Page 62 - Drumul_socialismului_1968_06

Hotărîrea Consiliului de Miniştri
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I

privind acordarea indemnizaţiei

pentru chirie

H otărîrea plenarei C C . al — Pentru titu la rii dc con­ si a lţi angajaţi si dacă titu la ru l
P.C R. din octom brie 1967, cu tract de Închiriere cu salariul sau alt membru al fam iliei au
p riv ire la dezvoltarea construc­ ta rifa r lunar dc încadrare pînă copii ; 25 la sulă din diferenţa
ţiei dc locuinţe, îm bunătăţirea la 1.000 le i: 100 la sută din de chirie dacă în fam ilie nu
ad m in islră rii şi în tre ţin e rii diferenţa de chirie, dacă In fa­ esle alt angajat riecit titu la ru l
fondului locativ si noul regim m ilie nu este alt angajat decît care este căsătorit dar nu are
al c h iriilo r prevede să sc a­ titu la ru l şi dacă acesta arc copil.
corde anum itor categorii de sa­ copii ; 75 la sută din diferenţa Indem nizaţia se acordă la
lariaţi. pînă la aplicarea no i­ de chirie dacă in fam ilie mai cerere şi se determ ină pe baza
lor m ajorări de salarii, o in ­ sînt s» alţi angajaţi şi dacă ti­ salariului ta rifa r lunar al titu ­
demnizaţie care să compensez'­ tu la ru l sau alt membru al fa­ la ru lu i de contract, iar în ca­
— total sau parţial — sporul m iliei au copii ; 50 la sută din zul clnri îm preună cu acesta
ce rezultă din noua aşezare a diferenţa de chirie dacă în fa­ locuiesc şi altl angajaţi sau a­
c h iriilo r m ilie nu este alt angajat rierîl sim ilaţi, o ri pensionari, se ia
Pe această bază, C onsiliu! da titu la ru l, care este căsătorit dar in considerare salariul, respec­
M in iş tri a stabilit prin tr-o ho- nu are copii. tiv ve n itu l sau pensia coa mai
tărlre indem nizaţia pentru ch i­ Pentru titu la rii de Contrari mare. H otărîrea reglementează,
ANUL XX. NR. 4186 MIERCURI 19 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI rie care se acordă inceplnd de de înch irie re cu salariu ta ri­ de asemenea, dreptul de in­
Ia I iu lie 1968 an ga jaţilor o r­ fai lunar de încadrare dc la dem nizaţie al celor care re a li­
g a nizaţiilor dc stat, titu la ri vie I.BOI—1.500 lei : 75 la sulă din zează ve n itu ri dîn alte surse
contracte dc chirie. diferenţa de chirie, dacă în decît salariul şi pensia. Drep­
(întă­
P o trivit pre ved erilor acordă fam ilie nu este alt angajat de­ tul ta indem nizaţie se acordă
ririi. indem nizaţia sc
ACTUALITA­ Imperativul nr. 1 in zootehnie: pentru diferenţa dintre chiria cît titu la ru l şi dacă are copii ,* angajaţilor a căror contracte
de muncă au o durată de ccl
50 la sută din diferenţa de ch i­
m ajorată la 1 iu lie a.c. şi c h i­
ria anterioară, astfel : rie, dacă în fam ilie mal stnl puţin 30 de zile.
TEA Creşterea număra-
ECONOMICĂ 9 „PAN“ DE CURENT
lui de animale si a
Indicatori
9 SAU DE INIŢIATIVĂ ?
sporiţi de pro­
ducţie la lam i­ producţiei acestora

Situaţia operativă a în d e p li­
cu 852 tone de cărbune iar In
n irii planului pe luna în curs a rămas restantă după 5 luni sa de efective în abataje se
resimte pentru că la mină sc
între p rin d e ­
demonstrează că
norul de 8D0 mm rea m inieră Ţebea a acumulat această lună a mai adăugat un foloseşte cu generozitate prac­
Sectorul
minus de 442 tone.
tica în v o irilo r voalate Tn fel
Ing, AUREL NISTOR la zi un minus de 532 tone de III Mesteacăn, cel care contu­ şi chip, paralel cu m enlincren
Muncitorii, ingineiii, moiş- director ol Direcţiei agricole cărbune. A parent cifra parc rează perspectiva în tre p rin d e ­ unui procent scăzut de fo lo ­
trii ţi tehnicienii care de­ judeţene m inoră. Conducerea în tre p rin ­ rii,' oscilează de la o lună la sire a tim pu lu i do lucru. N ici
servesc laminorul de 600 derii o si consideră aşa. „N u -I alta între plus sl minus. După concepţia cadrelor tchnico-in-
mm, de la Combinatul si­ C ond iţiile naturale şl econo­ liv ră rii produselor anim aliere mare lucru, ni se spune Res­ ce a scos cîtcva zeci de tone ginereşli despre utilizarea teh­
derurgic din Hunedoara, mice ale ju d e ţu lu i nostru sînt la fondul de stat, se impune ca tanta înseamnă doar o y,i de peste plan la finele Iul mai, n icii m iniere nu poate ti în ­
ţi-ou însuţit bine tehno­ m uncă” . Doct o zi plină dc lu ­ acum se şi află la minus 107 ţeleasă. A m otiva randamen­
logia avansată de luciu deosebit de favorabile pentru în flecare unitate atenţia să cru pentru colectivu l unei în ­ tone. Rezultă deci că la Ţebea tele scăzute la cel m ult 2,5 to ­
sporirea efe ctivelo r şl a p ro ­ lie îndreptată spre orga­
impusă de m aţinile ţi in­ ducţiei anim aliere, perm ilînri nizarea tem einică şi şti­ tregi în tre p rin d e ri, zi pierdută ne pe post In abataj cu front
stalaţiile moderne cu ca­ din tim pul efectiv afectat total lung, prin faptul că sc armea-
realizarea unei eficiente rid i­ in ţifică a reproducţiei. In
re a (ost înzestrat agrega­ cate în sectorul zootehnic. Din acest scop, gestarea în tre g u ­ producţiei. ză m etalic şi se foloseşte trans­
tul cu ocazia reconstruc­ La această obiecţie s au „qă- p o rto rul blindat, este departe
ţiei ţi modernizării. Dova­ analiza rezu ltatelor înre g istra ­ lu i număr de viţe le aple pen­ sit" de urqentă ju s tific ă rile de de a satisface. A ici este v o r­
da o constituie inseţi in­ te plnS acum reiese că în coo­ tru reproducţie prezintă o Im­ rigoare. La întrep rind ere se ba mai degrabă de lipsa de
dicatorii sporiţi de pro­ perativele agricole efectivele portanţă deosebită, dînri posi­ consideră că prin cip a lu l v in o ­ preocupare pentru folosirea la
ducţie obţinuţi în ultimele au crescut fată de începutul bilitate a în lo c u irii anim alelor vat de răm înerca In urmă nu capacitatea reală a u tila je lo r,
zile. anului cu 1.284 bovine, pes­ ppcorespunzătoare din efe cti­ este conducerea, ci I R.EH. ca­ pentru ridicarea Tndemtnării şi
te 18.000 ovine şi aproape 500 vu l matcă. Faptul că în perioa­
Tovaroţul inginer Nico- re în zilele de 5, 6. 7 si Î l iu ­ priceperii celor rare le fo lo ­
porcine, existind reale posibi­ da actuală şînt create con diţii
lae Pascu, ţelu l secţiei, la nie a lăsat mina în „pană" de rilm icita lo o în d e p lin irii sarci­ sesc. In ultim a instanţă este
lită ţi ce in d ica to rii sta b iliţi mai bune de hrănire a anim a­
solicitarea noastră, ne-a pentru sfîrsîtu) anului să fie lelor perm ite ca acţiunea a- curent. Intr-adevăr au existat n ilo r plan, integral dc către vorba dc prezenta efectivă a
informai ca laminorul re­ unele în tre ru p e ri în furnizarea loate sccloarole şi brigăzile, cadrelor de conducere nu In
în d e p lin ili şi rh in r depăşiţi m in tilă să se soldeze cu rezul­
construit ţi modernizat a energiei electrice. Din datele esle tratată ca o problem ă se­ birou şi . la inspecţii fulger ci
Dacă pe ansamblu re a liză ri­ tate mai bune decît cele ante­
intrai pe făgaţul normal prezentele dc tovarăşul Ion cundară. A ltfe l nici nu se ex­ direct în ahataje. Procedîndu-se
le apar pozitive, există si o rioare.
ol tehnologiei de func­ Golcea de la se rviciu l tehnic, plică de ce un întreg sector — in acest mori, cu siguranţă
serie de u n ită ţi cooperatiste N ici la specia ovine în une­
ţionare, alingind nivelul de rezultă că în total mina a fost şi nu lipsit dc im portantă — ră şirul e xp lica ţiilo r „o b ie c ti­
unde nu se urm ăreşte cu în ­ le cooperative cum sînt cele
producţie prevăzut pentru „în ponă" 5 ore şl 13 m inute. este lăsat să vegeteze dc mai ve" va fi curm at şi va renaşte
treaga răspundere Înfăptuirea din O strov, Ciula Mare. Sfm-
primo etapă. Consultind In acest tim p Insă sînt c u p rin ­ m ulte luni undeva sub nivelu l sp iritu l de in iţia tiv ă care a ca­
sarcinilor stabilite în plan. N u­ pelru, Holdea. Izvoarele s a. nu
situaţia centralizată la s-o depus suficient interes în se şi în treru peri — rele mai p o s ib ilită ţilo r reale. racterizat întotdeauna co le cti­
mai aşa se poate explica de re
serviciul de producţie al In loc să crească, efectivul vederea în d e p lin irii sarcinilor m ulte — de 12 pînă la 23 rit; Din cele constatate la Ţ e­ vul de conducere al mfnei Tc-
combinatului, om constn- matcă de vaci şl ju n in ci a scă­ de creştere a efe ctivulu i. Deşi m inute, între ru p e ri care nu a- bea rezultă si alte concluzii. hea.
tnl că în ultima săpiâ- zut lată rle începutul anului cu s-a orqanizal schim bul de foctează prea m ult c o n tin u ita ­ In g in e rii V irq it Anca si Ti be­ Pentru că, deşi se invocă fe­
mină s-a laminat zilnic peste 410 capete. Cele mai mie! între unităţi, din m otive tea c ic lu lu i de producţie In rii» SA ba11 caută cu o stăruin­ lu rile greutăţi, există realmente
cu 10-20 tone de oţel spe­ mari restante — clte 25-40 ca­ greu rle înţeles, nu s-a preluat subteran. ţă demnă de o cauză mai bună p o sib ilită ţi ca mina să se în ­
cial mai mult decît era pete — se înlllne sc la coope­ Întregul număr stabilit. De e- Care sînt alunei cauzele re­ m otivă ri „o b ie ctive ", „in de pen­ scrie pînă la finele lu n ii in
ploniticot. rativele agricole din Deva. ceea va trebui ca neinlîrzw it ale alo răm înerii in urmă ? O dente" do întreprindere ,,!n rîndul în tre p rin d e rilo r care ra­
Hrptpa Română, Ruşi. Hărâu, fiecare cooperativă cn m in usiu i sumară analiză a re a liză rilo r pe sectorul II nu avem efective. portează îndeplinirea tu tu ro r
Secţii A urel Vlatcn ş.a. Nerealiz.ările la efective să treacă la procu­ sectoare si brigăzi spune lo ­ Panoul osie spre term inate, in d ica to rilo r de plan. De a lt­
slnt îndeosebi iirm arpa in su fi­ rarea dc oi prin cum ­ tul Din cele trei sectoare p ro ­ presiunea c mare. Sc lucrează fel, tovarăşul Cheorghe Ciroza,
ductive doar prim ul, cuprinzind
cu armare metalică pe
strat
minor
un vechi prim -m aistru
meşteşugăreşti cientei precupări a c o n siliilo r părări. In acelaşi tim p se cer 5 brigăzi, îşi realizează ritm ic subţire înclinat otc„ ele:,'1 la şertorul 11 —• sector dc ca­
rezolvate de urgentă In toate
de conducere şi a cadrelor teh­
nice pentru trecerea vjţe le lo r u n ită ţile problem ele releritoare sarcinile do plan. Sectorul II Realitatea este însă alta. f.îp- re depinde recuperarea restan­
telor — afirm a
„N e cunoaş­
la sate la categoria ju nin ci p rin lr-o la angajarea şi re trib uire a cio ­ tem hine forţele. C iteva zile de
1 -------------------- lurajare si în g rijire corespun­ banilor, în conform itate cu In­ lucru ne-au arătat că putem da
zătoare a acestora. De aseme­ dica ţiile ce s-au dat de orga­
Cooperativele de con­ nea, se constală m inusuri des­ nele agricole. Ne referim în MĂRTURII ziln ic 80-100 tone de cărbune
sum iţi lărgesc stern do tul de m ari faţă de prevederile special la C.A.P. Burjuc, Romo- In plus. Pentru «ceasta trebuie
activitate prin infiinţorea planului anual Ia specia b o vi­ sel. Bampotoc. Vaidoi etc. să ne concentrăm toate efo r­
de secţii şi ateliere meţ- ne în cadrul cooperativelor a­ Nesatisfăcător se prezintă si ALE EROICULUI AN tu rile ". Dacă aceasta este op i­
leţu gă rcjfi la sate meni­ gricole din Vata, Toteşti, Cîm- situaţia e fe ctivu lu i matcă la nia şi dorinţa co le ctivu lu i rle
te să satisfacă in măsură pnri, Dîncn Mare, Răcăştie etc. porcine, unde m inusul se r i­ m ineri conducerea în tre p rin d e ­
tot mai mare cerinţele ce­ Deoarece modul do realiza­ dică la 246 scroafe. O dată cu Lăcătuşul montator Andrei Valerian de la C S. Hunedoara, REVOLUŢIONAR 1848 rii are datoria să o sp rijin e
tăţenilor. In comunele Be- re a e fe ctivulu i condiţionează secţia reparaţii electrice, execută montarea unui motor de 350 total.
riu ţi llia şi-au început în măsură ho tărltoare situaţia (C ontinuare In pag. n 2-a) kW. ‘ Foto : V. ONOIU L. VISKI
de r.urind activitatea secţii
de confecţionat cărămizi
pentru populaţie ţi pen­
Iile in planul de producţie al Expoziţia „120 de ani de la revoluţia
tru alte construcţii de cooperativei. C iteva exemple
interes cetăţenesc- La Cum se asigura baza furajeră sînt edificatoare. I.a lucernA CIENFUEGOS
Certe] ţi Geoagiu s-au a­ suprafaţa s-a dim inuat cu 6 din 1848 în Tarile române"
menajat sifonăm, care pot
hectare, din care 3 nu au fost
produce zilnic pină la 500 insAm intote din cauza lipsei de
litri silon fiecare. O altă Parte integrantă a m arilor z iţiile m a rto rilo r tn procesul
unitate de acest gen este ÎN PLANURI Şl ÎN REALITATE sâmînţă. De asemenea, din a- m anifestări p rile ju ite de săr­ lui E ltim ie M urgii, acuzat de Cienfuegos înseamnă 1n
rolaşl m otiv nu s-au însâmîn-
' curs de înfiinţare in bătorirea aniversării a 120 de a fi făcut rio rla ra ţii in stiga­ limbn spaniolă „f0 0 dc lo­
tnt 5 hectare cu qhizdci. Pe ani de la revoluţia din 1843 toare la C o viijd ia G lasurile
c. /nuna Pui. alte 3 hectare s-a compromis curi". Se spune câ In înce­
La cooperativele de M odul de hrănire a anim a­ valorificate. Repercusiunile u ­ cap de vacă (?)■ Nu trebuie să în Ţ ările române, expoziţia re vo lu lie i se auri ric p re tu­ putul sec. al XVl-tea, clnd
consum din V/ota de Jos, lelor constituie unul din fac­ nor astfel de deficienţe sînt fii specialist pentru a-ţi da sea­ sparceta, fără a se înlocui cu deschisă recent in holul să­ tindeni. caramelele spaniole, căutlnd
Căiţa, Dobra şi altele ur­ to rii cheie de care depinde în ­ cît se poate de evidente. A s t­ ma că Intr-o asemenea situa­ o altă cultură de nu tre ţuri. lii „A rta " din Deva conţine Un spaţiu amplu este con­ un addpnst pe o vreme rea,
mează să-ţi inceapâ anul făptuirea sarcinilor stab ilite în ţie eficienta a c tiv ită ţii desfă­ Cine oare dacă nu co n siliu l de m ărturii em oţionante a‘c e ­ sacrat ilu s tră rii prin acte şl
fel, pfnA la începutul acestei conducere al cooperativei (pre­ au dat dc acest goli, au ex­
acesta activitatea unităţi sectorul zootehnic. De acest şurate în sectorul zootehnic roiculu i an revoluţionar, pa­ documente de arhivă a des­ clamai : „Uite 100 de lo­
de remaiat ciorapi, pen­ lucru sini pe deplin convinşi luni cooperativa agricolă din este cu totul nesatisfăcătoare. şedinte Ion T ode rici) si in g i­ gini care reînvie episoade a- făşurării revo lu ţiei în M j I- curi /". Brâu locurile aprin­
tru care s-au ţi primit toţi crescătorii de animale. Zam are o restantă de 6.470 1 Se pune întrebarea : care sini nerul agronom trebuie să u r­ tît din desfăşurarea re vo lu ­ dova şî Ţara Românească : se dc indieni tn aşezările
m aţinile necesare, aduse mărească şi să răspundă de în­ ţiei în principate, cît şi p ri­ numeroasele nem ulţum iri ale
L a cooperativele agricole din lor.
din import. Au început Zam şî Sălciva acestei probleme deplinirea punct cu punct a vind mersul re vo lu ţie i de la populaţiei, dorinţele acesteia
pregătirile in vederea in- nu I se acordA însă atenţia cu­ In două cooperative agricole ob ie ctivelo r prevăzute în plan ? 1848-1849 în TransiIvania. O r­ cuprinse in „P roclam aţia de In Tilde noastre, pe Uto-
fiinţări» de brutării in o- Un calcul estim ativ asupra ganizatorii expoziţiei, s e rv i­ la islaz", documente p rivin d l ralul gotlulul, pe Jocul sule­
venită, negiijindu-se preocupa­ ciu) A rh ive lo r statului Deva înscrierea cetăţenilor în gar­ lor de focuri, se ridică con­
ţezorile de munte Muncel rea pentru asigurarea ca n tită ­ p o s ib ilită ţilo r de asigurare a
şi Lunca Cernii. In comu­ lapte, tar rea din Sălciva 7.120 cauzele ce determ ină n ive lu l bazei furajere scoale în e v i­ şi C om itetul pidetean pentru da naţîonată, lio ta riri ale gu­ strucţiile tim purilor moderne.
ne Dobra se amenajează ţilo r şi sortim entelor necesare 1 la fondul dc stat. scăzut al producţiei anim a­ dentă că în afară de grosiere, cultură şi artă, oferă v iz ita ­ vern ului provizoriu. Totoda­
de furaje. Ca urmare, nici re­ to rilo r acte, fotocopii, facsi­ tă, se anunţă ric pe acum
o fierărie ţi o timplorie. In razul cooperativei a g ri­ liere ? la toate celelalte sortim ente
Numărul de unităţi şi zultatele obţinute nu se situ ­ cole din Zam perspectiva în ­ In afară do faptul că nu s au unitatea are de ficit, ceea ce de­ m ile şi fotog rafii evocatoare amploarea revo lu ţiei din
secţii de prestări de ser­ ează la n ive lu l con ntolor şi al d e p lin irii sarcinii contractuale asigurat în g rijito ri perm anenţi notă ca nu s-au tras învăţă­ pentru idealurile şi lupta Transilvania. Raportul p ri­ R ep ortai
vicii la sate înfiinţate p i­ p o sib ilită ţilo r, u n ită ţile am in­ slă Sub semnul in ce rtitu d in ii. la ferma dc animale, sc con­ m intele cuvenite din neajun­ rom ânilor, pentru înţelegerea m arului Braşovului arată că
nă acum in judeţul nos­ tite fiind puse în situaţia să Inginera Dana N icbita nc spu­ stată o serie dc neajunsuri surile semnalate în anii tre- c o n d iţiilo r eonerele de desfă­ aici au sosit m ulţi re v o lu ţio ­
tru a ajuns la 160 urmînd cheltuiască sume însemnate dc nea că planul anual este prea în p rivin ţa organizării acţiu ­ euţî. Rău este însă că nici can­ şurare a acesteia. nari din principate, care vor p e g lo b
ca pină la slirsitul anului hani, zeci de m ii de lei, penlru mare, din cantitatea stabilită n ilo r de producere şi gospodă­ tită ţile de nu tre ţuri ce se pot S trăju ite de portretele lui sa participe la Adunarea de
procurarea de n u tre ţuri din a l­ N icolae Bălceseu şi A vram la Blaj.
să atingă cifra de 190- putîndu-sc realiza ahîa 15—20 rire a furajelor, tn prim ul rînd realiza nu sînt strinse şi con­
tă pArte, în vrem e cc resur­ trebuie arătat că nu se res­ lancu. docum entele ne trans­ Un num ăr mare de expo­
^ 200. la sută, ceea ce revine mai servate cu g rijă. Dosi lucerna pun în atmosfera revoluţiei. nate ilustrează pregătirea A ­
sele p ro p rii nu sînt pe deplin pu lin de 100 I lapte-m arfă pe pectă întocm ai sarcinile stabi- s-a cosit, a fost lăsată în cim p
\ —------- ----- Cunoaştem situaţia generală dunării N aţionale de pe Cîm-
să se deprecieze iar d c p o /ilu l dinaintea declanşării re vo lu ­ pia Libe rtă ţii. Pot fi citate Depozitul rle zahăr din
de nu tre ţuri stă gol ţiei, caracterizată prin num e­ ordinele date dre gă to rilo r Cienfuegos, situat pe malul
Necorespiinzător stau lu cru­ roasele nem ulţum iri ale ţăran i­ penlru a-i îm piedica pe ţă­ M ării Caraibilor, aduce cu o
rile şl la C A P . Sălci va. A ici lor şi m un citorilor. Parcurgem rani să ajungă la Blaj. Reac- uriaşă navă transoceanică
cultu ri vechi de luccrnă sau r îndur i le po runcii dom ­ construită din aluminiu, lun­
trifo i nn există deoarece, după neşti de interzicere a „D aci­ T. (STRATE gă de 236 m, lată de 46 m
ei lite rare", artico lu l lu i Ba- şi înaltă de 26 m.
(Continuare în pag. a 2-o) ritîu „N a ţion alita te a", depo­ (Continuare în oag. a 3-a] Zahărul este piinea dc
toate zilele a Cubei, una din
La m ina G hcla r ani poposit se face cu cam ioane cu pre­ dcam aproape o oră ca să a­ sursele prosperităţii ei. Ex­
Cu o rj/d a "n o i deplasări '3 lată. S-ar putea îm b u n ă tă ţi a­ jungem la staţia de autobuz** pediat peste mări. cl sc în ­
Tel inc s> C hclar am lost m a i- către oi^a 12. P orn in d de la ceste c o n d iţii de tra n sp o rt p rin — spunea un m un citor. Dacă toarce pe Insula Libertăţii
ţori la nn fnpl destul de b i­ L ip tu l re la ta t la înce putul a- dotarea cu m ijloace auto in ­ mai adăugăm fa p tu l câ la Te-
zar. In autobuzul de H une­ ceslor rîn d u ri. ne-a (interesat cluse şi adaptate la c o n d iţiile lu ic se află cantina, ia r la sub lor mă de maşini, strun­
doara a urcat un m un citor îm ­ inai în lîi unde pot face m in e ­ Hienedoara căm inul, nu m ai e guri, motoare electrice, îm­
rii baie. Aceasta se compune o fe rite dc căile secundare de brăcăminte. $i producţia dc
brăcat in tr-o salopetă puternic acces. D ar această posib ilita te nevoie de argumente. Condu­
impregnată cu praf de m ine­ din două lin d u ri de jg heaburi pare peste m ină la 1 M. H u ­ cerea în tre p rin d e rii m in ie re z.uhăr creşte cu fiecare on,
reu. C ă lă to rii îm brăcaţi in ha i­ cu robinete unde curge apă nedoara. Tovarăşul .Mircea H unedoara a dat o circu la ră prcvâzindu-sc ca pină 1 n
ne de stradă l-au ocolit. $i rece la care după ce ieşi clin B aru ţia. d ire cto ru l a d ju n ct al pentru tonte e xp lo a tă rile în 1070 să ajungă ia 10 m ili­
om ul. cu m u lt bun simţ., se m ină, n-;ire rost să apelezi, n u ­ în tre p rin d e rii, ne-a spus : subordine p rin care se atrăgea oane tone.
simţea jenat, ln tim p la tc a era ia are un cazan pentru încăl­ ..Facem Transportul la dom i- atenţia că g rija faţă dc om tre ­ Vorbind despre planurile
o repetare pe a lt plan a a lte ­ zirea apei. dai se vede D en­ buie să se facă mereu s im ţi­ dc viilor, Francisco Messa,
ia petrecută in tr-u n autobuz, tă. Foarte înduioşătoare circu ­ membru a! comisiei econo­
local d in Petroşani. în tre b a ­ lară. Dar Io închirierea prin mice a com itetului raional
rea vine de la sine : de ce sînt con tra ct a unui autobuz care dc partirl, un tlnăr energic
puşi oam enii în s itu a ţii je ­ să facă legătura în tre căm inu l care înainte de a deveni ac­
nante? în tre b a t dc ce nu-şi cilm cu m aşinile noastre pen­ modern din Hunedoara şi Te- tivist de partid a lucrat 1n
lasă la mină hainele de lu ­ ha ră de la plecarea ie rn ii n i­ liuc nu s-a g in d it nim eni. producţie. a spus că peste
m eni n-a mai făcut apel la lru c»i e m«n economicos. Da­
cru, u n u l d in tre ei a răspuns: Conducerea E xp lo a tă rii m i­ citeva luni portul va li
se rviciile lu i. Cine a r face ba­ că am contracta aceste trans­
„ne sim ţim bine în ele". în ­ niere Aninoasa. din bazinul completat cu un nou depo-
ie în astfel de co n d iţii ? Cine p o rtu ri cu D.R.T.A. am p lăti
ţepătura răspunsului era us­ carb o n ife r Valea J iu lu i, a r pu­ 7.it, la fel dc mare ca primul.
s-ar îm brăca, nespălat după mai m u lt şi el s-ar face tot
turătoare. Deşi ironia, ne-a cu cam ioane cu prelată căci tea servi ca exem plu dc m o­ Sc va lărgi şi cheiul. Se con­
fost adresată, ea se refeiea de ieşirea din mină. în hainele dul cum se interesează dc pro­ struieşte şi o nouă centrală
lui de stradă ? D R T .A . refuză să introducă
fapt la cei care se ocupă de autobuze pe aceste trasee din blem ele sociale ale m in e rilo r. e tec frică, cea existentă ne-
problem ele — să le n u m im de Am fost sesizaţi că m inerii cauza stări i d ru m u rilo r". Cauzele n e m u lţu m irii în legă­ maiputlnd satisface nevoile
ord in social — ale acestor oa­ pierd m u lt tim p din cauza La FL\ ploaia rea m in ieră Te­ tură cu c o n d iţiile de baie au oraşului şi portului. Se pro­
meni tra n sp o rtu lu i la d o m iciliu . De ii nc. am în l.iln il o altă ,.pnr- fost in lă tu rate La intra rea in iectează noi construcţii in ­
Raidul întreprins cu citeva aceea ne-a interesat progra­ t .cn la rila te ". G ospodarul e x ­ exploatare îşi oferă se rviciile dustriale. V o r li, de aseme­
/ iIc în urm ă )>c .la m a; m ulte m ul autobuzelor pe cele trei p lo a tă rii ne spunea : ..Pentru un chioşc T.A .P L. cu prepa­ nea, construite un combinat
explo atări m iniere din judeţ trasee — Chel ar — T o p ita — a crea c o n d iţii m ai bune de rate şi răcoritoare. în perm a­ pentru construcţii dc locuin­
ne-a perm is să tragem conclu­ Hăşdău, G hclar — Bunila şi cazare m u n c ito rilo r ne fa in i- nenţă a p rovizion at cu produse ţe şi o fabrică automată de
zia câ i-n unele locuri, condu­ G h e la r— Tulea. La 45 dc m i­ liş li. am tra n sfo rm a t la H une­ proaspete. Au şi cei de la A - îngrăşăminte minerale, unica
cătorii acestor unităţi uită u- nute după term inarea schim ­ doara un bloc in căm in. C re­ ninoasa. însă, n e m u lţu m irile de acest lei din întreaga A ­
n ro ri ca producţia se realizea­ b u lu i. pleacă pruna maşină deţi că au v ru t sâ stea acolo? lor. „Sîm bâfa. dc regulă — ne merică Latină.
ză cu oameni de a căror pro- spre Hăşdău, iar la Humla - ION CIOCLEI C.A.P. Foit. Pe uno din tarlalele ocupate cu porumb, mecanizatorul Petru Breteanu
irn lie la elrvarp, indirect, ei după o orâ. Nm vi se pare câ Au fu g it cu to ţii înapoi la bă­ execută praţilo a doua. (Din revista „Cuba")
-int răspunzători. este prea m u lt? T ransp ortul lă c i". C hiar aşa sâ fie ? „P ie r- (Continuare în paq. a 3-al