Page 70 - Drumul_socialismului_1968_06

ANUL XX NR. 4188 VINERI 21 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI

Lucrări) riie sesiunii
ucra

M ar i i A d u n ă r i N a fio n a le

Joi dimineaţa au fost reluate în şedlnţâ anunţat că Birou) Marii Adunări Naţionale bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului
plenară lucrările sesiunii a X-a a celei de a a primit din partea Consiliului de Miniştri Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele
V-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. noi proiecte de legi, pe care le propune a Consiliului de Miniştri, care a prezentat ex­
Alături de deputaţi, Ia lucrările sesiunii fl incluse în ordinea de zl a sesiunii. punerea la proiectul Codului penal al Re­
participă numeroşi invitaţi — activişti de Marea Adunare Naţională a adoptat, cu publicii Socialiste România.
partid şl de stat, conducători ai instituţiilor completările făcute, următoarea ordine de Deputatul Tralan Ionaşcu, preşedintele
centrale şi organizaţiilor obşteşti, oameni de zi: Comisiei juridice a prezentat apoi raportul
ştiinţă, artă şi cultură. 1. — Proiectul Codului penal a3 Republi­ acestei comisii la proiectul de lege.
Asistă şefi ai misiunilor diplomatice acre­ cii Socialiste România. A început apoi discuţia generală la pro­
ditaţi in România, ziarişti români şi cores­ 2. — Proiectul de lege privind înfiinţarea, iectul Codului penal, Ia care au luat cuvin-
pondenţi ai presei străine. organizarea şi funcţionarea Băncii române tul deputaţii Ion Savln, prim-secretar al Co­
La sosirea în sala, deputaţii şi invitaţii au de comerţ exterior. mitetului judeţean Vaslui al P.C.R., preşe­
întimpinat cu vil şi îndelungi aplauze pe 3. — Proiectul de lege pentru reglemen­ dintele Consiliului popular judeţean, Con­
conducătorii partidului şl statului nostru. tarea unor condiţii de remunerare a salaria­ stantin Stătescu, secretarul Consiliului de
Stat, Nagy Ist van, scriitor, Athanase Joja,
In loja din dreapta incintei au luat loc ţilor care îndeplinesc funcţii de conducere,
tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe telinico-admlnistrative şi de specialitate. vicepreşedinte al Academiei; ministrul jus­
Maurer, Chlvu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, 4. — Proiectul de lege privind controlul tiţiei, Adrian Dlmltriu, deputaţii Nicolae
Virgil Trofin, Iile Verdeţ, Maxim Berghianu, provenienţei unor bunuri ale persoanelor Hudlţeanu, preşedintele C.A.P. din comuna
Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Ja- fizice, nedobindite în mod licit. Comana, judeţul Constanţa, Iosif Uglar,
nos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vaslle 5. — Proiectul de lege cu privire la regi­ prim-secretar al Comitetului judeţean Satu
Vilcu. mul juridic al terenurilor fără construcţii Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului
popular judeţean, Viorica Bulugiu, inginer
In loja din stingă au luat loc membrii din perimetrul construibil al municipiilor la C.A.P. Bragadiru, judeţul Teleorman, Ion
Consiliului de Stat. şl oraşelor. Slănescu, preşedintele Consiliului Securi­
Lucrările şedinţei au fost deschise de pre­ 6. — Proiectul de lege pentru completa­ tăţii Statului, Constantin Motoroiu, prim-
şedintele Marii Adunări Naţionale, tovară­ rea art. 10 al Legii nr. 2 din 1968 privind secretar al Comitetului municipiului Tîrgo-
şul Ştefan Voitec. organizarea administrativă a teritoriului Re­ vlşte al P.C.R., primarul oraşului, Miron Ni-
înainte de începerea lucrărilor, deputaţii publicii Socialiste România. colescu, preşedintele Academiei, Eduard
şl invitaţii au păstrat un moment de recule­ 7. — Proiectele de legi pentru aprobarea Eisenburger, redactor-şef al revistei Karpa-
gere în memoria deputatului Tralan Mura­ decretelor cu putere de lege emise de Con­ ten Rundschau.
li u, care a încetat din viaţă în timpul ce siliul de Stat de la ultima sesiune a Marii
s-a scurs de la ultima şedinţă plenară a ac­ Adunări Naţionale.
tualei sesiuni. Primit cu puternice aplauze a luat cuvin- Ifw lfa y ijifţ ^ u> j i a ţ . • - t-o L
Preşedintele Marii Adunări Naţionale a tul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, mem­

Expunerea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER

preşedintele Consiliului de M iniştri

Slim aţl tovarăşi deputaţi. selor, îm plinirea m ultilaterală
a personalităţii umane.
in această sesiune a M a rii
A dunări N aţionale urmează să Este cunoscut că din totdea­
legiferăm noul Cod penal al una om ul a năzuit spre o viată
României, care se înscrie ca de bunăstare şi mai m ultă lib e r­
tate socială, el a fost te lu l fina l al
un act im portant în suita de
măsuri întreprinse in u ltim ii transfo rm ă rilo r pentru care lu p ­
ani de partid şi de statul nos­ ta. Dacă această concluzie este
tru socialist, avind drept scop învederată de evoluţia g?ne-
să perfecţioneze întreg ul an­ ralâ a societăţii omeneşti de-a
grenaj politic, econom ic şl so­ lu ng ul tim p u rilo r, ea devine cu
cial, să pună in deplin acord a tit mai adevărată, oapâtă un
modul lu i de funcţionare cu sens plenar şi m ult mai profund
cerinţei» stadiului atins în dez­ în co n d iţiile socialism ului, un­
voltarea tă rii, cu sarcinile com­ de noile re la ţii de producţie,
plexe ale d e să virşiril construc­ descătuştndu-i pe oameni din
ţiei socialiste. Răspunzind ne­ exploatare şi asuprire, fac posi­
v o ilo r actuale şi de perspecti­ bilă declanşarea tu tu ro r po­
vă ale societăţii noastre, pro­ ten te lor de progres econom ic
iectul Codului penal, ca unul si social, va lorifica rea lor, în fo­
losul în tre g ii societăţi şi al f:ecă-
dintre Instrum entele de apăra­
ruia dintre m em brii săi în parte.
re şi conservare a tu tu ro r va­
Um anism ul societăţii socialiste
lo rilo r sociale — materiale,
nu se datoreşte unor ..bune In­
spirituale şi m orale — ale tă rii,
soluţionează u n ita r vasta pro ­ te n ţii", unor sim ple idealuri
generoase, ci are o determ ina­
blem atică a PTeventrii şi pe­
depsirii in fra cţiu n ilo r. re obiectivă, decurge din însăşi
structura sociaî-economică n
Proiectul este rodul a c tiv i­ no ii o rln rlu irl care situează o­
tă ţii îndelungate, depuse de un
m ul în centrul atenţiei, îi re ­
colectiv numeros de specialişti, pune pe cel ce muncesc în de­
m ulţi dintre el oameni de mare plinătatea d re p tu lu i — frustrat
prestigiu ştiin ţific, care au lu ­
în trzeut de clasele exploata­
crat sub îndrum area n e m ijlo ci­ toare — de a hotărî de sine
tă şi sistem atică a conducerii stătător asupra destinelor lor.
de partid $i de stat. In elabo­
de a se bucura lib e r si Integrat
rarea lu i s-a pornit de la pre­ de ceea ce creează. Aceasta
vederile C onstituţiei, s-a ţinut distinge în m odul cel mAl
seama de tra d iţiile $i ideile
pregnant socialism ul de toate
înaintate ale n în d irlt juridice o rîd u irile precedente. îl confe­
româneşti, de experienţa acu­ ră. pe bună dreptate, aprecie­
mulată tn practica noastră ju ­ rea de cea mal înaintată socie­
diciară ; a fost. de asemenea, tate cunoscută în lstori-5.
consultat un bogat m aterial re ­
Um anism ul o rîn d u îrii socia­
fe rito r la legislaţia din celelal­ liste îşi găseşte o vie expre­
te ţări socialiste şi din alte ţări, sie în dem ocratism ul adine, pe
utilizîndu-se tot ceea ce este deplin real, pe care are capa­
corespunzător concepţiilor par­ citatea să-l înfăptuiască. Socia­
tid u lu i şi statului nostru, p a rti­ lism ul întruneşte practic toate
cu la rită ţilo r specifice tării, tot prem isele pentru a realiza nu
ceea ce poate să slujească per­ num ai dezvoltarea în ritm rn-
fecţionării norm elor de drept pid a fo rţe lo r de producţie şi
penal. creşterea, pe această bază, a
Tim p de două luni, proiectul n iv e lu lu i de trai al maselor,
C odului penal a fost supus dez­ dar şl o asemenea form ă de
baterii publice. Un num ăr foar­ organizare' a re la ţiilo r sociale,
te metane de oameni, aparţinfind în stare să transpună în /apt
cele mai înalte id ea luri la ca­
celor mai d ife rite categorii so­
re au năzuit, în decursul vea­
ciale, şi-au spus c u vîn tu l asu­ c u rilo r, sp irite le lum inate —
pra lu i şi au făcut sugestii şl
id ea lurile de dreptate şi lib e r­
propuneri oare în mare parte
tate, de suveranitate a poporu­
au fost acceptate, găsindu:şl lu i, de dragoste şi respect faţă
oglin dire în actuala lormă. îm ­ de om. A sigurarea unor la rgi
bunătăţită. După cum a ii aflat, d re pturi şi lib e rtă ţi dem ocra­
plenara C om itetului Central al tice, a unor p o sib ilită ţi 'g a le
pa rtidu lui can» a avut loc teri pentru to ţi m em brii societăţii
a exam inat proiectul noului de a-şi manifesta n e stlnjenit
Cod penal şi e h o tărît să fie personalitatea, a-şl afirm a ta­
le n tu l, energia şi a p titu d in ile în
supus dezbaterii fo ru lu i suprem
producţia m aterială, ca şi în
al p u te rii de stat.
via ta politică, fn ştiinţă, cul­
tură, ţine de însăşi esenţa socia­
O norată Adunare,
lism ulu i, în care întreaga pu­
Ideea care a călăuzit şi că­ tere aparţine poporului, în ca­
lăuzeşte p a rtid u l nostru, con­ re au fost lichidate exploata­
rea şi asuprirea om ului de că­
ducerea sa în elaborarea pro­
ie ctu lu i pe care îl dezbatem, a tre om, precum şi orice fel de
tu tu ro r h o lă rlriîo r şi m ăsurilor discrim inare socială ori naţio­
cu caracter economic, p o litic nală între oameni.
sau social, este de a m a te ria li­ Experienţa evidenţiază că a-
za p o sib ilită ţile nelim itate pe dîncirea dem ocraţiei este nu
caie le conţine orînduirea so­ num ai posibilă, dar şi obiec­
cialistă, d? a crea co n d iţii ore- tiv necesară, reprezintă o ce­
reu mai favorabile pentru atin­ rin ţă intrinsecă în co n d iţiile e­
gerea te lu lu i ei fundam ental — v o lu ă rii societăţii socialiste
satisfacerea maximă a ne voilor spre un stadiu superior.
m ateriale şi spirituale ale ma­