Page 67 - Drumul_socialismului_1968_06

ioi 20 iunie 1968
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

OUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

(Urmare din pag. I) tul preocupărilor pa rtidu lui şi Socialism ul trebuie sâ evolue­ tură. Este necesar să se asi­ producţiei agricole, satisface­ rezervele mari de oare dispu­ coperirca şl fructificarea re­ locuinte, între care unele ca
statului este aceea a dispropor­ ze continuu, bazîndu-se'pe v i­ gure exploatarea, la Întreaga rea cerinţelor societăţii şi rid i­ ne industria noastră socialistă, zervelor existente in În tre p rin ­ spaţiu şi confort mat redus.
terar-artistice fău rite sau a ac­ ţiilo r In ve n itu ri, provenite din ziunea avansată a clasicilor capacitate, a tu tu ro r sisteme­ carea ve n itu rilo r ţărănim ii. posib ilită ţile largi pe oare le deri. Unele m inistere nu slă­ C o nstrucţiile mal Ieftine pot a-
tiv ită ţii de Interpretare artis­ a ctivită ţi ilicite , din practica­ m arxlsm -lcnlnism ului, a qtndi- lor de Iriga ţie în funcţiune, lor Situaţia d ific ilă creată anul oferă pentru sporirea can titâtli bit Insă. in u ltim u l timp. preo­ slgura con diţii bune de lo cu it
tică. rea speculei de către o seric to rllo r um anişti ai trecutului, acţiunea de maso pentru în tre ­ acesta lu agricultura tă rii noas­ de bunuri materiale, pentru cuparea pentru organizarea ro- şi, in acelaşi tim p, ne pot per­
de in d ivizi şl. mai ales. din ţinerea c u ltu rilo r să fie c o n ti­ tre, ca urmare a secetei, o creşterea produsului social şi tionolă a producţiei şi a mun­ m ite să rezolvăm Intr-o p e ri­
Sistemul rem unerării pe v ia ­ adaplîndu-sc co n d iţiilo r con­ nuată tn toate judeţele tării. scos încă o data tn relief Im­ oadă mai scurtă problem a lo ­
tă a titlu rilo r nu este de na­ in fra cţiu n ile comise in dauna temporane; el trebuie să se a­ portanta deosebită pc c«re o a ve n itu lu i naţional. cii în întreprinderi, in secţii, cuinţelor — problemă Socială
tură să stim uleze efortul pen­ avutului obştesc. Există oa­ firm e ca orînduiieo cetei mai M oi m ult ca oricînd, In acest sre crearea unul amplu sistem In aceasta se exprim ă cu la locul de muncă, o serie din deosebit de im portantă. Spe­
tru perfecţionarea ş tiin ţifică sau meni ce provoacă indignarea largi d?raocratii, a celui mai an. organele şi organizaţiile de de irigare. Aceasta a dem on­ putere ro lu l conducător pe ca­ studiile şi măsurile stabilite a­ răm ca în scurt tim p s8 avem
culturală neîntreruptă, pentru îndreptăţită a cetăţenilor prin profund umanism social, a unor partid, organele agricole, totl strat Încă o dată însemnătatea re Industria 11 joacă în cadrul nul trecut nefiind puse în a p li­ proiecte de locuinţe care să
intensilicarea a c tiv ită ţii de aceea că cheltuiesc incom para­ relaţii de înaltă etică Intre lu c ra to rii din agricultură au m uncii pentru îndeplinirea pla­ întreq ll econom ii naţionale, a­ care. Organizarea pe baze mo­ coste Inceplnd de la 20 de m ll
creaţie, pentru creşterea apor­ bil mai m ult dccit pot cişliga m em brii societăţii, tn stare să îndatorirea de a pregăti şl des­ n u rilo r de irig a ţii elaborate de ceasta confirm ă justeţea p o li­ derne a producţiei sl a m uncii de lei opartam entul, plnă la circa
tulu i fiecăruia la dezvoltarea prin muncă cinstita, dccit Ic asiqure p o sib ilită ţi nelim itate făşura In mod exem plar recol­ partid şi de stat In cadrul ac­ ticii de industrializare, a efo r­ trebuie să constituie un pro­ 50 de m ii, prcvăzfnd şi tip u ri
societăţii socialiste. De aceea. oleră funcţia pe care o ocupă pentru în flo rirea deplină şi m nl- tarea, transp ortul şi depozita­ tu a lu lu i cincinal, precum şl ne­ tu rilo r depuse de partid şi de ces neîntrerupt, de cântar» per­ dc circa 00 de m ii de lei, şi de
C om itetul Executiv a propus în ierarhia societăţii. Fără în­ tila lera lă a personalităţii uma­ rea cerealelor in tr-u n termen cesitatea sup lim e ntării sa rcin i­ stat în vederea dezvoltării tu­ manentă a celor mai p o trivite circa 40 de m ii de lei, corespun­
desfiinţarea rem unerării titlu ­ doială că ve n itu rile suplim en­ ne, pentru crearea om ului so­ scurt şi fără pierderi. Aco- lo r prevăzute, astfel In c it ptnă turor ram u rilo r Industriei ta soluţii tehnico-îconom ice pen­ zător cerinţelor oam enilor cu
rilo r şi d is tin c ţiilo r ştiin ţifice , tare pe care le obţin accşiia cietăţii comuniste. eaşi g rijă trebuie să fie acor­ In 1970 suprafaţa totală irigată n ive lu l tehnicii moderne, o tru ridicarea eficientei fiecă­ ve n itu ri diferite. Este necesar
culturale, sportive şi. paralel sînt însuşite prin inculcarea dată strin g e n t, păstrării şi gos­ să fie depăşită. perfecţionării m uncii de con­ rei în tre p rin d e ri. ca Încă din anul v iito r să pu­
cu aceasta, perfecţionarea sis­ norm elor ce caracterizează re­ S lim ali tovarăşi, p o d ă ririi chibzuite a fu rajelor Realizarea tnteqrală şi eu tem trece la realizarea acestui
tem ului de re trib u ire a oam r- la ţiile sociale in orinduirca în toate unităţile, pentru a a- In m om entul de fată, re a li­ ducere si planificare a econo­ înaltă eficientă a In v e s tiţiilo r program, Tn aşa fel ca să pu­
n ilo r de ştiinţă, cultură şl artă noastră, prin lezarea p rin c ip i­ La ordinea de zi a plenarei siqura hrana anim alelor. O zarea acestor prevederi este miei. Faptele n» întăresc con­ răm lne In continuare o pro­ tem construi In loc de 60.000
pe baza p rin c ip iu lu i socialist ilo r e ticii socialiste si n Inte­ noaslre se înscriu şi unele pro­ deosebită Im portantă are adop­ una din în d a to ririle funda­ vingerea că orientarea spre blemă esenţială, o condiţie ho- aparlamente, cît e prevăzut in
al ca n tită lii şi ca lită ţii m uncii reselor qenerale ale poporului. blem» actuale ale a c tiv ită ţii e- tarea m ăsurilor necesare pen­ mentale ce stau tn fata noas­ ridicarea continuă a n ive lu lu i plan, peste 120000.
prestate. In codrul acestui sis­ P-intni lichidarea unor osc- conomicc. unele măsuri legale tru ca. in toate judeţele, şep- tră în dom eniul a g ricu ltu rii. Industriei noastre reprezintă ca­ tărîtoare a dinam ism ului eco­ A vem de în d eplinit, tova­
tem va trebui să se asigure tclu l să fie m enţinui şi sporit, Paralel cu aceasta ne preocu­ lea asigurării progresului m ul­ nomiei noastre. Analiza înde­
menea surse dc îm bogăţire ne­ dc înlăturarea efectelor sece­ p o triv it pre ved erilor de dez­ păm de elaborarea unul pro ­ p lin irii pionului de in v e s tiţii p ; răşi, sarcini de mare răspun­
ca o serie de fu n cţii ş liin tilic e . cinstite. si mai ales a fu rtu lu i tila te ra l al tării, a creşterii ve ­ dere în vederea asigurării r it ­
didactice şi adm inistrative im ­ tei. de asigurarea în d e p lin irii voltare a zootehniei. gram de irig a ţii pe o perioadă n itu lu i naţional şi a rid ic ă rii acest an evidenţiază — compa­ m ului Înalt de creştere a eco­
portante, din ierarhia v ie ţii Şi delapidărilor din averea sta­ »n bune con diţii a prevederilor O preocupare neslăbită a o r­ mai lungă. C om itetul Executiv nivelu lu i de viată al tu tu ro r ce­ ra tiv cu anii troculi — o serie nom iei sta b ilii de Congresul sl
noaslre sociale, să poată fi o­ lu lu i, pentru Îm piedicarea o ri­ planului şi realizarea venitului ganelor de partid şi de stat, a a hotărî! să se elaboreze un lor ce muncesc. de rezultate pozitive. Cu toate IX-lea, realizării o b ie ctive lo r
cărui lei de Înavuţire in alara naţional prevăzut. program de irig a ţii pînă în
cupate numai de persoane care iu tu ro r u n ită ţilo r agricole tre ­ In scopul îm bun ătăţirii ba­ acestea. în realizarea planului prevăzute în dom eniul rid i­
deţin titlu ri de doctor sau doc­ m uncii prestate în folosul so­ După cum se ştie, în prim ă­ buie să o constituie realizarea 1975, care să prevadă realiza­ lanţei de plăti externe, se im ­ de in ve stiţii persistă neajun­ cări» n ive lu lu i de tra i al oa­
tor docent. Paralel, va trebui cie tă ţii sînt necesare întărirea vara acestui an. unele zone a­ fondului de stat de produse rea unei suprafeţe Irigate de pun o serie de măsuri pentru suri serioase. m enilor m uncii. Acum, la m ij­
să se asigure remunerarea co­ şi pcrtectionarea a ctivită ţii o r­ gricole ale tării — Cim pia Du­ agricole, îndeplinirea o b lig a ­ circa 3 m ilioane de hectare. creşterea producţiei d-ăstinate A v in d !n vedere ponderea locul anului, putem aprecia că
respunzătoare, în funcţie de ganelor noastre dc ju stiţie şi nării. O ltenia. Dobrogea şi su­ ţiilo r asumate prin contracte. Este necesar, tovarăşi, să luăm m ajorării exportului, precum si însemnată a noilor obiective m erstil în d e p lin irii planului se
valoarea lor, a operelor ştiin ­ dc m iliţie, precum şl sporirea dul M oldovei — nu fost Uîn- Pentru realizarea unei cit tncă de pe acum măsuri pen­ reducerea Im portului, pentru in realizarea planului cincinal, desfăşoară in co n d iţii bune, a-
ţifice create de acestea, a re­ ro lu lu i opiniei publice in viata tuîte de sec?ta care s-a prelun­ mai mari producţii agricole tn tru pregătirea proiectelor şi Înlocuirea unor produse pre­ m inisterele, întreprinderile, or­ vrm toate p o sib ilită ţile pentru
zultatelor obţinute in munca socială, creşterea vig ile ntei si git tim p îndelungat şi care in acest an, este necesar să însă- p la n u rilo r de irig a ţii, pentru văzute să lie im portate cu pro­ ganizatul-» de construcţii-m on- îndeplinirea sl depăşirea sarci­
în ­
asigurarea u tila je lo r, să
de cercetare. V o r trebui in tro ­ com b ativită ţii oam enilor m un­ parte mai dăinuie şi astăzi. Pe mîntăm, In cu ltu ri duble, cu cepem ne întîrzlat o serie de la i au datoria ca, pe baza ana­ n ilo r de dezvoltare a econo­
duse, de asemenea, m odalităţi cii. dezvoltarea d ife rite lo r lor- baza in d ic a ţiilo r conducerii porumb şi furaje, circa un m i­ lu crări care să ne perm ită să duse create în Interior. Depu- lizei stadiului fiecărui obiectiv, miei pe anul 1968.
pentru rem unerarea dife ren­ me de con tro l obştesc. Una din pa rtidu lui şi guvernului au fost lion de hectare, precum şi o înfăptuim cu orice preţ aceas­ nind efo rtu ri pentru a asigura a fiecărui şantier, să ia măsuri
ţială a m uncii artistice. de cele mai im portante în d a to riri luate măsuri do combatere a suprafaţă suplim entară de tă sarcină. Nirmai astfel vom înlocuirea unor produse aqro- hotârîtc pentru a recupero in O rcanele şi o ig a n iza ţh lo de
creaţie şi interpretare, In ra ­ ale pa rtidu lui şl statului, ale consecinţelor secetei, măsuri 25—30 m ii ha cu legume tn avea siguranţa că In orice alim entare pe care nu le vom cel mai scurt tim p răm încrile p a rtid, o rg a n iza ţiile sindicale
port cu cantitatea şi n ive lu l fiecărui cetăţean este apărarea rare au dai rezultate deosebit cu ltu ri duble şi succesive, iar co n d iţii de clim ă vom putea moi putea exporta în cantită­ în urmă, pentru a asigura In­ şi de tin e re t trebu ie sâ desfă­
c a lita tiv al acesteia, cu c o n tri­ avutului obştesc, păstrarea in ­ de pozitive Totodată, după cum in toamnă o suprafaţă c tl mai obţine producţia agricolă ne­ ţile prevăzute cu produse In­ trarea in funcţiune, la parame­ şoare o la iyâ m uncă p o litică
buţia ei la ridicarea p re stig iu ­ te g rită ţii patrim oniului nostru aii luat cunoştinţă, s-a întocm it mare de c u ltu ri protejate tn cesară a p rovizion ării popu­ dustriale în va lo a rî sim ilară, trii proiectali, a tu tu ro r capa­ şi organizatorică pentru m o­
lu i in s titu ţiilo r artistice, la Jăr- solarii. Acesle sarcini trebuie vom asigura ca efectele sece­ bilizarea m aselor de oam eni
socialist — singura bază a bu­ un plan special, prevâzînd ac­ laţiei. satisfacerii n e voilor e­ c ită ţilo r prevăzute in plan
girea num ărului de c itito ri şi năstării m ateriale, a progresu­ p riv ite cu tot sim ţul de răs­ conom iei. tei din acest an să nu producă Una din lip su rile care se ai m u n cii din in d u strie şi a-
spectatori. In ce priveşte oa­ lu i si c iv iliz a ţie i naţiunii noas­ ţiuni şi măsuri suplim entare in pundere de fiecare cooperativă perturbat»» asupra economiei g ric u lu irâ . din celelalte sec­
m enii de ştiin ţă şi cultură care vederea în lă tu ră rii u rm ă rilo r o- agricolă de producţie şl fermă Dezvoltarea mai departe a in ansamblu, asupra batantei m enţin in dom eniul in v e s tiţi­ toare. la activitatea consacra­
datorită vlrste i nu mai pot da tre socialiste. în acelaşi timp. (onom iee pe care le creează de stat, de flecare cooperator econom iei, a societăţii, în ge­ dc plăti, asupra în d e p lin irii ilo r o constituie practicarea u­ tă În d e p lin irii şi depăşirii pla­
întreaga măsură o capacităţii statul are obligaţia de a ip ă ra reducerea producţiei agricole. şi lucrător din agricultură. In neral. depinde în mare măsură prevederilor fundam entate ale nor soluţii constructive prea nului
lor, oi trebuie să se bucure pe cetăţeni îm potriva specu­ Doresc să remarc în fata acest sens, este necesar ca fie­ de crearea c o n d iţiilo r ca a g ri­ planului de dezvoltare. Trebuie scumpe. supradimensionare;» S înlcm convinşi că m unci­
de pensii care să reflecte răs­ lei. fu rtu iu i, de a apăra şi ga­ plenarei că lărănimea, m ecani­ care întrep rind ere agricolă de cultu ra să ofere producţii per­ să facem to tu l pentru a nu re­ suprafeţelor construite. T re ­ to rii. ţă ra n ii, in te le ctu a lii, oa­
plata societăţii pentru c o n tri­ ranta proprietatea personală zatorii. Ing ine rii ş» tehnicienii, stat. fiecare cooperativă să-şi manente, stabile. In tru c tt p ro ­ nunţa la realizarea program u­ buie com bătută $1 lichidată m e n ii m un cit din toate dom e­
buţia adusă in tim pu l a ctivită ­ realizată prin muncă. organele şl organ izaţiile de Întocmească un plan de însă- blema irig a ţiilo r este o sarcina lu i de dezvoltare a industriei, mania gigantism ului la realiza­ n iile de a c tiv ita te v o r în ţe le ­
partid şi de stat. răspunzind naţională de cea mal marc
ţii la dezvoltarea c u ltu rii noas­ Paralel cu activitatea de m întărl suplim entare. Trebuie, inclusiv la im portul de »itilaje. rea unor construcţii in du stria­ se în mod ju s t problem ele ca­
chem ării C om itetului Central Im portantă, trebuie să facem
tre socialiste. preiniîm pinaro. descoperire si de asemenea, ca şt pe supra­ îndeosebi la cel1» complexe, le. agricole şi social-culturale, re se pun în fata econom ici
i*l gu vern ulu i, au desfăşurat feţele ţă ran ilor cu gospodării apel la to ţi cetăţenii patriei
A tît chestiunea d e sfiin ţă rii sancţionare a In fra cto rilo r din o muncă neobosită, pătrunsă pentru a-şi aduce con tribu ţia pentru efi orice renunţare sau dispersarea clă d irilo r pe tere­ noastre în acest an, vo r p rim i
cum u lu lui de fu n c ţii rem une­ avutul statului, a celor caro <le înalt patriotism , au asigu­ Individuale să se facă tnsămîn- la această vastă activita te de amînare a în d e p lin irii unor nuri întinse, asiqurîndu-se ela­ aşa cum se cuvine apelul p a i-
rate c it şi cea a lic h id ă rii in ­ trăiesc de pe urma speculei si rat efectuarea unui im portant (ărl suplim entare pentru creş­ interes social. sarcini prevăzute în planul a­ borarea unor proiecte şi soluţii tid u lu i şi g u ve rn u lu i de a face
dem nizaţiilor pentru titlu ri şi a altor a ctivită ţi Ilicite, C o­ terea producţiei de legume şi cestui an. or avea repercusiuni constructive c it mai econo­ to t ce depinde de oi pe ntru
volum de lu crări agricole pen­ pentru asigurarea fu ra je lo r ne­ Poporul nostru a realizat
d istin cţii vor fl supuse dezba­ m itetul Executiv propune pro­ tru preîntîm pinarea şi în lă tu ­ m ulte lu c ru ri m inunate, tn e­ asupra întreg ulu i cincinal. micoase. contracararea efectelor secetei
te rii Şl aprobării actualei se­ mulgarea de către Marea A - rarea efectelor determ inate de cesare creşterii anim alelor. Mă yot referi la un exemplu nu num ai în sfera p ro d u cţie i
siuni a M a rii A du nă ri N aţio­ dunore Naţională a unei legi secetă. Ca urm are a m ăsurilor L u crătorii din în tre p rin d e rile fo rtu l pentru refacerea şi dez­ In tr-o serie de u n ită li eco­ care nu e poale col mai eloc­ agricole, ei pe ansam blul eco­
nale şi ovem încredinţarea de­ in baza căreia să se poată e­ luale, a m uncii intense depuse, ogricole de stat, din ferm ele voltarea econom iei, «lupă e li­ nomice există mari resurse de vent. dar arată ce se poale fa­ nom iei naţionale, pentru asi­
berare, prin muncă voluntară.
plină că ele vo r în tru n i adeziu­ xercita controlul provenienţei precum şi a îm bun ătăţirii, în agricole sînt chemaţi să facă Şi acum vom putea realiza Iri- creştere a producţiei prin fo­ ce în această dircctje. In u lti­ gurarea In d e p lin iiii tu lu ro r
nea acestui Înalt for. Ne în tă ­ ave rilo r dubioase. P o trivit a­ ultim a perioadă, o situn lie i n- to tu l pentru a smulge pămln- qarea acestei mart suprafeţe losirea Intensivă a capacităţi­ ma vrem e la conslructia unor s a rc in ilo r econom ice pe acest
reşte în această convingere şi t ului m axim um de roade, pen­ lo r de produclie şl utilizarea com plexe pentru îngrăşarea an. pentru în fă p tu ire a m ăre ţu­
cestei l»qi, persoanele care m idi 13ţii în cea mai mare par­ pe care ne-o propunem şl pe
faptul că num eroşi oameni de tru a spori rapid producţia de judicioasă a m ateriilo r prime, p o rcilo r s-o o h tinu t o reducem lu i program de dezvoltare
sfidează prin modul lor de v ia ­ te a ţă rii, starea dc vegetaţie care o cere dezvoltarea econo­
ştîinlă şi cultu ră s-au pronunţai tă masa cetăţenilor ce trăiesc a c u ltu rilo r s-a am eliorat. A ­ păsări şi animate In vederea m aterialelor şi a fo rţe i de m un­ de 4 ori a suprafeţei pentiu o- m u ltila te ra lă a p a trie i. elal>o-
In mod public In acest sens, satisfacerii ce rin ţe lo r de apro­ m iei noastre, dacă vom m obi­ că. prin reducerea consum uri­ cecaşl capacitate, ba chiar pen­ ra t de Congresul al IX -lea .
din muncă cinstită vor putea ven» asigurată producţia a g ri­ liza ţărănim ea, tin e re tu l nostru
că în rîndul In te le ctu a lită ţii vizionare cu produse agro- lo r specifice şt, îndeosebi, n tru capacităţi mal mari. Din
face obiectul unui control al colă necesară a p rovizion ării entuziast, clasa m uncitoare, în ­
noaslre există un puternic cu ­ norm ale a populaţiei cu pro­ alim entare. De asemenea, în tregul popor ca, tn orele li­ consum urilor de metal, lemn, d iscuţiile avute recent cu spe­ S tim a ţi tovarăşi.
rent de opinie pentru perfec­ societăţii in vederea ju stifică rii fa(a ţă ra n ilo r cooperatori stă com bustibil, m ateriale de con­ c ia liş tii şi cu tovarăşii care lu ­
ve n itu rilo r de care dispun. Cei duse agroalim entare, precum bere, să-şl aducă aportul pa­
ţionarea lorm eîor de rem une­ şl a indu striei cu m aterii p ri­ sarcina de a-şi v a lo rifica în ­ trio tic de muncă la lu cră rile pe stru cţii şi altele. Trebuie luale crează In ag ricultură, s-au gă­ P lenara C o m ite tu lu i C entrat
rare a a c tiv ită ţii cu ltu ra l-ştiin - ce nu vor putea justifica pro­ mo agricole. Aceasta dovedeş­ treaga energie şl pricepere care. le presupune această ope­ măsuri energice pentru u tili­ sit p o sib ilită ţi de a continua a dezbătut proiectul noului
tilice, pe baza p rin c ip iilo r echi- venienţa sumelor pp. care le te superioritatea a g ric u ltu rii pentru folosirea tu tu ro r posi­ zarea la maxim um a tutuTor reducerea costului In ve stiţiilo r Cod penal care va fl «uipus a­
cheltuiesc vor trebui să plă­ b ilită ţilo r de creştere a p ro ­ ră naţională. E o necesitato
labile ale societăţii noaslre so­ noastre socialiste, capacitatea imperioasă dictată de însăşi m itloocelor fixe, pentru redu­ şi creşterea capacităţii dc în- p ro b ă rii M a rii A d u n ă ri Na­
cialiste, care să perm ită o mai tească statului un Im pozit re- ei de a face fală unor situa ţii ducţiei vegetale şl animale, de e vo lu ţia societăţii noastre so­ cerea stocuriloT de m aterii p ri­ qrăşare în astfel de complexe. ţionale. Acest im p o rta n t do­
buna selecţie a va lo rilo r, o re­ prezcntlnd 110 la sută din a­ grele, ro b it deosebit pe care sporire a co n trib u ţie i la fo n ­ cialiste. V a trebui să m o b ili­ me, creşterea vitezei de ro ta ­ După unele calcule, In spa­ cum ent al noii noastre v ie ţi
compensare mai justr., mai d i­ ceste sume. iar coi care se do­ î! a re întărire a bazei lehnlco- dul central. O datorie de onoa­ zăm In această acţiune $1 fo r­ ţie a fondurilor, m obilizlnd In tiile construite sau tn curs de sociale va avea. fâ»ă îndoială,
ferenţiată a tale ntului, a capa­ vedeşte că au frustrat statul m ateriale a a g ric u ltu rii, căreia re revine în aceste Îm p re ju ră ri ţele noastre armate, care, fă- c irc u itu l econom ic valorile construire vom putea tnqrăşa 0 in flu e n ţă deosebit de fa vo ­
c ită ţii şl e fo rtu lu i, a rezulta­ vo r It deferit» ju stiţiei. Noi pa rtidu l şi stalul nostru, ii a­ spe cia liştilor din agricultură, cînd $1 Instrucţie, dar şt m un­ m ateriale d» care dispun în ­ în plus peste 400.000 de porci, ra b ilă asupra în tă ririi le g a li­
telor m uncii. considerăm că aceasta este o cordă o otenlie deosebită. m e ca nizatorilor; el trebuie să cind, contrib'ute la întărire a treprind erile cu econom ii de cltova sute de tă ţii. nsigurînd respectarea in ­
In scopul lich id ă rii dispro­ măsură echitabilă, corespunză­ fie In fruntea acţiu n ii p a trio ­ forţei noastre economice şt. m ilioane lei. tereselor v ita le ale societăţii,
p o rţiilo r prea mari în sistemul toare s p iritu lu i de dreptate al A m in tind u-ne ce consecinţe tice de combatere a efectelor dacă vreţi, a însăşi capacităţii O sarcină de seamă a a c tiv i­ Trebuie să spunem că, deşi precum şi a d re p tu rilo r şi li-
v e n itu rilo r, C om itetul Execu­ societăţii socialiste, menită să a avut asupra a g ric u ltu rii noas­ secetei, să m iliteze activ pen­ dc apărare a tă rii. Făclnd a­ tă ţii noastre economice este am votat de curlnd o lege pen­ Ixu-tăţilo r garantate de C on­
tiv şi guvernul au h o tă iît lua­ stăvilească tendinţele do încăl­ lre seceta din perioada 1946— tru efectuarea tu tu ro r m un cilo r ceastă m obilizare, înfăptuind continuarea e fo rtu rilo r pentru tru protecţia pă m ln tu lui a g ri­ s titu ţie fie că ru i cetăţean A -
rea unor măsuri de reducere care a norm eloi noaslre so­ 1947, ne dăm seama care ar agricole pe baza re g u lilo r ş tiin ­ acest program , creăm prem isele ridicarea qradului de ren ta bi­ col, unii tovarăşi nu-şi pun în ­ plicarca noului Cod p c"o l va
a cîştig u lu i din salariu al unor ciale, să combată goana după fi fost situaţia astăzi, dacă nu ţei agrotehnice. ca agricu ltura noastră să asi­ lita te In toate sectoarele şi ra­ trebarea de unde iAu pămtn- eonti'ib uî la prom ovaiea pu­
cadre cu m unci de răspundere o viată uşoară, fără muncă, sâ am fi avui a g ricu ltura coope- Trebuie să menţionez că în gure poporului, econom iei o m urile. In economia naţională tul atunci cînd propun e x tin ­ ternică în întreaga viaţă so­
in organele şi In s titu ţiile de evite apariţia d isp ro p o rţiilo r nc- roiivizată, dară nu am fi asi­ aprovizionarea populaţiei cu producţie stabilă în orice con­ se m enţin încă 232 în tre p rin ­ derea pc suprafeţe m ari a noi­ rin i A a no rm elo r socialisto, 'a
partid şi de stat centrale şi justilica te in n ive lu l de trai al gurat mecanizarea m un cilo r o- legume se manifestă unele de­ d iţii. deri care îşi încheie activitatea lo r con stru cţii. Tendinţa spre perfecţionarea ra p o rtu rilo r
locale. populaţiei. gricole, dacă nu am fi dispus ficiente — şi acestea nu atît cu pierderi, iar la peste 1.100 giqantism im pune şi risipă de d in tre oam eni. Ia a firm a re a
A vln d In vedere că o seTic lată. tovarăşi, un şir de mă­ de o cantitate mai mare de în ­ ca rezultat al secetei, pentru în acelaşi tim p, tovarăşi, pen­ produse nu s» recuperează păinînt şi ch e ltu ie li de inves­ Lot m ai consecventă a concep­
de cetăţeni obţin v e n itu ri pe suri de ordin social pe care le grăşăminte. Totodată, aceasta că prin m ăsurile luate cea mai tru ca efectele unei eventuale ch e lh ite lile de producţie. După tiţii Inutile, iar cîteodală, da­ ţie i de via ţă a clasei m unrs-
alte căi dectt salariul, va fi ne­ preconizează C om itatul Execu­ demonstrează o dată mai m ult mare parte a suprafeţelor c u l­ dim inuări a v e n itu rilo r în a g ri­ încheierea p rim u lu i semestru, torită distantelor prea mari, tonie. a p a rtid u lu i corrm nis'.
cesar ca statul să utilizeze mat c il de greşit a fost că nu s-a tivate cu legume a fost irigată, cultură să nu aibă repercusiuni toate m inisterele şl în trep rind e­ Intre d ife rite le elemente con­ la dczvol tarea dem ocraţiei
eficient decît ptnă acum şi tiv in cadrul preocupării per­ realizot planul dc irig a ţii şi de ci datorită ncrespectării con­ neqative asupra întregi» eco­ rile, cu s p rijin u l organelor şi s titu tiv e ole unei în tre p rin d e ri noastre socialiste.
pîrghia Im pozitelor. manente a p a rtid u lu i nostru producere a în tiiă şă m in le lo r tractelor de către unele coope­ nom ii, este necesar să luăm o rg a n iza ţiilo r de partid, tre ­ economico. îngreunează chiar în tre g u l eomplc.v dc m ăsuri
Trebuie să spunem că şi în pentru perfecţionarea societă­ prevăzut în cin cina lu l trecut. rative, de ficie nle lo r tn a c tiv i­ măsuri energice pentru m o b ili­ buie sâ analizeze Sn colegii, In buna desfăşurare a a c tiv ită ţii. preconizat de C o m itetul Exe­
acest dom eniu se m anifestă o ţii socialiste, a re la ţiilo r din­ Docă am fi avut acum un m i­ tatea organelor de contractare zarea mai accentuată a resurse­ com itetele de direcţie, rezulta­ O problem ă deosebit de im ­ c u tiv şi supus dezbateri» p'e-
serie de neajunsuri care d im i­ tre oameni, pentru aplicarea . lion de hectare de teren Iri­ şi achiziţie, fap tu lui că nu s-a lo r din celelalte ram uri şl. in tele obţinute pe lin ia re n ta b i­ portantă care stă In centrul narei C o m ite tu lu i C entrat de-
nuează ro lu l sistem ului de taxe în viată a p rin c ip iilo r de drep­ gat, dacă am fi avu i înqrăşă- aplicat aşa cum trebuie liotă- prim ul rînd. din industrie. In liză rii a c tiv ită ţii economice şt ten lie i conducerii de partid m oslrenză consecvenţa cu ca­
şi Im pozite ca factor de echi­ tate si echitate socială, pro ­ in in tc lc prevăzute să lk> pro­ rire a C om itetului E xecutiv p ri­ scopul creşterii suplim entare a să elaboreze măsuri concrete şi de stat este satisfacerea tn ie conducerea p a rtid u lu i în ­
librare a v e n itu rilo r în socie­ p rii o rln d u irii noastre socia­ duse în 1965, situaţia ar fi lost vind stabilirea p re tu rilo r pla­ producţiei şi re a liză rii ve n itu ­ continuare a nevoilor de lo- făptuieşte h o tâ ririle C ongresu­
incom parabil mai bună, am pu­ penlrv» creşterea eficientei eco­
tate, de realizare a unul raport liste. fon la produsele agricole. Din lu i naţional planificat. După euinle ale în tre g ii populaţii. lu i al IX -le n şi ale C o n fe rin ţe i
raţional Intre cîştig u rite d ife ­ Procesul com plex al desă­ tea spune chiar că nici nu am aceste cauze, cu toate că e­ cum ati văzut, analizele efec­ nomice a fiecărei în tre p rin d e ri Rezolvarea în co n d iţii tot mai N aţionale, n riv u râ m eisul în a ­
rite lo r categorii de cetăţeni. In vârşirii consliu cttci socialism u­ fi resim ţit efectele secetei. xistă o cantitate m ulţum itoare tuate plnă In prezent de m inis­ şi fiecărui produs, pentru re­ bune a acestei însemnate p ro ­ inte al societăţii noastre A -
acest scop va trebui aplicat lui. ol creării co n d iţiilo r pen­ Doresc, tovarăşi, să apreciez de produse agricole, pe piaţă terele economice au Ide ntificat ducerea ch e ltu ie lilo r de pro­ bleme sociale im pune creşte­ cesla rep rozin lâ o expresie *»-
mai consecvent şi deplin p rin ­ In fata plenarei e fo rtu l depus se m enţin pre tu ri mari, a tit Io ducţie şl creşterea p ro d u ctivi­
tru trecerea treptată spre co­ posibilitatea o b ţin e rii unui plus rea ritm u lu i construcţiei de lo ­ locventâ a creşterii continue n
cip iu l p ro g re s iv ită tii im pozite­ munism. presupune nu numai de clasa m uncitoare, de to ii producătorii p a rticulari, cit şi la de produclie tn acest an în va­ tă ţii m uncii. Trebuie să asigu­ cuinţe, asigurarea fntr-un te r­ ro l u lu i conducător al p a rtid u -
lor, m enit să îm piedice con sti­ dezvoltarea ascendentă a ba­ lu cră to rii din industrie pentru organ izaţiile de stat. Com ite­ loare dc peste 4 m iliarde lei. răm îndeplinirea sarcinii stabi­ men moi scurt a unui volum h ii nostru în societate, a în ­
tuirea unor v e n itu ri excesive. zei tehnico-roalerlale a socie­ realizarea u tila je lo r necesare tele judeţene, prim li-secretarî. Est» necesar să intensificăm e- lite de C om itetul Central ca sporit de spaţiu locotiv. In n- d e p lin irii în a lte lo r în d a to riri
Totodată, este necesar ca sis­ a g ricu ltu rii, precum şi a c tiv i­ care stnî şi preşedinţii consi­ fo rtu iile pentru a depăşi sar­ plnă la s firş itu l am ilul să li­ cest scop, la C om itetul Execu­ cc-i re vin fată de clasa m u n ­
tem ul de im pozite să fie astfel tăţii, ci si lichidarea unor lor- tatea rodnică desfăşurată dc liilo r populare judeţene, prim a­ chidăm pierd erile planificate — tiv s-a stab ilit elaborarea unui
mc de organizare socială ne- cin ile de produclie. atît în ra ­ citoare. de popor, fată de des­
sta b ilit In c it pentru surse de oam enii m uncii din industrie rii oroşeîor trebuie să acorde această stare d» lu c ru ri eco­ plan de m ăsuri pentru con stru i­ tine le p a trie i noastre socia-
v e n itu ri sim ilare să se plăteas­ ralională, îndepăi tarea lermă a pentru compensarea, prin re­ cea mai mare atenţie a p ro v i­ m urile care produc pentru sa­ nomică anormală. rea mai m ulto r tip u ri de lo ­ 1 iste.
trecut,
că im pozite sim ilare, elim in in - tarelhr m oştenite din morală a zultatele superioare obţinute zio nă rii populaţiei, precum şi tisfacerea consum ului intern, După cum cunoaşteţi, acţiu­ cuinţe. Este necesar să se ela­
continua p u rifica re
du-se situ a ţiile anorm ale exis­ v ie ţii sociale, asigurarea unei In creşterea producţiei indus­ n ive lu lu i p re tu rilo r produselor c it şi în cele care lucrează pen­ nea de organizare ş tiin tilic ă a boreze proiecte şl pentru lo ­ Fără înd oia lă că to ţi oame­
tente tn prezent cînd, pentru triale, a efectelor economice agricole desfăcute la plată de tru nevoile exp ortului, bine în­ producţiei şi a m uncii, conce­ cuinţe ieftine, care să fie rea­ n ii m u n cii — care văd in pa r­
aceeaşi sursă de venit, d ife rite rem unerări juste care sâ sti­ ale secetei Sînlcm la jum ă- organizaţiile <le stat şi de pro­ ţeles la produsele care au des­ pută 1n contextul pre ocu pări­ lizate moi ra p id 1 şl cu c h e l­ tid u l nostru conducătorul lo r
categorii de populaţie plătesc muleze si să recompenseze c- lalca anului ; mai avem o pe­ ducători. facerea asiquratn Să nu pro­ lo r generale ole p a rtid u lu i pen­ tu ie li mar m ici, ceea ce va da încoicat. exponentul fid e l al
im pozite dife rite. Sistem ul de fo rtu l consacrat propăşirii pa­ rioadă lungă în care, prin mă­ A vem toate p o sib ilită ţile ca ducem sub nici un m otiv pentru tru îm bunătăţirea conducerii st posibilitatea să satisfacem în- intereselor lo r v ita le — nu-şi
im pozite şi taxe p lă ţile de triei. Prin modul In cor» e d ili - surile prezentate în fata ple­ prin munca în tre g ii noastre a m ări stocurile. p la n ifică rii econom iei naţiona­ tr-o moi marc măsură ce rin ­ vor precupeţi encrqia $i pu­
populaţie poate şi trebuie să căm noua o rin d u irc In tara narei, putem Înlă tura conse­ târănim i. a tu tu ro r lu cră to rilo r Rezultatele bune obţinute ţele populaţiei şl sâ asigurăm terea de muncă pentru realiza­
devină un instrum ent mai activ noastră, prin priceperea si con­ cinţele negative create de re­ din agricultură, să facem ca plnă în prezent în cr»şlerea le. a avut un puternic efect rea n o ilo r sarcini ce ne stau
In prom ovarea p rin c ip iilo r e­ secventa cu caie ştim să dez­ ducerea producţiei agricole. O efectele secetei din prim ăvara producţie» industriale, pr»cum m obilizator asupra oam enilor co n d iţii ca oam enii m uncii să în fată, vo r în fă p tu i neabătut
c h ită ţii sociale în sfera ve n itu ­ voltăm dem ocraţia socialistă — deosebită atenlie trebuie acor­ acestui an să fie cit mai puţin sl perspectivele de depăşire a m uncii, a cadrelor de conduce­ găsească lo cuin ţe cu chiri» mai p o litica m a rx is t-le n in is lâ . ve­
rilo r. . , care oleră poporului p o sib ilita ­ dată va lo rifică ri) tu lu ro r re ­ resim ţite tn economia naţio- planului in toate ram urile e- re şi specialiştilor; ea a stim u­ m ici. P retutindeni In lum e se rific a tă de viaţă, a P a rtid u lu i
A plicarea m ăsu rilo r a m in ti­ tea p a rticip ă rii la guvernarea zervelor existente tn aqricul- nalS. să asigurăm creşterea conoraloi naţionale invederează lat In iţia tiva acestora in des- construiesc tip u ri d ife rite de C om unist Român.
te în vederea În fă p tu irii mal tării, la elaborarea sl înfăp­
ferme a p rin c ip iilo r socialiste tuirea p o litic ii ei interne si ex­
de retrib u ire , perfecţionarea terne — prin ferm itatea cu ca­
sistem ului de salarizare, in tro ­ re promovăm şi aplicăm nobi­
ducerea Im pozitu lu i progresiv lele Idei ale um anism ului so­
pe v e n itu ri sînt de natură să cialist, ale d rcp tă lii si o c h iţii ii r S E C R E T U L“
favorizeze pe oam enii m uncii
sociale, noi demonstrăm în
cu v e n itu ri mai reduse — r i­ practică superioritatea socie­
dicarea n iv e lu lu i lo r de viaţă tă ţii eliberate dc exploatare.
fiin d perm anent in atentia Prin tot ceea ce tăcem urm ă­
p a rtid u lu i şl gu vernului, rim sâ asigurăm con diţii nen-
O altă problem ă care face SUCCESELOR NOASTRE buri m ultiple, coca ce a permis trolor. fapt ce asigură o sin-
obiectul preocupării conducerii tru prom ovarea a tot ce este încărcarea m aşinii ctt mal a- cronizore între ritm u l de in ­
p a rtid u lu i şi statului este ra­ mai valoros în societatea proapc de capacitatea de plas- jecţie şi operaliunea de deba-
ţionalizarea c h e ltu ie lilo r valu­ noastră, pentru afirm area no- ti'fiere. Pentm exem plificare vurarc. Rezolvarea unei ase­
tare necomereiale, reducerea stinq hcrită a tu lu ro r capacităţi­ Sporirea volum u lui produc­ producţia marfă vîndută şi În ­ organizare ş tiin ţific ă a pro- sil rezolvare în întreprinderea arătăm că In produsele tip A menea problem e a perm is co
lor ia stric tu l necesar. lor umane, pentru punerea ne ţiei constituie sarcina de căpă- casată In proporţie de 44.07 fa ductici şi a m uncii în colabo­ noaslră « fost îm bunătăţirea de la 15 cuiburi pe m atriţe s - a planul de producţie pe fiecare
A naliza ch e ltu ie lilo r efec­ prim ul plan. ca suprem crite­ tii a tu tu ro r colective lor dc sută, ceea ce reprezintă cu 12.9 rare cu întreg ul colectiv dc program ării producţiei la ate­ trecut la 50. ta dopuri cu a ri­ schimb să fie depăşit cu apro­
tuate în străinătate pentru ac­ riu de apreciere a om ului, a muncă din cadrul în tre p rin d e ­ la sută mal m ult declt planul muncă din întreprinderea noas­ lierele mecanice. Pentru a se pioare de Ia 8 cuiburi la 20. xim a tiv 13 la sută.
m uncii si creaţiei ctuziaste în ­ rilo r. Realizarea acestei sar­ aferent celor cinci luni. Con­ tră. deteetînd „punctele slabe" asigura o creştere a capacită­ flacon de C mml de la 12 c u i­
tiv ită ţi necom erciah arată că Am trecut în revistă doar
In acest domeniu există posi­ chinate societăţii, patriei. cini reclamă la rîn d u l ei În ­ sider demn să subliniez că Ivite în anii precedenţi In pro­ ţii dc producţie Ia ate lie rul de buri la 24. Astfel, tn tinete ca­ cîteva din m ăsurile care s-au
b ilită ţi de econom isire a dis­ Un roi im portant in deslâ- deplinirea cu m axim um de e- întreprinderea noastră şi-a rea­ cesul dc producţie, a studiat rcductoare. s-au făcut d ife rite zuri. s-a dublat sau chiar t r i­ înscris în clm pul nostru de ac­
p o n ib ilită ţilo r valutare ale sta­ surarea acestui vast si com ­ ficacita tc a tu lu ro r ce lo rla lţi lizat planul de producţie la toate variantele posibile de în ­ colaborări cu Uzina mecanică plat capacitatea de in je cţie A ­ ţiune p rivin d realizarea v o lu ­
lu lu i. luîndu-se măsuri în a- plex proces de perfecţionare Ind icatori ce caracterizează ac­ toate sortim entele planificate, tărire a lor. aleqîndu-le pe ce­ Sibiu si I.l.t O răstic pentru ceastă măsură a dus la re a li­ m ului producţiei. Aceste mă­
ceaslâ direcţie. De asemenea, socială revine organelor şi o r­ tivita te a unei întrep rind eri lucru ce a făcut posibil să nc le mai optime. Astfel, s-n re­ turnarea reductoarclor tip zarea unei producţii peste suri au in flue nţat în mare p a r­
C om itetul Executiv a luat ho- ga nizaţiilor de partid si de stat, A vin d în vedere acest dezi­ respectăm în to talitate şi la dus term em il de revizie p la n i­ „F .C .O ", asiqurîndu-so astfel plan In masele plastice în va ­ te şi alt» indica tori ce carac­
tă riri pentru o mai bună orga­ centrale şi locale, com unişti­ derat. la Fabrica chim ică Orăş- term enele prevăzute în con- ficat la ate lie rul de tanin praf o Încărcare a u tila je lo r de la loare de 2.563.000 Ioi. Un oport terizează activitatea în tre p rin ­
nizare şl o mai judicioasă a- lor, tuturor oam enilor m uncii tie, încă de la lu cră rile dc pre­ Iract sarcinile fată de benefi­ cu concentraţie de sută la su­ acest a te lie r Io capacitatea no­ deosebit In realizarea prodtic- derii noastre, dintre care a-
preclere a op o rtu n ită ţii şi ne­ din patria noastră. Ei trebuie gătire a producţiei p» anul cia rii noştri. Num ai In p ri­ tă cu trei zile. ceea ce echi­ minală. Am fost ne voiţi să a­ tici am intite l-a adus $i in tro ­ inintim doar că Io ch e ltu ie lile
cesităţii unor deplasări în să vegheze cu străşnicie la tra ­ 1968 s-a dat o im portantă deo­ mele cinci luni ale anului s-mi valează cu un plus de produc­ pelăm la Aceste cooperări dato­ ducerea m uncii tn acord expe­ de produclie. de ta înccp»it»il
străinătate, pentru reducerea ducerea în viată a p o litic ii sebită m ăsurilor care vo r du­ realizat peste plan piese de lie de 4 tone. Aceasta a fost rită lipsei de concordanţă d in ­ rim ental la 23 de maşini de anului şi ptnă la 31 mai am ob­
num ărului m em brilor delegaţi­ pa rtid u lu i şi statului, la apli­ ce la realizarea şi depăşirea schimb în valoare de ap ro xi­ posibil datorită unei a p ro vi­ tre rapacitotea de prelucrare injecţie. De asemenea, s-a tre ­ ţin u t o economie de 1.366.000
ilo r şl revizuirea cuantum ului carea neabătută a le q ilo r ţâ rii, sarcinilor de plan pe anul cu­ m ativ 500.000 Ici. 6 tone lilin - zionări tehnico-m ateriole r it ­ şi capacitatea de turnare de cut la introducerea operaţiunii lei.
diurnelor ce s» plătesc aces­ la qeneralizarea în sinul socie­ rent. guri din p.v.c, 7 tone piese fa­ mice. e v ită rii strang ulărilor în ­ care dispunem. Această ne­ rle debovurare la maşină şi în Desigur nu ne putem opri
tora cu ocazia deplasărilor pes­ tă ţii a concepţiei de via lă co­ Preocuparea co lectivu lui sonate din p.v.c, două tone tre d ife rite operaţiuni prin a- concordantă a fost elim inată cadrul fiecărui schimb înainte, aici. Vom căuta ca şi pe v iilo r
te graniţă. Este de datoria tu ­ muniste. Num ai astfel vom a- nostru a fost încununată iu pigm enţi m etalici. 31 tone tn- sigurarca personalului calificat, prin asigurarea tu rn ă rii unor aceste operaţiuni se executau să depistăm şi să aplicăm cete
turor m inisterelor şi organelor siqura perfecţionarea con ti­ prim ele cinci luni ale anului nin praf cu concentraţie de ovînd în vedere că reparotiih* tip u ri de reductoare la uzinele numai în schim bul I. lucru ce mai optim e măsuri, să fim în
m enţionate mal sus. Ca urmare
la noi necesită
sulă la sută şi altele. Este îm ­
un oarecare
centrale să se preocupe în nuă a no ilo r re la ţii de produc­ cu im portante realizări. Astfel, flux. De asemenea, s-a făcut conducea la pierderi de tim p permanentă în pas cu cerinţele
continuare de economisirea re­ producţia globală s-a realizat bucurător faptul că întregul a acestei acţiuni, obţinem lu ­ şi la o reducere a p ro d u c tiv i­ ce le rid ică tehnica modernă,
ţie, vom puica realiza cu a­ surplus de producţie s-a re a li­ o raţională organizare a locu­ nar un plus de producţie la a- tă ţii m uncii, cn urm are a trans­
zervelor valutare alo tării, să in proporţie de 45,44 la sută zat pe seamo creşterii pro­ lui de muncă. In acest sens, le licrti) de reductoare. cu ace­ astfel ca activitatea desfăşu­
vegheze ca activitatea noastră devărat Idealul măreţ de a fală de prevederile anuale (de­ p o rtă rii produsului fin it de ta rată de întreprinderea noas­
in e xte rior să se realizeze, la face din orinduirea noastră păşirea perioadei reprezentînd ductivităţi» m uncii, unde s-nu s-au evitat drum urile încruci­ laşi efectiv si u tilaje , In va­ maşina care l-a Injectat la ca­ tră să atingă o eficientă ma­
un n ivel calitativ ridicat, cu 12 Ia sută), producţia marfă in depăşit prevederile cu 12.9 la şate în aprovizionarea locului loare de 148.000 lot. mera de debavurare şl asam­ ximă.
cea mat dreaptă, mai nobilă şi sulă. de HMincă cu m aterialul ne­ blare Astăzi aceste produse
cheltuieli cit mai mici. proporţie de 45,34 la sută. (de­ La ate lie rul de masă plas­ STELIAN 8..AICA
mai umană societate din cîtc In vederea creşterii produc­ cesar. sînt exam inate în cadrul fiecă­
Una din problemei» sociale păşind prevederile prim elo r tică prin in jecţie s-au proiec­ şeful serviciului organirorcu
care tac, dc asemenea, obiec­ a cunoscut vreodată Istoria. cinci luni cu 11,7 la sulă), iar tiv ită ţii m uncii, serviciul dc O altă problemă care şl-a gă- tai şi executat m atriţe cu cui- rui schimb <lc către un con- muncii la F. G Or ostie