Page 66 - Drumul_socialismului_1968_06

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
SECŢIA I FURNALE

DE LA C.S. HUNEDOARA A

ÎNDEPLINIT PLANUL SEMESTRIAL

Muncitorii, inginerii şi tehni­ colectivul acestei secţii a dat cut cu 6,S la sută (aţă de
cienii din secţia I furnale de peste prevederi o cantitote de normele tehnice stabilite. In
Io Combinatul siderurgic Hu­ fontă echivalentă cu metalul acest sens se remarcă in mod
nedoara au consemnat un im­ necesar pentru fabricarea a deosebit brigăzile de incârcâ-
portant succes in întrecerea 4.900 de tractoare sau 6.800 tori şi topitori de la furnalul
pe care o desfăşoară pentru combine de recoltat cereale. nr. 6, care au realizat în u lti­
sporirea producţiei de metal. mele două luni un indice me­
Sporul de producţie s-a ob ţi­
Ei au produs ieri ultimele tone diu de peste 1,400 tone fontă
de fontă prevăzute în sarcini­ nut îndeosebi pe seama folo­ pe fiecare m c volum util de
le planului de producţie pen­ sirii mai eficiente a capacită­ furnal şi zi calendaristică, de­
tru primul semestru al anului. ţilor de producţie. Indicele de păşind cu mult sarcinile stabi­
De Io începutul anului, utilizare a furnalelor a cres­ lite.
ANUL XX. NR. 4187 JOI 20 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI

Comunicatul plenarei Comitetului Centra

al Partidului Comunist Român

In ziua de 19 iunie a.c. a avut loc ple­ lui penal oglindeşte realităţile sociale ale nivelului general de dezvoltare a econo­ strucţii din perimetrul construibll al mu­
nara Comitetului Central al Partidului ţării, cerinţele apărării orinduirii socia­ miei naţionale prevăzut in planul de stat nicipiilor şi oraşelor; reducerea cheltuie­
Comunist Român. Au luat parte, ca invi­ liste, a proprietăţii sociale, a drepturilor al acestui an. Comitetul Central a expri­ lilor valutare necomerciale şl a unor în­
taţi, $efi ai secţiilor C.C. al P.C.R., mem­ şl libertăţilor cetăţeneşti, necesităţile mat convingerea că oamenii muncii din lesniri acordate la plata impozitelor şi
brii Colegiului Central de partid, primi- dezvoltării democraţiei. întăririi legali­ industrie şi agricultură, din toate sec­ taxelor. In legătură cu acestea, a fost as­
secretari ai comitetelor judeţene de tăţii şi ordinii de drept în întreaga viaţă toarele vieţii noastre sociale, sub condu­ cultată o informare prezentată de tova­
partid, miniştri, conducători ai organiza­ socială, corespunzător actualei etape de cerea organelor şl organizaţiilor de partid, răşul Manea Mănescu. Plenara a aprobat
ţiilor dc masă şi al unor instituţii cen­ dezvoltare a societăţii socialiste. vor depune toate eforturile pentru în­ in unanimitate aceste propuneri şl a ho­
trale de stat, cadre din domeniul justi­ PlenAra C.C. a! P.C.R. a hotărit ca pro­ făptuirea acestor măsuri, pentru asigu­ tărit să recomande reglementarea lor
ţiei, procuraturii, Ministerului Afacerilor iectul noului Cod penal, cu amendamen­ rarea progresului şl prosperităţii conti­ prin legi ale Marii Adunări Naţionale sau
Interne şl Consiliului Securităţii Statu­ tele rezultate din discuţia publică, să fie nue a României socialiste. hotărîri ale Consiliului de Miniştri.
lui, redactori şefi din presa centrală. supus dezbaterii şl legiferării Marii Adu­ Plenara a dezbătut propunerile Comi­ Plenara a ascultat informarea prezen­
Plenara a dezbătut proiectul Codului nări Naţionale a Republicii Socialiste tetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu pri­ tată de tovarăşul Virgil Trofin cu privire
penal aii Republicii Socialiste România, România. vire la : reglementarea acordării unor in­ la organizarea municipiilor, oraşelor, co­
In legătură cu aceasta a fost ascultată Plenara a ascultat informarea prezen­ demnizaţii şl a remunerării salariaţilor ca­ munelor şi la constituirea organelor lo­
Informarea prezentată de tovarăşul Va- tată de tovarăşul Ilie Verdeţ privind pro­ re îndeplinesc funcţii de conducere, teh- cale dc partid şl de stat şi a aprobat mă­
sile Patilineţ referitoare la propunerile fă­ gramul suplimentar de dezvoltare a pro­ nico-admlnlstratlve şi de specialitate; con­ surile care au fost luate în acest sens.
cute in cursul dezbaterii publice a pro­ ducţiei materiale în anul 1968. Plenara a trolul provenienţei unor bunuri dobin- In cursul dezbaterilor a luat cuvintul Pe şantierul Termocentralei de la M intia se conturează noi
iectului Codului penal. aprobat măsurile propuse în vederea a­ dite în mod ilicit de persoanele fizice: tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretai* ge­ obiective.
Plenara a apreciat că proiectul Codu­ nihilării urmărilor secetei şi a realizării regimul juridic al terenurilor fără con­ neral al C.C. al P.C.R.

C V V Î N T A R E A îşi croiesc cu greu albie prin­ rup", fiind declarată şantier na­
Apele învolburate ale Jiului
ţional al tineretului.
Luni, 17 iunie, oîcî au sosit
tre munţii înalţi şi prăpăstioşi.
După o curgere lină, ele se iz­ primele brigăzi a cite 100 de ti­
besc in stînca de fier, îi încear­ neri fiecare : brigada I Meri-
N I C O L A E C E A V S E S C U năpustesc din nou, dor vâzînd leo-Gorj, reportizote să lucre­
Gorj şi brigado a IV-a Polatîş-
că rezistenţa, se retrag şi
ie
ze ia loturile de la Meri şi Li-
că stînca rămîne neîndupleca­
tă, se răsucesc intr-o porte cău-
fost emoţionantă. Prin chipurile
tindu-şi alt loc prin care să-şi vezeni. Apariţia brigadierilor a
continue drumul. Şi curg aşa. şi comportoreo lor îşi imitau
Stim aţi tovarăşi. m ite realizarea sarcinii im p o r­ de la liecare după p o sib ilită ţile ale tu tu ro r m em brilor socie­ veze neabătut în cadrul o rin - meniu al v ie ţii sociale, lich id a ­ cale de zeci de kilometri, pi'nă înaintaşii de acum 20 de ani.
tante trasate de Congresul al sale, fiecăruia după munca sa. tă ţii — acesta este telul p rin ­ d u irii socialiste. rea sistem ului de re trib u ire a cind priveliştea se deschid*. şi Am fost martori la festivitatea
La ordinea de zi a plenarei pămîntul se culcă învins Io pi­ deschiderii taberei de Io Meri.
C om itetului Central figurează IX -lea de a asigura sporirea Postulatul fundam ental de la cipal şi perm anent a l p a rtid u ­ Se ştie că sub m otivul, mai fu n c ţiilo r cumulata. Credem îmbrăcaţi in salopete, echipaţi cu
salariu lu i real cu 20— 25 la su­ care porneşte noul sistem de lu i. A tingerea sa este însă con­ m ult sau mal pu ţin întem e­ că aplicarea acestei prevederi cioare.
clteva problem e deosebit de tă în 1970 fată de 1965. salarizare este îm binarea ar­ Ceeo ce apele ou înfăptuit in căşti de protecţie, brigadierii
im portante legate de sistemul Pe lingă cîştig u rile directe monioasă a intereselor gene­ diţionată de e fo rtu rile în tre ­ iat, al lipsei de oadre s-ati va con tribu i atît la o mai iustă vremuri incomensurabile. omul s-ou strins în coreu nemişcaţi.
re trib u ţie i în societatea noas­ obţinute pe CAlea re trib u irii rale şi individuale, asigurarea gului popor peoitru dezvolta­ creat condiţii oa unele per­ echilibrare a v e n itu rilo r popu­ vreo să realizeze în cîţiva ani. După un moment de tăcere, din
tră, precum şi măsuri p rivin d unei legă tu ri organice in tre ve­ rea producţiei materiale, pen­ soane să cumuleze, paTalel cu laţiei, c it sl la îm bunătăţirea rinduri s-au desprins 5 tineri
introducerea co n tro lu lu i social m uncii, cetăţenii tă rii noastre tru ridicarea p ro d u ctivită ţii activitatea lo r de bază. un nu­ a c tiv ită ţii economico-sociale, la In 1948 defileul Jiului a fost care ou dot comenzi scurte, sa­
asupra ave rilo r, raţionalizarea beneficiază de fo n durile aloca­ n itu ri si co n trib u ţia concretă m uncii sociale, pentru creşte­ măr de fu n cţii remunerate. Re­ crearea u n u l clim at mai bun inundat de glasuri de voinici. cadate.
ch e ltu ie lilo r valutare necomer- te de stat pentru acţiuni sociat- pe care fiecare salariat o adu­ rea avuţiei naţionale,* numai zultatul a fost apariţia unor de afirm are, nestingherită, a Peste 30.000 de brigadieri din — . Echipa, po loc drepţi 1
ce la activitatea economică şl
cialo, Dezbaterea acestor pro­ culturale, fonduri ce au spo rii social-cullurală. Consecinţa po­ astfel putem pune la dispozi­ salariaţi cu ve n itu ri exagerat V A loiilor. în,, principalele pos­ toate colturile, ţârii, ou vpnit să Au privit citeva clipe la cei
bleme este determ inată de ne­ de 7,5 ort în perioada 1950— zitivă prim ordială a lich id ă rii ţia societăţii cantităti tot mni de mari. care nu corespund în ­ tu ri cu caracter adm inistrativ străpungă măruntaiele munţilor pe core-i vor conduce, apoi s-au
cesitatea de a (nlăptui cu mai 1967. E forturile făcute de sta­ exp lo atării om ului dc către m ari de b u n u ri de consum şi tru totul con tribu ţiei lor efec­ sau de specialitate din tara şi să construiască o cale dc fier. * 1
m ultă ferm itate p rin c ip iile so­ tul nostru în acest domeniu om constă tocmai în faptul că servicii. Calea sigură a rea­ tive la dezvoltarea economiei noastră.
cialiste în dom eniul re trib u ţie i, stnt ilustrate de faptul că în unica sursă do ve n itu ri pentru liz ă rii unui belşug lot mal sl c u ltu rii noastre, la proqre- Un a lt anacronism al siste­
anul 1968 volum ul ch e ltu ie lilo r
de a elim ina şi preveni dis­ social-cullurale finanţate de Ia toti m em brii societăţii este mare de produse este dezvol­ sul societăţii româneşti. Este m ului nostru de retrib uţie , ca­
p ro p o rţiile nejubtilicatc In sle- munca, aportul efe ctiv In sfera tarea susţinută a to rte lo r de un lucru elem entar că un om, re nu-şi găseşte nici o ju s ti­
ra ve n itu rilo r populaţiei, de a buget se ridică la 30,6 m iliarde producţiei m ateriale, a ştiinţei, producţie, creşterea neînceta­ o ricît de capabil şi m u ltila te ­ ficare raţională, este sistem ul NOUA EPOPEE
lei, revenind în medie pe lo ­
lega mai strlns re p artiţia lon- cu ito r 1.565 lei. Jnvătăm înlul in vă tă m ln tu lu l, c u ltu rii. Poziţia tă a acum ulărilor socialiste, a ral ar fi, nu poate îndeplini rem unerării cu Indem nizaţii
du iu i de consum de aportul pe de toate gradele este com plet egală faţă de m ijloacele de pro ­ ve n itu lu i naţional. Dezvolţind mai m ulte a trib u ţii cu aceeaşi fixe, pe viată, a titlu rilo r şl
c.are-l aduce fiecare la con­ g ra tu it; peste 60 la sută din ducţie, aflate In stăpînirea celor baza tehnlco-m aterială a socie­ intensitate si competentă, nu d is tin c ţiilo r ştiin ţifice , didac­
strucţia socialism ului în do­ ce muncesc, se traduce în c ri­ tăţii. aşezăm o tem elie tra i­ tice, artistice şi sportive. P rin ­
m eniul său de a ctivita te şi de studenţi şl un număr im por­ teriu l, unic pentru toti, al re­ nică rid ică rii nivelu lu i de trai poate satisface rig o rile mai tre acestea se numără, de p il­ A
tant de elevi benellciază de
p o sib ilită ţile de care dispune bu rse; e le vii din şcolile pro ­ p a rtiţie i după cantitatea şi ca­ al întreg ulu i popor, fă u ririi m ultor fun cţii care solicită în dă, titlu rile de doctor sau doc­
economia noastră In elapa ac­ fesionale prim esc Întreţinerea litatea m uncii depuse. oTinduirii socialiste si com u­ aceeaşi măsură timp, efort, tor d o c e n t; ele sînt obţinute,
tuală. concentrare, perseverentă, ac­ evident, în urma unul efort
gratuită din partea statului. N oul sistem de salarizare va niste. înfăptuirea consecventă tivita te practică, organizato­
Aşa după cum se ştie, rid i­ dc perfecţionare ştiin ţifică , ca
carea continuă a bunăstării ma­ Ţ ara noastră cheltuieşte a­ exercita un însemnat rol po­ a p o litic ii de industrializare, rică. V ia ta arată cu elocventă urm are a d o b tn d irll unei ca­ LIVEZENIL0R
nual peste 12.200 de lei z itiv în valorificarea resurse­ de m odernizare a a g ricu ltu rii
teriale şi spirituale a oam enilor că în asemenea cazuri, o parte lific ă ri superioare. Acest n i­
m uncii este telul fundam ental pentru un student şi aproa­ lor m ateriale si umane ale tă­ şi a celorlalte ram uri econo­ din fu n cţiile cum ulate suIeTă, vel m ai în a lt de pregăti­
pe 1.200 lei pentru un elev rii, în stim ularea e fo rtu lu i pen­ mice, creşterea acum ulărilor
.ii o rin d u irii noastre socialisto, din şcolile de c u ltu ră ge­ sini îndeplinite superficial, re este firesc să se ex­
ocupind locul central în în ­ tru ridicarea a c tiv ită ţii In toa­ reprezintă de aceea un im pe­ ceea ce se repercutează în prim e în tr-o activita te mai fe­
nerală. Suma afectată din bu­ te dom eniile, la un n ive l c a li­
treaga activitate a P artidului ra tiv esenţial. o înaltă obliqa- mod neqativ asupra sectoare­ cundă şi mai valoroasă, rem u­
getul slatului pentru învăţă- ta tiv superior. Creşterea pon­ Lupta a fost grea. S-au odus întors spre comondontul de brl-
Com unist Român In anii con­ tie patriotică a tu turo r cetă­ lo r respective de activitate. La nerată corespunzător p rin c ip iu ­
m înt se ridică la peste 8 m i­ de rii salariului tarifar, ca ele­ multe jertfe, dar după zile şi godă şi pe rind ou dot raportul:
strucţiei socialiste, o dată cu ţen ilo r fată de prezentul si v i­ aceasta se adaună faptul că lu i socialist al c a n tită ţii şi ca­
dezvoltarea economiei, a spo­ liarde lei. Im portante fonduri ment determ inant al salariului ito ru l tării. sistem ul c u m u lu lu i de fu n c ţii lită ţii m uncii. Este însă oare nopţi de încordare muntele ţi-o — Echipa nr. 1 cu un efectiv
ririi ve n itu lu i naţional, nivel îl au fost m obilizate din buge- total, va asigura o mai bună In con diţiile cind întregul nos­ remunerate reprezintă o seri­ norm al ca. indiferent de con­ deschis porţile, permiţind celor de 17 brigadieri este adunată
de viată al în tre g u lu i popor lu l statului ca urmare a m ajo­ stabilitate a v e n itu rilo r oame­ tru popor depune efo rtu ri eroice oasă barieră în calea a firm ă rii trib u ţia efectivă pe care o a­ două linii paralele de fier să-şi pentru deschiderea taberei...
«i cunoscut o creştere perma­ ră rii pensiilor si ap licării nou­ n ilo r m uncii, un echilibru mal pentru dezvoltarea continuă a duce la activitatea dom eniului urmeze nestingherite drumul — Echipa nr. 2 cu un efectiv
lu i sistem de pensionare a că­ cert şi mai exact al clştiq u ri- noilor contingente de cadre înainte. Intr-un timp relativ de 20 de brigadieri...
nenta. Datorită dinam ism ului economiei, stiintei sl cu ltu rii, de specialitate şi adm inistra­ respectiv, un om să primească
tortelor de producţie. londul rui principală caracteristică lor. D iferenţierea sa la riilo r In cind resursele fondului de tive. un im pedim ent în v a lo ri­ din partea statului, a societăţii, scurt, pe o distanţă de 30 de După ce toţi au procedat la fel,
de consum pe locuitor este în este asigurarea cuantum ului d? cadrul aceleiaşi categorii ta ri­ consum, deşi în continuă creş­ ficarea deplină a potenţialului numai în baza înscrisului care kilometri, de Io Bumbcşti la Li- într-o linişte solemnă, a fost a ­
prezent de peste 2,5 ori mai v e n itu ri la bătrînete In directă fare sau fun cţii, în raport cu tere, sin t lim itate, nu poate fi nostru ştiin ţific, cultural, a îi atestă titlu l, o rentă viage­ vezeni, ou fost construite 39 de dus drapelul patriei. In ritmu­
mare decît in 1950. legătură cu valoarea m uncii calitatea lu c ră rilo r efectuate, admisă existenta unor ven ituri ră ? Acest lucru este valabil tunele şi înălţate peste 100 de rile înălţătoare ole cîntecului
M ăsurile sistematice luate de sociale prestate, cu contribuţia In iţia tiva şi operativitatea în care depăşesc in mod exage­ forţelo r ridicate în anii reg i­ pentru toate persoanele care poduri şi viaducte, inscriindu-se „Trei culori cunosc pe lume", o-
pa rtidu l şi stalul nostru pen­ adusă în tim pul a c tiv ită ţii la muncă, va stim ula şi mai m ult m ului socialist. prim esc indem nizaţii pe viată, astfel una din acele izbînzi cesta a fost ridicat încet pe ca­
tru m ajorarea malariilor au asi­ progresul economic şi cultu ral e fo rtu rile oam enilor m uncii rat n ive lu l general da trai. Desigur, se pot iv i şi în v i­ In baza consacrării lor prin ti­ ale omului asupra naturii care targ. Dîn partea Comitetului
gurat creşterea neîntreruptă a al tă rii. La rîndul ci, asigura­ pentru ridicarea p re g ă tirii pro­ p o sib ilită ţile actuale ale tării. ilo r situ a lii cind unele per­ tlu ri onorifice. Desigur, titlu rile rămîn nemuritoore. Centrol al U.T.C, brigadierilor li
ve n itu rilo r salaria ţilo r. A nul rea o c ro tirii sănătăţii populaţiei fesionale, pentru perfecţionarea Aceasta este o problemă so­ soane, după îndeplinirea in te ­ dc academician, artist al po­ Anii au trecut. Bumbeşti-Lî- s-a înmînat drapelul brigăzii,
solicită din partea statului a*
trecut, salariul real a lost de ca lifică rii, pentru creşterea e fi­ cială deosebit de im portantă, grală şl în tim pul legal stabi­ porului, profesor emerit, ma­ vezeni incepea să intre în le­ care de acum încolo le va pur­
locaţii ce se ridică la 5,9 m i­ cientei a c tiv ită ţii economice şi careta dacă nu-i acordăm în-
2,5 ori mai mare decit în anul lit, a o b liq a tiilo r de serviciu, estru em erit sau altele, repre­ gendă. lată insă că după 20 ta numele şi faima şi care va
liarde Ici. Se cheltuiesc fon­ sociale. S tabilirea cu o cît mai treaqa atentie, poate genera
1950, în co n d iţiile creşterii de vor presta. în orele libere, a­ zintă expresia p re ţu irii pe care de ani. aici se aud iarăşi lovi­ intra zilnic în posesia echipei
du ri tot mai mari pentru a ju ­ mare precizie a o b lig a ţiilo r dc fenomene neqative in viata so­
2,2 ori a to ta lu lu i ş a h iia lilo r, toare dc asigurări sociale. A lo ­ num ite munci cu caracter o- poporul o acordă unor oameni turi de tîrnăcop în stînca. Au celei mal hornice.
ale sp o ririi num ărului de per­ serviciu, introducerea norm elor cie tă ţii noastre socialiste V e­ c*7ional. provizoriu, u tile so­ de artă şi cultură care se dis­ apărut constructorii de drumuri După două săptămîni de mun­
caţiile de stal pentru copii în ­ de muncă fundamentate ş tiin ­
soane salariate în lr-o tam ilie. n itu rile excesive pot duce la cietăţii. Pentru asemenea s itu ­ ting prin capacităţile şl talen­ care vor moderniza şi asfalta
sumează aproape 3.4 m ilia rd e ţific vo r în tă ri răspunderea co, locul lor va fi luat de alţi
In acelaşi in te rval de timp, ca d e le i anual. F inanţarea a c tiv i- deformarea o p ticii unor per­ a ţii — reglem entate p rin ho- tul lor, care au adus o c o n tri­ şoseauo ce traversează defileul,
urmare a m ă ririi producţiei a­ lă \ii cu ltu ra le se rid ică la a­ personala pentru îndeplinirea soane asupra re a lită ţilo r noas­ tâ rîri speciale ale Consi­ buţie valoroasă 1a e fo rtu rile creînd legătură între cele două brigadieri, apoi de alţii, pînâ la
gricole, v e n itu rile reale ale ţă­ proape 8o0 m ilioane. Im p o r­ sarcinilor si respectarea rig u ­ tre sociab si economice, cu liu lu i dc M in iş tri — şi generale pentru dezvoltarea e- provincii străvechi ale ţârii : 1 septembrie cind va avea loc
rănim ii, pe persoană, au cres­ roasă a disciplinei, vo r crea consecinţe neqative asupra care în n ici un caz nu conom iel si c u ltu rii, la în flo ­ Transilvania şi Oltenia, căci ve­ închiderea oficială a Şantierului
tante sume cheltuieşte statul co n d iţii moi bune pentru ca
cut dc aproape 3 ori. pentru îm bun ătăţire a c o n d iţi­ muncii, m odulul de viată si pot f i rem unerate p rin sa­ rirea v ie ţii spirituale a na ţiu­ chea şosea construita în ultimul naţional al tineretului, data la
Congresul al IX -lca al p a rti­ ilo r dc lo cu it şi a s e rv ic iilo r e­ v e n itu rile sa laria ţilo r să cores­ com portam entului lor în socie­ lariu fix. se poate prevedea n ii noastre. Recompensa m ate­ deceniu ol secolului trecut era
dului a trasat un vast program d ilita re . pundă m uncii efectiv prestate. tate. Profund străină oricăror plata cu ora sau în acord, in rială ce li se cuvine din par­ cu totul necorespunzotoare ce­ care este prevăzută şi term ina­
de dezvoltare m ultilaterală a Largi p o sib ilită ţi de stim u­ tendinţe de uniform izare a re­ funclie de cuantum ul si rezul­ tea societăţii nu trebuie să se rinţelor actuole. rea şoselei. Atunci brigăzii frun­
patriei noastre socialiste, de r i­ Pe baza h o lă rîrilo r Congre­ lare a colective lor de salariaţi tribu ţiei. a ve n itu rilo r, o rin - tatele a c tiv ită ţii prestate. In concretizeze Insă în rem une­ taşe i se va înmîno drapelul de
dicare a ei pe noi trepte ale sului al IX-lea şi ale C onfe­ In continua perfecţionare şi duirea noastră socialistă, in- qeneral insă. C om itetul Execu­ rarea automată a titlu lu i, cl Incercînd să reînvie o valoroa­ onoare „Bumbeşti-Livezeni".
c iv iliz a ţie i şi progresului, de rin ţe i Naţionale, partidul în ­ dezvoltare a a c tiv ită ţii econo­ staurlnd egalitatea socială si în plata a c tiv liă lii de creaţie să tradiţie, în sprijinul construc­
îm bunătăţire a c o n d iţiilo r de făptuieşte un amplu program mice se creează prin acordarea politică a tuturo r cetăţenilor, tiv propune, după cum aii vă­ efective pe care o prestează, torilor au venit sâ lucreze su­ In noua epopee a Bumbeşti-
viată ale întreg ulu i popor. de măsuri care vizează perfec­ unor prem ii în cursul anului impune asiqurarea unui raport zul, introducerea requlii ca te de tineri. Alături de alte trei Livezenilor, multe pagini glorioa-
Realizările dc seamă obţinu­ ţionarea plan ificării, conducerii pentru realizări deosebite cu fiecare persoană să fie re tri­ a rezultatelor m uncii de cerce­
şi organizării întreg ii a ctivită ţi echitabil între ve n itu rile per­ buită pentru o sinqurS lu nc­ şantiere din ţorâ, valea de !a
te în prim ii doi ani şi jum ătate efect cert şi imediat, precum tare ştiin ţifică , a operelor II- AL. BALGRADEAN
economico şi sociale din patria si a unor prem ii anuale, g ra ti­ sonale. elim inarea contrastelor ile înd eplinită in activitatea de
ai actualului cincinal în dez­ Bumbeşti Io Livezeni o fost inun­
noastră, instaurarea mai d e p li­ ficaţii, pentru îm bunătăţirea izbitoare, neiustificate în- n i­
voltarea producţiei industriale partid sau de stat. în orice do- (Contlnuare în pag. a 2-a) dată iarăşi de refrenul „H e i-
nă a p rin c ip iilo r socialism ului p rin cip a lilo r indicatori sintetici velul de trai. (Continuare în pag. a 3-o)
si agricole, în sporirea pro­
în toate com partim entele socie­ dc eficientă. In cursul e xp e ri­ Or. trebuie să constatăm că,
d u c tiv ită ţii m uncii, reducerea .....niiilliîţfiHi{!i!i:ifiiH:!;!iili!i:ii!H3tIi!le
tăţii, stim ularea energ iilor ma- m entării şi ap licării noului sis­
c h e ltu ie lilo r de producţie şi de-a lungul anilor, în sistemul
vMor. participarea tot mai ac- tem de salarizare vor fi in tro ­
creşterea e ficie n ţe i economice, nostru d-> re trib u ţie s-au înce­
în întărirea p o tenţia lu lui ma­ livă a celor ce muncesc la ela­ duse form e de re trib u ire care tăţenit o serie de forme străine La cooperativa agricolă de
teria l al tă rii au permis p a rti­ borarea si aplicarea p o litic ii să răsplătească st in dom eniul p rin cip iu lu i socialist al repar­ De ce se amină producţie din Soimuş, praşila
d u lu i şi stalu lu i să ia o serie pa rtid u lu i şi statului, la condu­ cercetării ş tiin tilire . al învălo- tiţie i după cantitatea si ca lita ­ 1 Ia porum b s-a term inat cu
d« măsuri pentru ridicarea n i­ cerea tre b u rilo r obşteşti. In ca­ m in tu lu i, c u ltu rii si ariei, m un­ tea m uncii si care îmbracă, în excepţia cîto rva suprafeţe pe
ve lu lu i de tra i al celor ce m un­ dru l acestui program, un loc ca mai rodnică, de calitate su­ ultim ă instanţă, aspectul unor care cooperatorii A u re lia Bu-
cesc. pentru satisfacerea în de seamă ocupă îm bunătăţirea perioară. anomalii alît de ordin econo­ tar, Ţichel M aria, Elena Mo-
mai bune con diţii a necesită­ sistem ului de retribuire, dom e­ O dată cu diferenţierea sti­ mic, cît şi social si clic. Ase­ terminarea praşilei ? • ia, Sever M aier, Ţ lcu A ure lia
ţilo r de consum ale populaţiei, niu deosebit de im portant de m ulativă a salariilor în func­ menea carenţe in sistemul de
in 1967 s-a luat — cu un an manifestare a noilor raporturi ţie de cantitatea. calitatea şi retrib uire au generat dispro­ nu vo r sâ le prăsească. Invocă
sociale, pirgh ie esenţială în mo­ tot felu l dc m otive care desi­
mai devreme decît s-a prevă­ răspunderea socială a m uncii porţii llaqrente şi n e iu slili-
bilizarea po tenţia lu lui de m un­ gur nu pot fi luate tn consi­
zut în cincinal — măsura de a depuse, noul sistem de sala­ In co n d iţiile acestui an. cu toare şi pe tim p secetos, numai sfeclei s-a In tim a t. De aici se
că al tă rii, In satisfacerea ce­ cate în nivelul de trai al unor deraţie. Dacă to ii cooperatorii
se majoTa salariile m ici din rizare urmăreşte şi stabilirea categorii ale populaţiei, apari­ pre cip ita ţii reduse, cooperati­ că nu trebuie amînatâ de pe deduce că organizarea m uncii
toate ram urile de activitate, a- rinţelor maselor în raport cu unui raport mai echitabil în ­ ţia în tabloul v ie ţii noastre vele agricole de producţie au o zi pe alta executarea lu cră­ a fost defectuoasă. ar proceda aşa, — ne spunea
sigurîndu-se creşterea salariu­ con tribu ţia adusă la dezvolta­ tre salariile d ile rite lo r cate- sta b ilit unele măsuri bune în rilo r de întreţin ere — ne spu­ tovarăşul in gin er Nicolae
lu i ta rifa r m inim la 700 lei lu­ rea societăţii. în crearea unot qo rii de oameni at muncii, e- v>ctale a unor persoan? p riv i- p rivin ţa în tre ţin e rii cu ltu rilo ! nea preşedintele cooperativei, O situaţie asemănătoare este Neacşu — ar însemna să în-
nar şi trecerea a peste un m i­ reiaţii de strinsă colaborare <i legtate. ale căror ve n itu ri nu prăsitoare. Aşa se face că la tovarăşul Păun Răvaş. Acest si Ia C.A.P. Deva, unde praşila tîm piuăm greutăţi m ari la în ­
lion de salariaţi în categorii tu tu ro r cetăţenilor in efo rtu l liininarea decalajelor prea reprezintă nici echivalentul ora actuală m ulta din coopera­ lucru ne-a bucurat şi pe noi 1 nu s-a term inat încă, ia r pra­ treţinerea c u ltu rilo r, ia r re a li­
de salarizare mai ridicate. pentru propăşirea patriei. mari si nejustifioale între ve­ real al aportului lor la crea­ tivele agricole au reuşit să După c it se poate vedea in şila a II-a nici n-a început. zarea producţiei planificata as
Recenta hotărîre a pa rtidu lui N oul sistem de salarizare, e­ nitu ri. rea avuţiei naţionale, nici ex­ term ine cele două praşilo le < împ. porum hul este destul de Brigadiera V icto ria Pis toi li pusă sub semnul întreb ării.
si gu vern ulu i care prevede o laborat de partid şt guvern, şi Diferenţa d in lre ven iturile presia p o sib ilită ţilo r m ateriale cultura porum bului şi a sfe­ Irumos. pe seama sfeclei căuta să In aceste zile, in a g ricu l­
nouă m ajorare generală a sa­ care se află în curs de experi­ minime şi maxime îxistenlo pe care societatea noastră Ic clei. C.A.P. Simeria are o su­ m otiveze in tlr/.iorea prim ei tură, se efectuează o seamă de
la riilo r, in medie cu 12,o la su­ mentare într-o serie de în tre ­ in societatea noaslră nu poate poale oieri in co n d iţiile ac­ prafaţă de 156 hectare cu po­ Nu acelaşi lucru am în tîtn il prăşi le. Dar şi aici la în tre ­ lucrări. Pentru a se putea în ­
tă. va asigura în 1970 oame­ prinderi, reprezintă o îm bună­ li tratată abstract, iqnorîndu-sc tuale m em brilor săi Fără în­ rumb. Prin m ăsurile agroteh­ în alte unităţi. La cooperativa a­ ţinerea sfeclei lucrează zilnic cadra în grafic cu acestea,
nilor m uncii salariaţi ve n itu ri tăţire radicală a m odului de re ­ stadiul de dezvoltare in oare doială că o atare situaţie, este nice şi prin buna organizare gricolă de producţie din Sîn- numai 50-60 de oameni. Sc este nevoie de o mai bună o r­
suplim entare de peste 10,5 m l-, p a rtiţie în tara noastră, o aşe­ ne aflăm, mărimea venitului a m uncii, această lucrare s-e tandrei tovarăşul preşedinte- pune Întrebarea, ceilalţi coope­ ganizare a m uncii. Trebuie fă­
liarde lei. La sflrsitu l cincina­ zare mai judicioasă a salari­ naţional şi a fondului de con­ de natură să creeze nem ulţu­ term inat ta tim p şi în bune M ihai H uiet ne spunea că s-a ratori ce fac? De cc se a- cut to tu l ca pe întreaga supra­
lu lu i salariul mediu va depăşi zării între dife ritele sectoare sum Dorim si facem totul pen m iri în rîndurlte opintai pu­ condiţii. In tîrzia t prim a praşilă deoa­ mînâ începerea praşilei a faţă ocupată cu cu ltu ri prăşi­
1.400 lei, fată de 1.115 le: în ale creaţiei m ateriale si s p iri­ Iru a asigura satisfacerea in blice. afectînd princip iu l echi­ rece au fost ocupaţi cu sfecla doua ? Se cunoaşte ro lu l pe
1965. Creşterea salariului no­ tuale din societate, o aplicare — Am reuşit să demonstrăm toare să se efectueze de ur­
minal, precum şi alte măsuri mai riguroasă a p rin cip iu lu i so­ cit mai bune condiţii a nece­ tă ţii sociale pe care partidul cooperatorilor că porum bul A firm aţia este doar in parte care-I joacă praşila in viata gentă lu cră rile de întreţinere
preconizate de partid vo r per­ cialist care proclamă d e v iz a : sităţilor m ateriale şl spirituale nostru are datoria sâ-1 prom o­ are o dezvoltare corespunză­ adevărată, deoarece şl praşila plan taior. necesare.
OA»Q'Mi1»OpW Un^{
8!&U0tfcV)