisc Smarantier, Ion Va- ca îneît râmînerile în urmă la denumită „După o g r ă z i C i n -
pregătiri înaintea plecării pe sărbători pe plan naţional 20 sile, Pavel Cibian, /os// .Se­ întreţinerea culturilor prăsi­
noul şantier al tineretului de ani de la deschiderea lu­ şantierul Hunedoarei şi In­ Doresc tinerilor care plea­ comandamentului sectorului re//, Nicolae Alexandru Bog­ toare sâ sr recupereze. Nu es­ tec şi foc. Vinul pletos spu­
Bumbeştl-Livezeni. Se supra­ tr-o brigadă Internaţională. că ml ine pe şantier să tic să Iacă o brigadă cu noi. $i dan. Cornel Covalinv şi allil. te admis să se compromită megă In limpezimea pahare­
pun pagini de istorie de o crărilor pe şantierul naţional — Pe locul acesta pe care demni InterpretI al foştilor aici am lost priviţi cu neîn­ Acolo, fn sala „Construc­ culturile din cauza noîntreţi- lor. Curcubelele de culori din
neasemuită frumuseţe: cefe Bumbeşti-Uve2eni. Cum. de se altă astăzi clubul „Con­ brigadieri. credere, dar, după multe In­ torul" din Hunedoara s-a rea­ nerii De aceea este necesar sâ costumele naţionale primesc
din prospeţlmile
ceva
de
se treacă cu toată seriozitatea
sistente ni s-a acceptat cere­
lată clleva cuvinte expri­
de acum 20 de ani cu cele de lată era una din brigăzile ca­ structorul" — a spus vorbito­ mate de Eflimiu Vrei: rea. N-a trecut decit prima prins flacăra magnificului ta terminarea primei praşile rouă. Melodiile cutreieră ae­
„HEI RUPI" de acum 20 de
azi. Bumbeşti-Livezenii pri­ te pleacă pe acelaşi rul — fineam careul de ana­ — Am lucrai la A.P A.C.A.. lună de muncă şi la careul de ani şl retrăieşte la o înaltă ş: la începerea celei de-a doua, rul dim ineţii:
meşte din nou brigadieri care. şantier, veteranii brigadieri au liză. In fur erau barăci şi apoi, după terminarea fabri­ aibliză brigada „piticilor,,, tensiune. pentru a da posibilitatea plan­ A. JULA
împreună cu muncitorii, mo­ linul să le transmită glndu- bălării, cu un aspect Jalnic, cii, am venit aici, la Hune- cum am (ost porecliţi, a lost C. ARMEANU telor sâ se dezvolte normal şi
să se realizeze producţii spo­ (Continuata In pog. o 3*o)
rite.