Page 6 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 6
Duminică 2 Iunie 1960
DROMOL SOCIALISMULUI
2
de cadre
ta nivsiisi cerinţelor Cabana Căprioara
^ I iC S U C p b actuale
(Urmare din pap. I) rite facultăţi, şcoli medii de tru satisfacerea nevoilor şi a-
cultură generală sau tehnice, pârarca Intereselor acestora
legătură cu înfăptuirea politi ceea ce îi ajută să se achite cu In zilele noastre deci n-nu ce
căuta în stilul de muică al
ci • dc cadre un loc important cinste de obligaţiile încredin
it ocupă creşterea răspunderii ţate.v cadrelor manifestările abuzi
orcanelor dc stat. economice, Aceasla este o caracteristi ve, acţiunile arbitrare şi su
culturale pentru respectarea că generală Există Insă şi ex biective. rutina, deprinderile
neabătută a cerinţelor parti cepţii. Unele cadre nu rezis învechite, fuga de răspundere.
dului nostru in arest domeniu. tă la confruntarea cu cerinţe Timpul care a trecut de la
le realităţii. Activişti de partid, construirea judeţului arată că
In momentul de faţă. cind de stat sau conducători din
primul secretar al comitetului economie, nemaiţinînd pasul acum s-au creat condiţii din
judeţean (orăşenesc) de partid cu progresele ştiinţei şi cul tre cele mai prielnice pentru
deţine şi funcţia de preşedinte turii, se află la un moment ca loale cadrele să-şi valori
al comitetului executiv al con dat In situaţia de a nu mai fice pe deplin priceperea, ex
siliului popular, cînd alte ca fi in stare să conducă în mod perienţa, să practice metode
dre de partid fac parte clin judicios îndeplinirea sarcini de lucru eficiente, să dea do
conducerea organelor locale lor sporite ale desâvirşirh con vadă de cutezanţă şi indrăz-
ale administraţiei de stat. a strucţiei 60Ciahsle. Menţine neulâ creatoare în întreaga lor
organizaţiilor economice şi rea unor astfel de cadre in activitate îndreptată spre în CURIOZITĂŢI
obşteşti, s-au creat condiţii posturi de răspundere ai avea făptuirea sarcinilor trasate dc
dintre cele mai prielnice pen consecinţe materiale şi mora partid. Pentru locuitorii municipiului Deva şi chior cei din judeţ,
tru satisfacerea acestui dezi le dintre cele mai serioase. Aşa cum am mai spus, nu Z0OL06ICE cabana Căprioara reprezintă un agreabil loc de odihnă. Aşezată
derat Există astfel posibili Experienţa ne-a arătat că a- mărul activiştilor salariaţi ia GORUNUL intr o frumoasă poiană, înconjurată de pădure, lingă un izvor,
tatea reală dc a imprima in flîiulu-se în funcţii de condu organele locale de partid şi cobona atrage, in special sîmbota şi duminico, un mare număr
politica dc cadre o înaltă prin cere oameni insuficient pregă de stat este mai mic decit in O Eumina pe care o e- de oameni.
cipialitate şi exigenţă, la toate tiţi din punct de vedere pro trecut. Totuşi, ne aşteptăm la inanâ peştii în curs de pu Aici li se oferă condiţii dintre cele moi bune de odihno,
nivelele, de a acţiona cu ope fesional nu numai că ei nu rezultate mult mai bune în trezire, este cauzată de o Cabana dispune de 23 locuri din care 6 camere cu 2 poturi
rativitate pentru înlăturarea sint în stare să rezolve cu realir.area politicii partidului, LUI HOREA bacterie (Sarcina nootiluca). şî o comeră cu 11 poturi, o solă de mese cu 92 de locuri. Tot
subiectivismului, a oricăror a competentă problemele ridi bineînţeles, prin lărgirea mun Astfel, cadavrele animalelor oîci se află aparat de radio, televizoi. Pentru cei care doresc
nomalii, pentru respectarea in cate de mersul activităţii în cii de partid pe baze obşteşti. marine — Sn special peşti să servească maso, bufetul este bine aprovizionat cu toate cele
formai a criteriilor stabilite sectorul încredinţat, dar acest In această privinţă, comitetul — dacă se udă cu apă să necesare. La comandă se găseşte şi mincore caldă. Bineînţeles
de partid in această privinţă. nostru judeţean acordă o ma Tulburătoare chemare a (reculului... Ne-am ale$ ste rată şi se ţîn la o tempe co acei core vor să-şi prepare singuri un grătar ou posibili-
lucru se perpetuează, ca să ratură de aproximativ 10°C,
Modificările in structura te zicem aşa. „în lanţ". Fiind re atenţie activului de partid. jarul ca simbol al neomului românesc •— arbore de sînge tateo să-şi satisfacă plăcerea. Numai să ştie unde şi cum să
ritorială şi dc partid an atras pus în fruntea unui domeniu Comuniştii care lucrează in cu rădăcinile înfipte adine în mările de lacrimi ale înce după 2 zile devin luminoa focă un foc bun.
după sine şi Linele schimbări oarecare, un astfel de om se raza judeţului nostru şi au putului şi rezeminduse de cer cu ramurile de lumini al se $ Multe specii de şerpi Moi rămine so vă informăm, dragi cititori, cum se ajunge
de cadre. Această acţiune este înconjură, In rîndul lui, cu făcut parte atît din aparatul bastre. Stejarul — ţişnire verde a unui zbor din cenuşa sus. la cabană. E cit se poate de simplu Din faţa porcului de
condusă cu multă grijă in raza cadre pe aceeaşi „măsură”. Şi cît şi din aotivul comitetului vetrelor romăneşli. Sîngele lui Decebol s o scurs in rodă- aud cu virful limbii, extrem la cetate, pe strada Aurel Vlaicu, drumul vă duce pînă la ca
actualului teritoriu adminis aceasta din mai multe moti regional de partid sint folo ci oi le milenare, ureînd apoi, de a lungul istoriei poporului tle sensibil la cele mai mici bană. De curînd reparată, şoseaua nu dă bătaie de cop nici
trativ de comitetul judeţean ve. In primul rînd, nef;,nd el siţi în continuare şi de comi nostru, pentru o răzbi aici, in ţinuturile Ţebii, cu freamăt vibraţii sonore. unei maşini. Parcarea ? Chiar in laţa cabanei. Cei care doresc
Q Pasărea rusca este sin
de partid, urmărind să obţi însuşi competent, nu poate a tetul judeţean de partid in viu de frunze tinere. gura pasăre de pe glob care so focă o excursie pe jos, tim pul necesar de o parcurge acest
nă, printr-o reală cunoaştere precia gradul de competenţă munca de control şi îndru 1784. . Un frig de noapte scutura cerul din sufletele ponte zbura înapoi. itinerar e de o oro. Deci reţineţi : Un minunat loc de odihnă
a capacităţii profesionale şi al colaboratorilor şi subal mare In această privinţă, ne oamenilor in aşteptare. Liniştea creştea din pomint cu in mijlocul naturii şi (o indemî na oricui.
politice a oamenilor, o cît mai ternilor; sau, mm bine-zis ii am îndreptat atenţia şi spre glas de ierburi amare. De departe, se auzea tropotul unui Q Broasca braziliană
raţională şi eficientă folosire apreciază raportîndu-i la pro membrii fostelor comitete ra col. dorimînd (ăcerile văilor ascunse în munţi. Şi iotă... muşcă şi latră întocmai ca
a acestora. Ne preocupă ca po pria sa pregătire, care este ionale de partid Haţeg. Orâş- două umbre, cal şl călăreţ, răsar din geana pădurii : Ho un ciine.
sibilităţile bune c3re s-au cre scăzută, iar consecinţele sînt tie şi Brad, ca şi spre cadrele rea. Oomenii răsuflă uşuroţi şi parcă un zîmbet, co un
at acum pentru acoperirea în de la sine înţelese. In al doi care an făcut parte din activul fulger din tăişul unui cuţit, le luminează chipurile aspre
cea mai mare parte a necesa lea rînd, un astfel de „condu de partid, spre comuniştii ca ca pietrele munţilor nedomolite de ope. Se slrîng roată
rului de cadre competente să cător'' vede în oamenii mai re au muncit ca acti în jurul lui Horeo. Cuvintele lui cod limpezi» pesle-nserore,
fie fructificate din plin. TJ.ie- pregătiţi decît dinsul — de vişti obşteşti sau au În şi-n inimile lor arse de jalea pruncilor râmaşi in case flâ- POŞTAŞUL
le rezultate s-au şi obţinut. re n-am spune-o? — un ..ad deplinit funcţia de instruc mînzi.
Cu prilejul constituirii orga versar" de temut, un „atenta tori nesalariaţi. Nu i-am — Dreptatea nu-i la împărat. Trebuie s-o cîştigâm noi
nelor judeţene, municipale şi tor" potenţial la postul său scăpat din vedere nici pe co cu braţele. Să vină toţi voinicii munţilor, să slobozim drep
orăşeneşti de partid şi de stat. şi. plin urmare, caută fie să-l muniştii care au fost lucră tatea din cetăţile unde-or inchis-o nobilii. REBO
a organizaţiilor economice şi ţină în umbră, fie să se desco tori de partid salariaţi repar Şi s-a pornit atunci mare vuiet de mulţimi din toate
obşteşti, au fost promovate torosească de ei. tizaţi in diferite sectoare de
numeroase cadre corespunză activitate Pentru că. se înţele ploiurile rezemate de cer. Batea un vînt roşu stirnit din VĂ RĂSPUNDE
răscrucile nopţii in toate clopotele Ardealului răsturnate
toare din toate punctele de Astfel de considerente, vo ge. încetarea activităţii foste cu limba pe dungă. S-a izvodit atunci îndemnul spre por
vedere. Nu qreşim cînd afir lumul mare şi varietatea me lor organe de partid n-a în ţile ferecate ole cetăţilor şi-au început să ardă in cele Ntcotac Sima — Deva : Mal bine
reu mai accentuată a proble
măm că, deşi aparatul sala melor din domeniul organiză semnat şi încetarea act'vită- patru zări cuiburile vulturilor imperiali. Clocot de păduri mal ihv.hi decit niciodată, 6tmâ
riat — Ja toate organele şi or rii şi conduceri) economiei, a ţii cadrelor care au făcut par uit proverb românesc. Aşa şl cu
ganismele locale — este mal te din aceste organe, din ac şi de mulţimi. Se luminau sufletele la flăcările răscoalei. răspunsul nostru.
Ne bucură Interesul ce-l m ani
restrins numericeşte, din punct întregii vieţi sociale, ne impun tivul lor. Acestor oameni li Cerul brăzdat de coase părea un arici uriaş care se ros fe stu l pentru problemele dc per
de vedere calitativ el s-a îm să acordăm 0 atenţie mai m;> s-a adus la cunoştinţă că vor togolea pe pămînt. Şi au bătut luni întregi securile voini spicacitate şl alte probleme dc la
bunătăţit mult, ceea ce va re ca orioind justei selecţio munci în continuare în acti cilor in oştite-nzouoote ale imperiului. Copitele cailor au „co lţu l rebusistulu»". fn ceea ce
permite ca sarcinile din toate nări şi promovări a cadrelor. vul judeţean. Instructorilor ne- frâmintat in ţarină falduri aurii cu vulturi rupţi de pe lan priveşte Insa rezolvarea proble
melor publicate,
credem câ atl
domeniile să fie îndeplinite în In condiţiile actuale, postu salariati li s^a trasat ca sar cea drapelului împărătesc. constatat cft Sn afară dc proble
mod competent şj cu un Înalt rile de răspundere nu pot fi cină să se ocupe mai departe Un chiot larg ca o ţîşnîre de soare a luminat crestele ma o doua, sint alte soluţii decit
grad de operativitate şi efi încredinţate decit acelor cadre rle controlul şi îndrumarea or munţilor. In fruntea mulţimilor era Horea, stîlpul de pară cele Indicate de dumneavoastră.
Zăvolanu — Hunedoara :
Ioni»
cienţă. In cursul reorganizării care, prin nivelul de pregă gan izaţiilor de partid de care □ I dreptăţii. Alături, călărea Cloşca, bolovănos şi scump VA felicitam pentru debut. dar
şi simplificării aparatului de tire tehnicâ-piofesiohală şi au răspuns. < la vorbă, in dreapta, Cftşart, cu trup de urs, murmura prin regretam cA deocamdată genul
partid şi de stat a apărut ne cultural-<politică, prin înalta Fără îndoială, rolul activu tre buzele arse de dorinţa luminii,! priceazna lui. Trei crai încercat dc dumneavoastră, nu, fa
cesitatea ca o parte a activiş lor competenţă, prin' spiritul lui de partid va spori mereu. O oi munţilor... Aşa ou intrat in legendă şi în istoria acestui ce obiectul preocupArllor noastre.
tilor. a fumoţionarilor să fie inovator şi intransigenţa faţă Dar este nevoie să îmbunătă z neam, o cărui carte o deschid aici, la Ţebea, lingă goru Poale cA revista REBUS să p ri
mească acct careu (Regionalisme).
îndreptată spre alte sectoare de lipsuri, dovedesc ir, fapt ţim îndrumarea acestuia cit şi nul implîntot în apele trecutului de jale şi urgie. Noi totuşi II mal reţinem, II voin
de activitate. In lumina indi că sînt în stare sâ-şî îndepli munca practică pe teren a ca LU „Ca Decebal din pragul Carpaţilor, Horea, craiul fioros studia cu m ultă atenţie Şl dacă
caţiilor conducerii partidului, nească îndatoririle, să dinami drelor care intră în compo al ţăranilor scoşi din minţi de suferinţele iobăgiei la străini, vom constata necesitatea publică
rii. va vedea lum ina tip a ru lu i, da
la noi s-a acordat o deosebită zeze colectivul, să stăpineascâ nenţa lui ComitetiTt judeţean O a luptat îndărătnic şi nemilos, pinâ ce arma i s-a frint in că nu ?... Încercaţi un careu p<r
atenţie acestei probleme. Bi temeinic ştiinţa şi arfa con de partid priveşte munca cu UI mină şi cununa de spini a morţii silnice i s-a coborit pe n temă actuală, care să cuprindă
roul comitetului judeţean a ducerii. In fond. aşa socotim activul său în conlextul gene fruntea brăzdată de osteneli şi nenorociri — spunea N. la tu ri de ciiltiirA gcneralA. din
verificat cum este soluţionat că trebuie înţeles principiul rai al perfecţionărilor aduse Io,ga. Se orală chiar in margenea Devei, din jos de ce domeniul Istoriei, lite ra tu rii, artei
ele.
fiecare caz In parte şi a luat exprimat de vechea şi înţe de conducerea partidului, ca o tate, moşinoaiele scunde supt care zac ciţiva dintre ai lui, Pe.lru Pantă ii — Hunedoara :
măsurile necesare pentru re leaptă zicală populară „omul activitate permanentă rle for U I culeşi din grămadă pentru a fi tăiaţi şi aruncaţi in şanţul Facem faţă cu greu tiru lu i la ca
partizarea rapidă în muncă a potrivit la locul potrivit”. mare a cadrelor în procesul O călăului''. re sfntem supuşi dc dumneavoas
absolut tuturor tovarăşilor ca Totodată, avem în vedere muncii practice, ca un mijloc Şi-ou coborît iar vremile împilării peste sufletele uscate tră. Ne bombardaţi „greu" cu ca
reuri bune. Ne bucurăm
foarte
re au rămas disponibili. în creşterea răspunderii persona de a ridica nivelul activităţii. de un dor de lumină. Plingeau in frunzele gorunului lui m ult. Va fl publicat careul .-Ţe
primul rînd in sectoarele pro le a cadrelor — indiferent da Pornind de la aceste consi 52 Horeo doinele îndepărtaţilor munţi, cu un geamăt prelung sături". după care vn urma. in
ducţiei de bunuri materiale. că această răspundere este derente. munca cu activul de de vint şi de durere. tr-un v iito r puţin mal îndepărtat
mai mare sau mai m că, in
şl „A lp in ism ” (pentru că urm ărim
In prezent, în faţa comite aşa fel încit fiecare tovarăş partid se bizuie în prezent pe D Leagânâ-se frunza-n munte, publicarea şl In func|lc dc se
Pruncii-mi pling de foame, pling...
tului judeţean de partid stau care deţine o muncă rle con contactul nemijlocit pe teren ti sărut setos pe frunte zon !).
probleme importante în legă ducere să aibă iniţiativă pix»- al secretarilor şi celorlalţi Şi la piept cu dor mi-i string.
tură cu promovarea cadrelor prie, să se deprindă a nu mai membri ai biroului comitetu Iar ciuberele şi calul
pentru funcţiile de conducere aştepta ca toate soluţiile să lui judeţean cu tovarăşii din De ai rtiei mă despârlesc ; ^
in comitetele de partid şi în vină de undeva de sus Ne activul de partid, pentru a-i Rătăcesc prin tot Ardealul ARITMOGRIF
consiliile populare comunale, străduim să obţinem ca oa consulta in legătură cu măsu Şi mălai la prunci cerşesc.
în raport cu delimitarea teri menii să găsească in ei înşişi rile şi hotâririle ce trebuie a Înlocuind cifrele cu litere,
torială ce se va face în urma cele mai multe din resursele doptate în vederea îmbunătă Dor s o 2bătut o lacrima în trunchiul neomului româ veţi găsi pe orizontal loeal1-
reorganizării comunelor. necesare ducerii la bun sfîr- ţii ii muncii, pentru a le trans nesc... De dincolo, din oMe pomînturi de legendă, gorunul tâţi balneoclimaterice din
Ţinînd seama de atribuţiile şit a sarcinilor ce lî s-au în mite sarcini sau a discuta cu Horii trăieşte. Ca un ţipăt verde creşte in privirile noastre România, iar pe vertical, dc
uimite şl e otita linişte dicl, Incit, docâ-ţi rezemi lîmplo
lărgite ale organelor de partid credinţat. Noi înţelegem spi ei despre rezultatele contro de scoarţa crăpată de ani, simţi cum zvîcneşte din adîncuri la A la B, o importantă sta
şi de stat comunale în rezolva ritul nou ce trebuie să inter lului efectuat pe baza însărci ţiune balneară de pe valea
rea pe plan local a probleme vină în activitatea tuturor ca nărilor primite. Dar acest con inima acestei ţâri, ouzl glasurile străbunilor ridicate de se Oltului.
lor economice, edilitare, de drelor, în sensul ca fiecare co tact nu poate fi limitat nu vele tinere spre cerul zilelor noostre. Elevii Liceului „Avram tancu" din Brad aduc un omagiu
sarcinile sporite ce le au în munist care deţine o muncă mai la membrii biroului. El AUGUSTIN JULA fierbinte eroului naţional Horea.
legătură cu ridicarea nivelului rle conducere să poarte răs trebuie lărgit. Nu putem uita
cultural al populaţiei, construi punderea deplină, integrală că aproape in fiecare între
rea de şcoli, aşezăminte sani pentru soluţionarea sub toa prindere industrială, în fiecare
tare ete., comitetul judeţean de te aspectele a problemelor din oraş sau comună sînt membr
partid a selecţionat şi urinea domeniul de care se ocupă aî comitetului judeţean. Dă
ză să fie recomandaţi oameni In privinţa răspunderii or rezultate bune metoda ca
ale căror calităţi sînt bine cu ganelor de partid pentru fe membrii comitetului jude
noscute din felul cu-m au mun lul cum se achită cadrele pro ţean să se intereseze cum îş)
cit şi pînâ acum pe linie Je movate în diferite funcţii de îndeplinesc sarcinile prvmîte
partid, de stat, economică, ca conducere, învăţăminte extrem tovarăşii (lin activul de partid
dre cu experienţă politică şi de preţioase se desprind din cu care lucrează împreună sau
organizatorică oare se bucură documentele plenarei CC. al muncesc într-o unitate apro
de prestigiu şi autoritate în P.C R. din aprilie a c. In pri piată, respectiv pe raza comu
faţa maselor. mul rînd, este necesar să cul nei. Noi ne-am gîndit că ar
Din orientarea dată de Con tivăm la toate cadrele noastre fi bine ca membrii comitetu
lui judeţean să acorde un aju
gresul al IX-lea şi de Confe înalta principialitate şi exigen tor substanţial instructorilor
rinţa Naţională in domeniul ţă, să veghem ca ele să ac nesalarjaţi in soluţionarea
recrutării, promovării şi cali ţioneze in toate împrejurări problemelor Procedindu-se
ficării cadrelor, comitetul ju Je numai şi numai în concor astfel sporeşte şi răspunde B
deţean a desprins pentru ac danţă cu normele de partid rea membrilor comitetului ju METAMORFOZE. Desen de M1RCEA BITCA
tivitatea curentă şi de perspec şi legile ţârii, de a mi Fia fă deţean pentru îndeplinirea hn- NELU PRODAN
tivă citeva obiective principa ră rezerve pentru apărarea li târîrilor şi, totodată, se asi Haţeg
le. stabilind totodată şi une niei politice a partidului Ca gură o eficienţă mai mare
le măsuri pentru a le realiza drele — indiferent de dome- munci-i de partid pe baze obş
In momentul de faţă o preo muJ în care activează — tre teşti.
cupare de prim ordin este de buie ajutate să înţeleagă râ A
a înlesni cadrelor să înţelea munca colectivă -implică o răs Plinind accentul pe latura Jdeea mi-a sugerat-o vecinul bulevard, îmi scriu impresiile. huligani au avut grijă să mă a erau mai multe grupuri dc... strigăte şi înjurături, de imbrîn-
gă in toată profunzimea sem pundere solidară a întregului practică, pe contactul nemijlo de apartament, dc curind, într-o Am început cu data de... ducă în fafa jurnalului meu cum să le mai spun f Erau şi ccli şi bufnituri şi de un dezno
nificaţia măsurilor adoptate de orgari de conducere din oare cit, pe controlul şi îndruma discuţie la cîteva ceaiuri după ...17 MAI 1968. Sini obosit, dc noapte, lefiscră de la „7 ran- fete printre. Se cunoşteau du dământ dramatic, cu salvare.
partidul nostru, să-şi dezvol fac parte şi, în acelaşi timp, rea muncii activului de partid, miezul nopţii. Ne treziserăm (nu dar vacarmul dc pe stradă este silvaniaErau furioşi. După o pă ţipete Se strigau de la un Huliganii îşi spărseseră capete
te mereu competenţa profe răspundere personală a fiecă a activiştilor obşteşti şi in de voie, ci de strigătele unor afa dc marc că m-am trezit ceartă in gura marc, am auzu grup la altul, rideau in hohot. le. N-am văzut pe nimeni din
sională. pregătirea politică, ruia pentru hotâririle ce se structorilor nesalariaţi, comi beţivi nocturni) fi teşiserăm in Este ora 1,00 Trei ,,zmei", ve lovituri. Se bateau. Trei pe al După această cascadă dc vese ordinea publică ...
să-şi însuşească spiritul nou iau. Fiecare tovarăş care face tetul judeţean are poslbilita- balcoane, ca de obicei. După ce nind dinspre restaurantul „Mu- patrulea. Acesta dm urmă stri lie, a urmat un moment de li I IUNIE 1968 Afa cum am
de lucru promovat ca urma parte din conducerea unui ' tea să cunoască mai îndea am ascultat concertul de tnju- rCful“, se ţin pe după gil }t citi ga ea din gură de furpe : „Mi nişte, apoi nişte strigăte : Să prevăzut şi cn şi vecinul, fiind
re a schimbărilor calitative in organ sau organizaţii de par proape, sub toate aspectele, rături, rîgiicli fi fluierături, ve tă. Sint indulgent cu aprecie liţia/“ , ,.Miliţia!". După vreun riţi, mă omoară ! Săriţi !4t N-a simbătă spre duminică, noaptea
tervenite în conducerea şi or tid, de stat, economice sau cadrele pe care se bizuie în cinul îmi spune: rea. Cintccul lor, dc fapt, e un sfert de oră, luptele deplasin- sărit nimeni, căci cel ce striga a fost bogată în evenimente. $i
ganizarea întregii vieţi sociale. obşteşti, este răspunzător atît activitatea sa, priceperea aces alerga de unul singur. Doar mai mărunte fi mai mari. Ince-
pentru propria sa activitate, tora, nivelul lor politic şi ideo
Trebuie spus că cea mai ma logic. puterea lor de a sesi ciţiva paznici de noapte se ţi pind cu miezul nopţii fi pînă
re parte a cadrelor de condu cit şi a organului din care fa za şi sintetiza fenomenele. Şi neau de burtă de rîs. spre dimineaţă, cu foarte mia
cere, înţeleglnd răspunderea ce parte astfel această importantă re 30 MAI 1968 A fost o întreruperi, un vacarm de ne-
pe care o au fată de partid Comitetul judeţean se în zervă de cadre ne va permite noapte liniştita. Un singur be descris. Reţin pentru jurnal bîza
şi popor, se străduiesc să-şi grijeşte ca nimeni şi sub nici să promovă.m oameni mereu JURNAL DE NOATTE ţiv a încercat să chite, dar s-a organizată pe la ora 3.00 de
perfecţioneze cunoştinţele de o formă să nu nesocotească mai competenţi în toate com lăsat păgubaş şi s-a culcat in un grup dc tineri ehei Iii, jocul
specialitate, să-şi lărgească o- hotâririle de partid şi legile partimentele vieţii. iarba moale dc pe zona terde. dc-a ascunsclea printre blocuri
nzontul poiitic-ideologio şi de statului, să nu încalce nor Rî-ndurile (le mai sus cu 3/ MAI, 1968. Cred că cei de la ora 3,41 fi demonstraţia
cultură generală. Mulţi ingi mele democraţiei de partid şi prind doar unele aspecte ale ce in-an trezit in noaptea asta de haltere de la ora 4,QC, cînd
neri şi alte cadre cu studii su ale democraţiei socialiste. Nici preocupării Comitetului jude pe la ora 2.CC veneau dc la unul dintre ,,* por tivii“ încolţiţi,
perioare. lucrători ai organelor o indicaţie sau dispoziţie dată ţean Hunedoara în înfăptui — Dragă Ghiţă, am o idee... răget. Oamenii, in pijamale, ies du-se pe bulevardul spre gară. „ Perla“ . Am dedus după ex încerca să ridice un coţ de gu
de partid, de stat, economice, de vreo persoană, indiferent rea politicii de cadre. !n acest Ce-ar fi dacă at face un jurnal la ferestre. Aud pe cineva fă- am avut din nou linişte Dar clamaţia sughiţată : ..Hătrimlor, noi ca să-l arunce în capul par
a» organizaţiilor de masă au de funcţia pe care o deţine, nu domeniu, munca trebuie să fie de noapte ? Şi-a fa, de dormit, eîndu-i aten(i că-i tirzJu. Mat cine mai putea dormi ? mi-am uitat perla la haină! Ex tenerului dc întrccnc. In rest,
urmat cursurile postuniversi poate să înlocuiască «legea Ac mereu îmbunătăţită, deoarece vezi bine, nu se poate.. bine tăcea. Un potop dc înju ..19 MAI 1968 M-am cul clamaţia a fost urmată dc o a nimic deosebit. .
tare, iar alţii şi-au imbogâ- tiviştii de partid şi de stat. ca numai aslfel pot fi înfăptuite Am căzut de acord fi am rături cumplite a mai răsunat, cat pe la ora 18, flimd ce valanşă de glume rostite aşa, Pe ta ora 2,30 credeam că
ţit cunoştinţele participind la drele din orice domeniu sînt hotâririle adoptate de Con procedat in consecinţă. Mi-am în puterea nopfii, încă o uimă- m-aşteaptă peste noapte. Şi bi ca să SC audă phnt-n fiare, şi totul se va termina Apăruse
dezbateri pe probleme de spe slujitori ai poporului, ai ma gresul al IX-.lea şi de Confe instalat o măsuţă pe balcon, tatc dc oră ne am făcut. Vecinul nu mi-a de hohote de rîs. Dar valul ve un miliţian. M-am înşelat. Mili
cialitate organizate pe plan lo selor şi. de aceea, sădim in rinţa Naţională a Partidului ascultat sfatul. Acum. abia se
nodurile lor sentimentul da mi-am pus la indemînă toc }t .18 MAI 1968 Credeam eă sel n-a foit decît un fleac. A ţianul se grăbea spre gară. Că
cal. Numeroşi muncitori, teh Comunist Român. va fi o noapte liniştită M-am fine pe picioare F <\ treia noap urmat, la un timp, o încăiera lătorea probabil. .
toriei pe care-l au de a fi me cerneală şt,- în fiecare noapte,
nicieni, maiştri promovaţi în reu la dispoziţia oamenilor (Articol aparul in revista cînd beţivii ifi fac apariţia pe înşelat. Te la ora J,C0. cifiva te de calvar. De data aceasta re în toată legea, însoţită de PAUL GHEORGHIU
diferite funcţii de conducere mu,ncii, de a milita cu perse „Munca de partid" nr. 5
au absolvit între timp dife verenţă şi principialitate pen 968)