Page 63 - Drumul_socialismului_1968_06

Miercuri 1® Iunie tl6 i
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

nfărire a

ri nourilor organiza­ Boală greu C.A.P. Zam s-au bucurat mult *aproviziona* factorii In drept
Cu ce fel "de argumente pot
clnd au văzut curglnd apa pe
conducte plnă la lermă. In — cooperaţia de consum ş.o.
schimb, acum sînt indignaţi
— nemulţumirea consumatori­
ţiilor de bază trebuie curabilâ Au şl motiv. Deschid robine­ lor 1
tul, dar apa nu mal vrea sd
SÂCARIMB (de la Ion Cio-
clei). Dacă întrebi la magazi­ vină. De ce 1 Vă invităm
Lucrările de alimentare s-au
nul mixt
din Sâcârlmb
de
condusă permanent mâluri, bidinele sau perii, e apa, Ingheflnd, a spart con­ la „spectacol"
electuat pe timp de Iarnă şi
ca şl cum al întreba de bal­
ductele. Acum se umblă la
samul cu care au lost îmbăl­
sămate mumiile faraonilor. remedieri. Cu alfl bani, btne­ BRĂNIŞCA (de la Gh, 1.
înţeles. Cel vinovatI vor simţi
Cînd sosesc în magazin aces­ oare cit dc ctt urmările ne­ Negrea). Locuitorii comunei
Recent, Comitetul orăşenesc slaba preocupare a unor orga- te obiecte de uz casnic — o Brănişca ne-au rugat să trans­
de portid Sîmerio a pus In dez- nlzoţiî de partid ca cele de la dafd la un an — gestionarul c h ib z u ite i lor ? mitem I.R.E. Hunedoara-Deva
batereo unei şedinţe plenare cooperatlvo ogrlcolă, din co­ o invitaţie la spectacolul ca­
modul in care organele şl orga­ merţ, districtul triaj, I.C.M., care mal mult reuşeşte sâ nemulţu­ Prezenţi pe.no- re arc loc In fiecare seară la...
nizaţiile de portid din raza sa nu au avut o preocupare susţi­ mească pe so/icitanfl. N-are televizoarele lor.
de activitate muncesc pentru nută pentru întărirea rîndurîlor destule pentru Io//. „M / s-a Cînd amurgul se lasă peste
aplicarea in viaţă a măsurilor partidului. spus, zice el, că-s mârfuri de- tete de comandă sat şi... programele la televi­
stabilite de plenara CC. al A fost scos Jn evidentă faptul llcllare şi de aceea nu ajung
P.C.R. din 22— 25 aprilie cu pri­ că in generol In partid au fost pentru to ii solicitanţii". Cred ziune încep, el se aşează In
vire Io întărirea rîndurîlor porti- primiţi noi membri tot In orga­ Insă c<3 deficitar ar li sptrilul HAŢEG (de Ia N. Sbuchea). lata micilor ecrane şi aşteap­
dului şi pentru educoreo m ulti­ nizaţiile core ou un număr ma­ comercial de Ja cooperativa Dutctut „ Expres" din localita­ tă minunea care nu se mai
laterală o comuniştilor. re de comunişti şi că în organi­ de consum llia, şl câ de ace­ te, mult solicilat de către con­ produce. De foarte multă vre­
Atit materialul prezentat, cit zaţiile mici această preocupare eaşi boală suferă şl industria sumatori, îşi pierde uneori c li­ me, din cauza slabei tensiuni,
şi discuţiile purtate au apreciat este slabă. Toţi vorbitorii ou e­ noastră locală. Ce-I drept, boa­ enţii. M otivul ? Slaba aprovi­ ecranele stau... de lemn, adi­
ca bună preocuparea unor or­ videnţiat rezervele mari de core la asta-l greu curabllă. Uniu­ zionare a unită!II. Gestiona­ că albe.
ganizaţii de portid ca cele din dispun organizaţiile de partid nea judeţeană a cooperative­ rul elaborează note de co­ Cea mal bună gazdă este
secţia locomotive de Io uzina pentru primirea de noi membn. lor de consum ar trebui sâ mandă pentru aprovizionarea Ghenrghe Rusu, care n-a vă­
R M.R., „M arm ura" Simeria, C.T.4, In încheierea dezbaterilor a Intervină cu promptitudine şi baletului, dar furnizorii omit zul la „Intim "-ul său nici un
nr, 1 de la depou şl altele, care îuot cuvîntul tovarăşul loachim sd pund la punct aproviziona­ mereu onorarea acestor co­ program de două luni.
au reuşit ca lunar să primească Moga, prim-secretar ol Comite­ rea cu aceste produse. menzi. O serie de băuturi so­ Ce ziceţi, tovarăşi de fa
cîte 2-3 tovorăşl in rîndul mem­ tului Judeţean de portid, cpre a licitate, printre care lichiorul f.Jl.n.H. ? Faceli această onoa­
brilor de partid. orătat că în prezent. datorită aperitiv, figurează pe notele re locuitorilor din Brănişca
Jn cuvîntul său. tovarăşul Teo­ faptului că orgonizoţia orăşe­ Alţi bani... de comandă nr. 171/22 V 1965. dc a asista la un asemenea
dor Purdea, şeful depoului nească de portid Simeria numă­ 181/30 V 1965. 18414 V ! 1Q68 . spectacol" 7 Noi zicem că
CF.R., a subliniat că datorită ră peste 2500 de comunişti, este ZA M (de la T. Dobriccanu). c'c. pentru că In bufet lipsesc merită. Vn asigurăm că fu
preocupării organizaţiilor de capabilă să-şi exercite o puter­ în g rijito rii de animale de la cu desăvtrşlre. linal veli primi... aplauze I
partid, în prezent, din numărul nică influenţă in toate dome­
totol de salariaţi ai acestei u* niile de octivilote.
nităţi, peste 46 la sută sînt mem­ Vorbitorul o criticot faptul că
bri de partid, lucru care face co munca de primire in portid, pre­
realizarea sorcinîlor de plan să cum şi cea de educaţie, nu este
nu fie o problemă, deoarece co­ condusă cu perseverenţă. Nu­
muniştii sînt in primele rinduri mai aşa se explică de ce toc-
ale acestei lupte. moi în organizaţiile de bază mici Creşterea num ărului de ani-
Rezultata bune ou fost o b ţi­ preocuparea pentru întărirea
nute şi în educoreo membrilor lor numerică şi calitativă este 9
de partid, aceasta mol ales du­ slabă.
pă apariţia documentelor Con­ In încheiere vorbitorul a ară­ maie şi a producţiei acestora
ferinţei Noţionale a P.C.R. şi ole tat sarcinile ce revin organiza­
plenarei Comitetului Central al ţiilor de partid în lumina docu­
partidului din aprilie, core ou mentelor plenarei CC. al P.C.R.
stîrnît un puternic Interes în rîn- dîn 22— 25 aprilie privind întă­
dul oomenllor muncii. rirea rîndurilor partidului şi e- (Urmare din pag. 1) dc vacă depăşeşte cu pes­ cipare la activitatea desfăşu­
Vorbitorii Păun Răvaş, Iile ducorea membrilor de partid. rată In ferm ele de animale. Dc
Stoica, loslf Răduţ ou criticat In serele—solar, culturile de legume au o vegetaţie avansată. De la C.A.P. Geoagiu te 330 I media pe judeţ,
VIOREL OCOŞ nu peste multă vreme se vor livra primele cantităţi de roşii. m ăsurile luate de creştere a la cooperativele agricole asemenea trebuie rezolvată,
num ărului lor la n ive lu l pla­
secretar IN FOTOGRAFIE : Cooperatoarea Veta Clobanu efectuează lucrările de copilit şi palisal nificat este necesar să se îm ­ din Sălişte, Cărăslău. Densus, fără nici o amînarc, m ult
al Comitetului orăşenesc la roşii. Foto : V. ONOIU bunătăţească indicele de u tili­ Baţi/., Roşcani, Livadia, Vata, discutata problemă a lo tiză rii
anim alelor Tn vederea în g riji­
S irbi
n ive lu l producţiei
etc.,
Cum se asigură Simeria al P.C.R. zare a scroafelor, astfel îneît el este sub această medie cu cî­ rii şi fu ra jă rii lor raţionale,
să depăşească 1,6 fătari pe fie ­ te 100-200 litri. In afară de lip ­ p o triv it destinaţiei acestora.
care exem plar sa furajelor. în perioada de Desigur că nu se poate scăpa
Adunările pentru constituirea
baza furajeră comitetelor de direcţie s-au AVALANŞA CIFRELOR num ărului de animale si a p ro ­ stabulatie una din cauzele ca­ din vedere asigurarea In con­
Strîns legată de
creşterea
tinuare a în g rijito rilo r nece­
re au determ inat n ivelu l scăzut
dovedit a li p rile ju ri de serioa­ ducţiei în sectorul zootehnic ol producţiei de lapte constă sari, care să fie cointeresaţi in
(Urmare din pag. 1) să şl temei-nteâ analiză a a cti­ este problem a reducerii p ie r­ în insuficienta preocupare a obţinerea do rezultate cît mai
v ită ţii economice din acest an d e rilo r cauzate de m ortalităţi. conducerilor u n ită ţilo r pentru bune prin aplicarea uneia
P o triv it in d ;eaţiilor, s-a acor­ Intr-o serie de un ităţi coope­
cure ne spunea tovarăşul pre­ perm anentizarea ca în g rijito ri din form ele indicate d e vîJ.cuu
şedinte Nîcolae Popescu, nu dat prioritate problem elor de POATE SUPLINI ratiste, ca de pildă la Rîu de a celor mai harnici si price­ nea Naţională a Cooperative
bază, 6pec'tice fiecărei între­
s-a găsit săraînţa necesara. Iată prinderi, astfel ca 5n urma dis­ M orî, O colişu M ic, Ciulo M a­ pu ţi cooperatori, care să fie lor A gricole de Producţie. T o t­
de ce va trebui ca de rezolva­ cu ţiilo r şl observaţiilor c rtic e re, Burjuc, Sîncral si Dîncu re trib u iţi In funcţie de rezul­ odată de maximă însemnătate
rea acestei probleme să se o­ să se ajungă la măsuri prac- Mare, unde s-a făcut sim ţită tatele pe care le înregistrează. este să sn acorde întreaga g ri­
Ş irul ne ajunsurilor ce se în-
cupe cu întreaga răspundere <ti/ce. capabile să aducă reale lipsa de fu ra je necesare echi­ tîlnesc în sectorul zootehnic, jă posibilă s trin g e iiî şi conser­
lib ră rii ra ţiilo r la bovine sau
La T .A P .L . Petroşani ar fi BUNA DESERVIRE?
fiecare unitate agricolă, perfecţionări în activitatea în ­ ovine, s-a înregistrat un pro­ care din păcate nu se pot re ­ vării tu tu ro r resurselor de nu­
treţuri.
„Salvarea", spunea preşedin­ tre p rin d erii respective. cent cu m ult mai ridicat dc zuma doar la cele semnalate, a De modul cum se vor m obi­
tele, constă în culturile duble. m o rta lită ţi fată de media pe in flu e n ţa i neqatîv îndeplinirea liza şi cum \ or şti să acţio­
Dar, pînă acum, nu există nici fost firesc ca adunarea de con­ judeţ. In cazul cooperativelor sarcinilor contractuale, exis- neze con siliile de conducere >î
o garanţie că la porumbul si­ stituire a com itetului de direc­ din Hărău, Densuş, Dobra si tind o serie de restante la cadrele tehnice din fiecare u n i­
loz si masă verde se vor ob­ ţie să aibă ca ob!ectiv princi­ Sălciva m ortalitatea pu rceilor fondul de stat. tate, sub îndrumarea organiza­
ţine rezultatele scontate. Ne pal căile şi m odalităţile de tine cifre, problemele comple­ le ' — oum se opune — despre ţin şi ineficient în ambianţa s-a datorat In mare măsură Pentru redresarea situaţiei ţiilo r de partid, p e n tru . în lă tu ­
referim la faptul că aici nu a îm bunătăţire a deservirii popu­ xe ale producţiei de cărbune deservirea consum atorilor din localurilor. Si în prezent o su­ c o n d iţiilo r necorespunzătonre sectorului zootehnic se găsesc rarea deficientelor ce s-au *ă-
Valea Jiuhiî, este cel p uţin o
fiin d totuşi abordate şi eluci­
mă apreciabilă de unităţi au
fost dat încă în exploatare sis­ laţiei, activitate esenţială pen­ date cu înaltă competenţă. greşeală. Ea dovedeşte de fapt un aspect interior penibil, ca­ de adăpostîre. Rău este suliciente rezerve nevslorifica? cut si se mai fac simtito-.dn ac­
temul de Irigaţii pentru a asi­ tru lucrătorii din alim entaţia o racilă m ai veche existentă re nu satisface nici cele mai Insă că la u n ită ţile am in­ te pe deplin Tn fiecare u n ita­ tivitatea sectorului zootehnic
gura o dezvoltare corespunză­ publică. Aceasta se impunea De bună seamă nu optează la conducerea T.A.P.L. — tra ­ modeste pretenţii. C it despre tite, din aceleaşi cauze, an te. Intre altele se cer a II res­ va depinde sporirea re n ta b ili­
toare a culturilor. După toate din m otive lesne de în ţe le s: nimeni pentru ignorarea acti­ tarea m u ltip le lo r aspecte ele deservirea propriu-zisâ se pot de an s-a perpetuat situaţia pectate întocm ai program ul tăţii şi a v e n itu rilo r obţinute
probabilităţile, se prevede ca a- T .A P .L. îşi Justifică existenţa v ită ţii economico-financiare a deservirii cu Insuficientă răs­ form ula încă foarte m ulte re­ p ie rd e rilo r de anim ale fără a de lucru şi graficele de p a rti­ din creşterea anim alelor.
bîa peste 25-30 zile să fie ter­ numai ca unitate economică unei întreprinderi. D im potrivă, pundere, ca o chestiune secun­ zerve. Masa largă a consuma­ se lua m ăsurile cuvenite din
minate lucrările la sistem. Fă­ de deservire ; ea este prin ex­ s-nr comite o greşeală gravă dară. Normal ar fi fost ca a­ to rilo r sesizează cu sensibili­ partea co n siliilo r de conduce­
ră un sprijin mal eficient din celenţă o întreprindere a că­ şi de neiertat dacă nu ar ft dunarea de constituire a comi­ tate defecţiunile existente şl re si a cadrelor tehnice. Lu­
urm ărită obţinerea unei e fi­
partea Uniunii Judeţene a rei activitate de bază este sa­ ciente economice ridicate în tetului de direcţie să fie un pretinde, în virtutea cerinţe­ c ru rile nu vor putea continua
C.A P. însă nu se va putea a­ tisfacerea la cel mai înalt n i­ toate compartimentele alim en­ p rile j de dezbateri ample, fu r­ lor sale fireşti, să fie respec­ ost fel, fiin d necesar ca acolo
sigura acoperirea deficitului de vel a cerinţelor consumatori­ taţiei publice. Dar de aici şl tunoase. am putea spune, des­ tat, tra ta t în absolut toate ca­ unde se constată că există in­
dolentă şi rea voinţă cei v in o ­
nutreţuri din culturile duble. lor. Bineînţeles, această acti­ pînă Ja abuzul de cifre şi da­ pre m inusurile nenumărate ale zurile ca un veritabil oaspete. vaţi să fie făcuţi răspunzători
Surprinde, de asemenea, faptul vitate In ansamblul et trebuie le e o distanţă apreciabilă, cu deservirii, m inusuri oare im ­ Form ulînd rîndurile de fa­ m aterial de p re ju d iciile aduse
că nici măcar celelalte resurse să se înscrie într-u n cadru e- serioase im plicaţii. pietează într-un fel sau altul, lă, nădăjduim că noul comitet avu tulu i obstesc.
existente nu sînt gospodărite O precizare, în cazul T.A.P.L.- într-un grad mai mare sau mai de direcţie, ca organ de gîn- După cum se ştie, producţia
cu chibzuinţă, Este vorba des­ conomîc şl financiar caracteri­ mic eficienţa economică a ac­ dîre şi conducere colectivă, de medie de lapte este un indica­
pre lipsa de prevedere în ceea zat prîn tr-o rentabilitate spo­ uluî, încă se mai impune. „E­ tiv ită ţii de alim entaţie publi­ competenţă şi in iţia tivă va ac­ tor calitativ care reflectă e fi­
ce priveşte creşterea produc­ rită. conomismul* excesiv nu tre ­ că ţiona cu operativitate şi hotâ- cienta a c tiv ită ţii desfăşurate Jn
ţiei de fînurl. Astfel, pe o par­ A tenţia conducerii în tre p rin ­ buie p riv it ca o chestiune strict Se naşte din această realita­ rire pentru a pune deservirea fermele de animale. Sub acest
te din suprafaţa ocupată cu derii s-a îndreptat însă de funcţionărească, birocratică, ca te de loc roză întrebarea : as­ populaţiei la locul cc î se cu­ aspect, rezultatele obţinute
fineţe naturale oile au fost lă­ un aspect m inor lip sit de con­ pectele deservirii populaţiei au vine. Fără a scăpa cîtuşi de pu­ pînă la începutul lu n ii iunie
sate să păsuneze în voie, ceea Ja problemele m ajore — şi spi­ fost eludate întîm plător ?. ţin din vedere aspectele eco­ sînt departe de a oqlindi po­
ce nu poate duce decît le în- noase în acelaşi tim p pentru sistenţă e problemei. A ici in ­ Categoric nu ! Conducerea nomice şi financiare ale trus­ sib ilită ţile de care dispun coo­
jumătâtirea producţiei. Tot­ Valea Jiului — ale deservirii, tervine o anumită optică asu­ T.A.p.L. ounoaşte prea bine tului, com itetul de direcţie are perativele agricole.
odată, nici pentru recoltarea alunecînd pe panta unui „eco­ pra caracterului şi im portan­ care sînt sechelele deservirii în toate posibilităţile să îndrepte Cu toate că acum hrănirea
fîneţelor din lunca Mureşului m unicipiul Petroşani. Din mo­ grabnic lucrurile. C ondiţii ma­ anim alelor s-a îm bunătăţit, e-
nomism" excesiv. Inform area ţei noţiunii de deservire. Or, lectul slabei fu ra jă ri din pe­
nu s-au luat măsuri corespun­ în ce priveşte conducerea tive uşor explicabile se eschi­ teriale există din plin. Se ce­
zătoare, repartizarea lor pe prezentată a excelat p rlntr-o vează să Je abordeze frontal re doar un plus de exigenţă rioada de stabulatie attrnă greu
braţe de muncă nefiind făcută abundenţă de cifre şi date e­ T.A P .L. Petroşani această op­ şi cu curaj. Se ştie de multă fată de lucrători, o doză mai în balanţa producţiei, neputîn-
nici la data de 14 Iunie a c. conomice. Pe 10 file eu fost în­ tică este serios deformată. în ­ substanţială de preocupare fa­ du-se recupera m inusurile din
Din aspectele relatate se şiruite nu mai puţin de 204 de corsetarea fortuită în chingile vreme că, cu m ici excepţii, w- ţă de nivelul şi calitatea deser­ prim ele lu ni ale anului. D ife­
rentele m ari înregistrate între
desprinde concluzia că nu se cifre şi procente din cele mai de plum b ale cifrelor şi pro­ nitâţile de alim entaţie publi­ v irii în fiecare unitate. Nead- u n ită ţi indică existenta unor
acţionează energic si cu ho- că din Valea Jiului nu oferă m iţînd nici un rabat proastei rezerve nepuse în valoare Den-
deserviri, activitatea economi­
tărîre pentru ca toate resur­ diverse : toţi indicatorii pre­ centelor. avalanşa datelor eco­ consum atorilor un cl'rr.at ci­
sele de furaje să fie strinse si văzuţi şi realizaţi, toate can­ nomice nesemnificative, au în ­ viliza t pentru deservire. In că şi iinanciarâ a T.A.P L. Pe­ tru creşterea po tenţia lu lui pro­
conservate cu grijă. Acum. tită ţile de m ărfuri începînd de dreptat discuţiile pe o pistă troşani va înregistra, cu sigu­ du ctiv al anim alelor. Astfel,
cînd se mai pot lua măsuri tn la iaurt şi brlnzâ pînă la ver­ falsă. De altfel, chiar din in­ ciuda faptului că s-au inves­ ranţă, salturi calitative eviden­ în tim p ce la C .AP. Băcla,
vederea sporirii producţiei de formare şi din discuţii proble­ tit fonduri substanţiale, aces­ te. Sîntandrei, Simeria şi Brăniş-
nutretur! si înlăturarea risi­ mut şi coniac, rabaturi, be­ tea se reflectă m ult prea pu­ At. VASIU ca producţia obţinută pe cap
pei. se cerp ca în fiecare coo­ neficii. economii, pierderi etc.. mele de fond ale deservirii eu
perativă să se mobilizeze toa­ etc. Un număr exagerat de fost alungate de excesele de
te forţele la lucru, astfel îneît mare rlacâ ne glndim că la „economism".
furajele să fie strînse fără pier­ C C.V.J.. de pildă, întreprinde­ Cunoscut şi incontestabil ee- In iţia t de C om itetul judeţean cu centrul în Ghelar, pentru fer moi concis la etapele pe posibilitatea prezentării unui tre s-au bucurat de m ult suc­
deri si asigurate condiţii pen­ re prin excelenţă productivă, te faptul câ a vorbi la gene­ Hunedoara al U.T.C. şi organi­ întreceri artistice şi sportive. zone. susţinut progrem artistic, pe ces.
tru buna hrănlre a animalelor zat în colaborare cu toti fac­ Tem elia aşezată In prim ele Îm podobită de sărbătoare de scena frum os îm podobită de Fără a um bri acţiunile fru ­
pe perioada de stabulatie. s-a făcut uz de m u lt mai pu- ral şi în treacăt, „p rin tre alte­ to rii care-şi aduc con tribu ţia întrece ri pe lo ca lită ţi şi com u­ la un capăt la altul, localitatea pe m alul M ureşului, unde din moase întreprinse' şi reuşita
la educarea tine retului, Festi­ ne a asigurat o desfăşurare p li­ llia avea să-şi primească cei nou şi-au afirm at m ăiestria ta­ lor In cadrul festivalului, or
valul tineretului hunedoreon nă de vigoare, entuziasm şi ti­ peste 500 de oaspeţi, com po­ raful am intit, form aţiile de dan­ fi p o triv it să se cunoască că
s-a desfăşurat în lu n ile aprilie nereţe, a lit pe scenele ame­ nenţi ai fo rm a ţiilo r artistice şl suri ale căm inelor culturale zeci de oameni care au o b li­
şi mai pe lo calită ţi $i comune, najate în aer lib e r Io llia şi sportive din comunele Almaş- llia , Tîrnava, C îm puri de Sus gaţii pe linie de organizaţie,
antrenînd peste 40 de mii de Ghelar, în sala frumos ame­ Sălişte, Zam, Burjuc, Gurasa­ si a Liceului lila , m ontajul li- profesionale şi morale fată de
tine ri din judeţ, atît ca mem­ najată şi arhiplină din Brad, da, Vetel. Brănişca şl Dobra. terar-m uzical „Te cîntăm Româ­ această acţiune, nu au s p riji­
nie socialistă", susţinut de for­ nit-o, ceea ce a făcut ca loca­
maţia din Brănişca. A precieri lită ţile cu tra d iţii în com petiţii
unanime ou p rim it din partea artistice să nu fie prezente ui
pu blicului soliştii vocali din întrecere cum sînt Boz, Lăpu-
llio, Vetel, Gurasada, Brănis-
giu. Roşcani, un număr însem­
FAZELE DE ZONĂ cn, de unde m enţionăm un ta­ nat din satele z.onei Haţegului
în
lent Interp retativ valoros
şi Orăştiei.
persoana Iui Crisan loan O poziţie de sfidare a fes­
O parte dintre m iile de ce­ tiv a lu lu i a manifestat-o direc­
tăţeni au urm ărit viu-disputa-
ALE „FESTIVALULUI lele m eciuri de fotbal ale ce­ to ru l căm inului cultu ral Boz,
care. în data de 26 maî ac.,
lo r H echipe prezente în în­
clnd avea loc faza pe comună
trecere, de unde am remarcat a festiva lului la Brănişca, a bi­
ca lită ţile deosebite ale echi­ nevoit să plece în voiaj prin
pelor din
Bretea
Mureşană
judeţ, cu toate că nici măcar
TINERETULUI HUNEOOREAN" (cîştigătoarca tro fe u lu i com pe­ form aţiile nu le-a prezentat la
tiţie i), a celor din Dobra V e­
concurs, lăsînd toată munca pe
tel şi Gurasada. mîna unor „b in e vo ito ri" în
E plăcut să vorbeşti, să scrii stare de ebrietate.
despre aceia care îşi dau con­ P osibilităţile existente în ju ­
cursul cu dragoste pentru a ri­ deţul Hunedoara, atît în ceea
bri com ponenţi al form aţiilor, c it şi pe terenurile de sport Trecerea tn revistă a fo rm a ţii­
cît şl ca spectatori, susţinători unde s-au desfăşurat adevărate lor artistice şi sportive. Intr-o dica tot mai sus m ăiestria in­ ce priveşte desfăşurarea • un­
activi ai întrece rilo r. In cadrul maratoane fotbalistice, de hand­ entuziastă coloană, a creat terpretativă. Laudă se cuvine cii cultural-ortlstice, cit şl ce­
prim ei etape au fost ontr nate bal şi volei, exemple vii liind pentru oricare cetăţean al llie i a li se aduce tuturo r compo­ lei sportive de masă, perm it
peste 490 form alii artistice, iar llia şi Hunedoara. un moment de em oţie si satis­ nenţilor fo rm a ţiilo r prinse în organizarea unor acţiuni de
la cele 7 discipline sportive A r fi m ult prea m ult dacă facţie. Taraful din Almaş-Să- com petiţie la Brad si Ghelar. amploare pe perioade îndelun­
s-au întrecut peste 350 echipe as relata întru to tu l bogatele lişte, secondat de „dubasii" a­ G rupului fo lclo ric din Luncoiu gate. Fazele desfăşurate pînă
de la sote, oraşe şi şcoli. întreceri artistice şi sportive celoraşi meleaguri, şi celelalte de Jos, căluşorilor din Tom i- acum au demonstrat-o. Rămlne
O dată cu prim ele zile boga­ din fiecare comuna şi oraş, în ­ grupuri instrum entale r.u do­ ta, In te rp re ţilo r obiceiului fo l­ de văzut ce vor aduce cele u r­
te în soare şi frumuseţe ale lu ­ deosebi cele din Valea Jiului, vedit veleită ţi deosebite cu a­ cloric „N unta de la Crişan", mătoare şi mai ales marea săr­
nii iunie, s-au desfăşurat eta­ Boia de Cri?. Vata de Jos, llia, cest p rile j Sutelor de tineri le-au răspuns. în dialog, din bătoare a etapei judeţene ce
pele în tre ce rilo r form aţiilor din Brănişca, Gurasada, O răşlie, Ge­ le răspundeau cu zîmbete în cealaltă parte a judeţului, pă- se va organiza la 7 iu lie în raza
zona Zarandului cu centrul oagiu, Balşa unde au fost rea­ ochi cetăţenii llie i, care la rîn ­ durenii din Dăbîca, cu o suită m un icip iu lui Hunedoara.
lizate adevărate sărbători ale dul lo r se ataşau coloanei. de dansuri, grupul vocal ol fe­
în Brad, din zona V ăii M ure­ C. PURCILEAN
jo culu i $i cintecului popular, O zi înlreaqă de întreceri telor din Hăşdău si soliştii vo ­
şului cu centrele în Orăş- inepuizabile întreceri sportive. artistice şi sportive. Peste 20 cali, form aţii de o înaltă ţin u ­ activist al Comitetului
Lăcătuşii din echipa condusă de Nîcolae Cîrcu de la I.M. Barza execută lucrări de bu­ tie şi Ilîa şl zona pădurenilor Mi-a$ perm ite doar să mă re­ de form alii artistice au dat tă artistică, care in aceste cen­ Judeţean Hunedoara al U.T.C.
nă calitate. Coliviile confecţionate de ei scot zilnic la suprafaţă comoara adincurilor.