Page 8 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 8
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Dumiri lefi 2 Iunie 1969
COMUNICAT COMUN ir m iM n z - » n u m . 'm im /
(Urmare din pag. 1) damnă artele de agresiune şi darea păcii şl securităţii In
presiunile, ameninţările şl a lume.
tulul Central a] Uniunii Co mestecul în treburile altor sta Cele două părtî consideră că SITUAŢIA
muniştilor din Iugoslavia, Pe- te. Fie consideră că aseme eforturile tuturor ţârilor tre
tar Starabolicl, preşedintele U- nea metode la care recurg buie să fie îndreptate spre a 0 . N. U.
nliinll Comuniştilor din Serbia, cercurile imperialiste şi neo- sigurarea universalităţii Orga
membru al Consiliului Fede colonialiste provoacă încorda nizaţiei Naţiunilor Unite, a c-
raţiei, membru al Prezidiului rea in viata internaţională şi ficienţei şi contribuţiei sale la DIN FRANŢA
Comitetului Central al Uniunii creează pericole pentru pace. consolidarea păcii şi securităţii
Comunişlllor din luqoslavla, la- Cele două părţi au condam in întreaga lume, pe bazo res
kov Blajevlel, preşedintele nat agresiunea S.U.A. in Viet pectării principiilor Cartei Or
PARIS 1 (Agerpres) — Lo Pa
Sabnrului Republicii Socialiste nam şi au reafirmat solidari ganizaţiei Naţiunilor Unite. ris, co de oltfei în înlreogo
tatea lor cu lupta eroică a po
Croaţia, membru al Consiliului porului vietnamez pentru li Cele două părţi au făcut un Frontâ, activitoleo principalelor
Federaţiei, membru al Prezi bertate şî independentă. F,!e schimb dc păreri cu privire la sectooie continuă să fie parali
problemele actuale ale mişcă
diului Comitetului Central al au apreciat pozitiv faptul câ rii comuniste şi muncitoreşti zată de greva generală ce se
Uniunii Comuniştilor din luqo s-a ajuns la tratative intre re internaţionale şi cu privire la desfăşoară cu imensitate de moi
slavla. Ralo Dugonlci, preşedin prezentanţii Republicii Demo colaborarea în continuare din bine de doua săptămini
tele Conferinţei Federale a crate Vietnam şi Statelor U tre Partidul Comunist Român Pe acest fundal, mcepind de
Uniunii Socialiste a poporului nite ale Amerîcii. Ambele şi Uniunea Comuniştilor din vineri, ou fost reluate tratativele
muncitor din Iugoslavia, mem părţi speră ca în scurt timp Iugoslavia. Ele au constatat cu între organizaţiile slndicoie şi re
bru al Consiliului Federaţiei, să urmeze fncotarea deplină satisfacţie că relaţiile şî cola prezentanţii administraţiei y oi
membru al Prezidiului Comite şi necondiţionată a bombarda borarea dintre cele două parti potronotului.
tului Central al Uniunii Co mentelor şi a altor acte de răz de se extind şi se întăresc Comitetul politic a încheiat dezb aterile g e n e ra le Observatorii politici acordă
muniştilor din luqoslavla. Via- boi ale Statelor Unite ale Ame continuu, în interesul păcii şi multa atenţie întâlnirilor care au
dimlr Popovicl. secretarul gene ţiţii împotriva Republicii De- . socialismului, al prieteniei din avut loc vineri seara şi simbăto
ral al preşedintelui Republicii, mocrate Vietnam. Ele consi tre cele două ţări. NEW <YORK 1. Trimisul special Agerpres N. Io* cleare de a beneficia de orice Subliniind în intervenţia sa la amiază intre delegaţiile Parti
membru al Consiliului Federa deră că aceasta ar crea condi Cele două părţi a ii subliniat nescu, transmite : Vineri seara, in Comitetul polit'c al aplicaţii paşnice ale explozii .caracterul constructiv pe ca dului Comunist Francez şi Fede
ţiei, membru al Prezidiului Co ţii favorabile pentru găsirea că poziţiile lor cu privire la Adunării Generale a O.N U. au luat sfirşit dezbate lor nucleare. Acest art'col are re l^au avut dezbaterile d n raţiei Stingii Democrote şî So-
mitetului Central al Uniunii unei soluţii politice a proble principiile şi utilitatea cola rile generale in legătură cu problema neproliferârii ar acum următoarea formulare i comitet", V. Kuzneţov. prim- cioliste. Delegaţiile ou dezbă
Comuniştilor din Iugoslavia, mei vietnameze pe baza acor borării bilaterale şi multilate melor nucleare. In această şedinţă a fost prezentat „Fiecare parte semnatară a locţiitor al ministrului aface tut problemo elaborării uneî ac
Marko Nikezlcl, secretarul de durilor de la Geneva din 1954 rale intre partidele comuniste oficial — de către copreşedinţii Comitetului celor 18 acestui tratat se angajează rilor externe al U R.S.S., a ţiuni comune in cursul viitoarei
slat pentru afacerile externe, SÎ a respectării drepturilor le şi muncitoreşti sînt identice shate pentru dezarmare. U.R.SS şi S.U.A. — un text să ia măsuri corespunzătoare arătat câ „intervenţiile majo companii electorale şi o ole-
gitime ale poporului vietna
membru al Comitetului Cen mez de a-şi hotărî singur soar sau apropiate şi au relevat im revizuit al proiectului de tratat de neproliferare pentru a asigura ca. în con rităţii eovirşitoare a delega gerilor din 23 şi 30 iunie.
Pe bulevardele Parisului o ovut
tral al Uniunii Comunişlllor din ta, fără amestec dinafară. portanta colaborării bilaterale Acest nou document conţine o serie de modificări formitate cu acest tratat, sub ţiilor au avut o caracteristică loc sîmbătâ la amiază o mare
cit mai largi ca cea mai potri
luqoslavla. Mustala Sahicl. vită calc pentru o mai bună derterminate de eforturile susţinute ale majorităţii de o supraveghere internaţională comună — năzuinţa exprimată demonstraţie de protest fată de
membru al Vecel Executive Cele două părţi au consta cunoaştere reciprocă, pentru legaţilor care au participat Ja dezbateri. îndreptate corespunzătoare, sâ colabore clar de a se pune capăt râs- hotoririle recente adoptote de
Federale, membru al Comite tat cu îngrijorare că situaţia depăşirea deosebirilor dc ie spre îmbunătăţirea textulu' tratatului, astfel incit aces ze pentru a asigura câ avan pîndirii armelor nucleare, de preşedintele de Goulle. Demon
din Orientul Apropiat peri
tului Central al Uniunii Co clitează in continuare pacea deri şi adîncirea colaborării. ta să corespundă In mai mare măsură scopurilor pe tajele potenţiale de pe urma a se realiza pas cu pas înceta straţia s-a desfâşurot fora inci
muniştilor din Iugoslavia, Liu- mondială şi au subliniat din Cele două părţi acordă o care şî le propune. oricăror aplicaţii paşnice ale rea cursei înarmărilor nu dente.
bo Babicl, consilier al secreta nou necesitatea găsirii unei mare însemnătate proceselor exploziilor nuoleare vor fi pu cleare, dc a se ajunge la acel In Buletinul oficial ol guver
rului de slat pentru afacerile soluţii politice a acestei crize. sociale şi năzuinţelor demo Modificările aduse la pro energiei nucleare în sensul că se Ja dispoziţie, prin proce moment cînd energia atomu nului a apărut sîmbătâ diminea
externe, lakşa Petrlcl. ambasa Fie consideră că pentru solu cratice care se manifestă în iectul de tratat se referă, prin părţile la tratat trebuie să fa durile internaţionale cores lui va sluji exclusiv muncii ţa un decret care autorizeozâ
dorul extraordinar şl plenipo ţionarea paşnică a crizei este lumea contemporană şi care tre altele, la problema măsu ciliteze şi au dreptul să parti punzătoare statelor nepose paşnice a statelor. Acest mod Ministerul Armatelor să mobili
tenţiar al Republicii Socialiste necesară retragerea trupelor reflectă puterea de atracţie rilor în direcţia dezarmării, cipe in modul cel mai larg cu soare de arme nucleare, sem de abordare a problemei co zeze pe rezerviştii dc toate gra
natare ale prezentului tratat,
Federative Iugoslavia în Re izraeliene dm (oale teritoriile tot mai mare a ideilor socia în legătură cu care. Iu para putinţă la schimbul de echi pe o bază nediscriminatorie şi_ respunde intereselor funda dele ce locuiesc pe teritoriul re*
publica Socialistă România. arabe ocupate, că asigurarea lismului şi democraţiei. întă graful preambular plin care pament şi materiale şi infor că sarcina financiară a aces mentale ale popoarelor, nă tropoliton al Franţei. Un comu-
In timpul convorbirilor care unei păci trainice in această rirea forţelor progresiste în se declara intenţia statelor maţii ştiinţifice ş\ tehnologice. tor părţi pentru dispozitivele zuinţei lor spre asigurarea pă nicot ol Ministerului Armotelor
s-au desfăşurat într-o atmo parte a lumii reclamă recu lupta lor împotriva retaţiilor nucleare de a realiza la data Se atrage atenţia, de aseme explozive folosite va fi cît mai cii pe pârnint". tronsmis de A.F.P. precizează co
sferă dc prietenie, cordialitate noaşterea dreptului la exis şi instituţiilor perimate, care cea mai curînd posibilă înce nea. asupra necesităţii luării redusă cu putinţă şi va exclu s-ar puteo sâ fie mobilizaţi ime
tarea cursei înarmărilor
nu
şi înţelegere mutuală s-a făcut tenţă, suveranitate şi integri au devenit un obstacol în ca cleare. s-a adăugat sublinie in considerare a necesităţilor de orice sarcină financiară Şeful delegaţiei sovietice a diat unii specialişti şt tehnicieni
regiunilor lumii aflate în curs
o Informare reciprocă despre tate teritorială al tuturor sta lea dezvoltării şi a progresu rea : „şi de a proceda la mă de dezvoltare. In noua redac pentru cercetare şi dezvoltare. deolarat câ după o examinare „indispensabili funcţionării insta
lui.
construirea socialismului in telor acestei regiuni, regle Părţile au constatai creşte suri efective in direcţia de tare. paragraful II al articolu Statele care nu posedă arme atentă a tuturor punctelor de laţiilor esenţiale ale vieţii eco
nomice".
mentarea echitabilă a celor
cele două ţări. au fost anali lalte probleme litigioase. Ele rea rolului şi importanţei zarmării nucleare'*. De aseme lui 4 al proiectului de tratat nucleare, părţi la acest tratai, vedere exprimate, a fost pre Tot sîmbătâ o avut loc prima
zate multilateral problemele co au exprimat, dc asemenea, partidelor comuniste şi munci nea. a fost introdus în pream are următorul conţinut : vor putea să obţină asemenea zentat Comitetului un nou pro- şedinţă a guvernului francez re
laborării româno-luqoslave şl convingerea asupra necesităţii toreşti, mişcărilor de eliberare bul un nou paragraf în legă „Toate părţile semnatare ale avantaje in urma unui acord ieot de tratat care „este îmbo maniat. Şedinţa, prezidată de
posibilităţile de extindere a a- aplicării imediate în viaţă de naţională şi altor forţe demo tură cu inadmisibilitatea ame tratatului se angajează să în sau unor acorduri internaţio generalul de Goulle. o fost con
cestela, precum şl probleme ac către toate pâr(ile interesate cratice şi progresiste in evo ninţării cu forţa sau recurge lesnească şi au dreptul de a nale speciale, prin intermediul găţit cu considerente şi pro sacrată examinării situaţiei eco
tuale din domeniul relaţiilor a rezoluţiei Consiliului de luţia situaţiei internaţionale, rea la forţă împotriva altor participa la cel mai larg unui organism internaţional puneri formulate în cursul nomice şi sociale octuole Co ur
internaţionale şl ale mişcării Securitate din 22 noiembrie ceea ce sporeşte răspunderea state. Acest paragraf are ur schimb posibil de informaţii corespunzător, in care statele dezbaterilor dc reprezentanţi mare o cererii existente a sin
comuniste şl muncitoreşti In 1967. istorică a acestora. In raportu mătorul conţinut : „reamintind ştiinţifice şi tehnice în vede care nu posedă arme nucleare a zeci de state". dicatelor, guvernul a adoptat o
sâ fie reprezentate în mod a-
ternationale. Cele două păr(i au acordat rile dintre partidele comunis că. în conformitate cu Caria rea folosirii* paşnice a ener Ambasadorul Statelor Unite. hotorîre care prevede majorarea
Cele două părţi *u relevat o atenţie deosebită probleme te şi muncitoreşti, ele acordă Naţiunilor Unite, statele tre giei nucleare. deevat. Tratativele cu privire salariului minim garantat, creş
cu satisfacţie că prietenia tra lor europene. Fie au consta o deosebită importanţă aplică buie să se abţină în relaţiile Părţile semnatare ale trata la acest subiect vor începe cir Arthu-r Goldberg. şi-a expri terea generală cu 7 la sută o
diţională româno-lugoslavă se tat cu satisfacţie eforturile pe rii consecvente a principiilor lor internaţionale de la ame tului, in situaţia de a proceda mai curînd posibil după in mat în intervenţia sa „apre salariilor, începînd cu 1 iunie
dezvoltă continuu şl multilate care te depun lot mai multe independenţei şi egalităţii iu ninţarea cu forţa sau folosirea astfel, vor colabora, totodată, trarea in vigoare a tratatului. cierea pentru tonul 6erio$ şi a.c., şi o nouă creştere de 3 la
Statele care nu posedă arme
ei împotriva integrităţii teri
ral în spiritul deplinei încre state europene pentru slăbirea drepturi, internaţionalismului toriale sau independenţei po contribuind separat sau îm nucleare, părţi ale acestui tra- constructiv al dezbaterilor şi sută incepînd cu I octombrie
deri. respectului şl înţelegerii încordării şi extinderea cola proletar, respectării particula litice u oricărui stat sau în preună cu alte ţâri sau cu or tnt, ar putea, de asemenea, pentru contribuţiile valoroase a.c., în funcţie de posibilităţile
reciproce. Ele au constatat că borării reciproce. Ambele rităţilor naţionale, dezvoltării orice alt mod necorespunzâtor ganizaţii internaţionale la dez sâ obţinâ astfel de avantaje, fiecărui sector industriol.
prevederile comunicatului co păr(i au subliniat că pentru cre.v.oare a teoriei şi practicii obiectivelor Naţiunilor Unite voltarea ulterioară a aplicării pe care le-au adus numeroase tV
mun româno-iugostav din apri promovarea colaborării şi se socialiste In colaborarea din şi că stabilirea şi menţinere,i energiei nucleare in scopuri dacă ar dori. ca urmare c u delegaţii". ROMA 1 (Agerpres). — Vine'i
lie 1966 se realizează cu suc curităţii in Europa are o im tre partide este necesar să se păcii şi securităţii internaţio paşnice. îndeosebi pe terito nor acorduri bilaterale. (Sub ☆ după-amîază au avut loc Io , ^
ces. că s-au obtlnut rezultata portanţă deosebită acceptarea pornească de la ceea ce este nale trebuie să fie promovate riile suitelor neposesoare de linierile reprezintă părţile no: O dată cu încheierea dezba mo, în faţa ombasodei franceze,
importante in relaţiile bilate schimbărilor intervenite in comun în lupta pentru pace, in condiţiile unei minime aba arme nucleare, semnatare ale introduse în noua versiune terilor generale. în perioada demonstraţii ale studenţilor in
tratatului, luind in considerare
progres şi socialism, iar deo
semn de solidoritate cu luplo co
rale şl au subliniat că există dezvoltarea postbelică, asigu sebirile nu ar trebui să con teri a resurselor umane şi e necesităţile regiunilor in dez modificată a tratatului). următoare lucrările Comitetu legilor lor şi a oomenilor mun
toate condiţiile pentru dezvol rarea inviolabilităţii frontie stituie o piedică în calea co conomice ate lumii spre înar voltare din lume. lui politic vor fi consacrate ex cii din Franţa. Intre studenţi şi
relor stabilite după cel de-al
tarea multilaterală şi întărirea laborării. Cele două părţi a mări Totodată, au fost aduse com In încheierea dezbaterilor primării concrete a poziţiilor poliţie s-ou produs ciocniri vio
continuă a prieteniei şl cola doilea război mondial, precum cordă un sprijin hotăril tutu Au fost aduse modificări şi pletări şi l-a articoiuJ 5 in le generale, au luat cuvînlul şe delegaţiilor faţă de proiectul lente soldote cu numeroşi ră
borării dintre popoarele celor Şi participarea pe bază de e ror eforturilor îndreptate spre in conţinutul articolelor refe gătură cu posibil'tâţile state fii delegaţiilor UR.S.S. şi de rezoluţie prin care se re niţi. Poliţia a arestat opt per-
galitate in drepturi Ia rczol-
două tărf. xarea problemelor continentu dezvoltarea democratică con ritoare la folosirea paşnică a lor neposesoare de arme nu S.U.A. comandă adoptarea tratatului. soone.
Cele două părţi au apreciat lui o tuturor statelor europe tinuă a societăţii socialiste şi O demonstroţîe similară o avut
că mtîlnirile dintre conducătorii ne, inclusiv cele două state subliniază dreptul exclusiv al loc vineri seoro şi lo Milano.
de partid şl de stat, dintre re germane. Fie consideră‘ că in fiecărui partid dc a-şi statuii
prezentanţii guvernelor celor interesul democratizării in (Ic sme stătător politica în
două tărl, ca şl schimburile continuare a relaţiilor inter construirea socialismului în La Beirut r
dc păreri şl experienţă dintre naţionale în Europa cslc ne tara sa.
reprezentanţii organizaţiilor po cesară eliminarea barierelor Cete două părţi consideră că 6 La 31 mai. in ultima zi a lucrărilor sesiunii de
plină de pericole a revenit calmul
litice. economice şl obşteşti economice, politice şi dc altă in situaţia primăvară a Consiliului economic şi social, au avut
din ambele ţări. care au avut natură, pentru a se crea con pentru pacea şi independenţa loc alegeri pentru comisiile funcţionale ale acestui
loc ptnă acum. reprezintă o diţiile unei colaborări con unor ţări, de o deosebită im BEIRUT I (Agerpres). — organ principat al O.N.U. România a fost aleasă in
Importantă contribuţie la co structive între state suverane portantă pentru mişcarea co Ca urmare a măsurilor s;vere unanimitate în Comisia pentru situaţia femeilor.
laborarea, cunoaşterea şl înţe şi cgnîe în drepturi. Cele două munistă şi muncitorească in luate do autorităţi după aten ^ ceast.ă..cornis'* are ca mandat promovarea de acţiuni
ternaţională, pentru
forţele
leqerea reciprocă. părţi sprijină toate intţiali- prnti.'csisle şi democratice este tatul neizbutit comis asupra în sprijinul asigurării drepturilor femeii de a parti
Partite au apreciat pozitiv 'ele îndreptate spre realiza căutarea celor mai eficace căi lostulni preşedinte al Libanu cipa la viaţa politică, economică şi socială şi în spriji
dezvoltarea relaţiilor economice rea acestor scopuri. Fie an pentru stăvilirea politicii im lui. Camî 1 le Chanioun. la Bei nul dezvoltării cooperării internaţionale.
6 In urma tratativelor economice polono-.suede2C.
şi au subliniat că. în vederea subliniat din nou importanta perialiste agresive, asigurarea rut a revenit calmul. După care au avut loc Ia Varşovia, a fost semnat un proto
intensificării lor în continuare, rezoluţiei privind dezvoltarea unei păci Juste şi trainice în cum s-n anunţat, cabinetul li col comercial pe anul 1968 şj un nou protocol pc ter
o Însemnătate deosebită au relaţiilor de vecinătate înlr? lume şî aplicarea consecventă banez. întrunit in şedinţă ex men lung, care reglementează schimburile dc mărfuri
eforturile comune pentru ex statele europene cu sisteme a principiilor coexistenţei paş traordinară, a încredinţat men dinlre Polonia şi Suedia pe perioada 1968 — 1972.
tinderea schimburilor de măr socîat-politice diferite, care a nice active. Tocmai de aceea ţinerea ordinei forţelor ar 9 Preşedintele Finlandei. Urho Kekkonen, va face
furi, a cooperării Industriale, fost adoptată la cea dc-a XX-a se impune necesitatea ca ţoa mate rare. intr-un comunicat o vizită neoficială în Uniunea Sovietică la 13 iunie, la
sesiune a Adunării Generale
tehnice şl ştiinţifice. In acest ()-N-Um au apreciat pozitiv c- le aceste forţe să acţioneze in radiodifuzat. au interzis orice invitaţia Prezidiului Sovietului Suprem şi a guvern*)-»
scop, părţile au Indicat Comi forturiîe de pînâ acum pe pla direcţia realizării cetei mai demonstraţii cu caracter politic lui sovietic, anunţă agenţia TASS.
siei mixte româno-lugoslave de nul realizării ei şi au jubli- largi unităţi anliimperialiste. si nu instituit restricţii ele cir REPUBLICA CUBA. - Şeoafn naţională dc urle 9 La Londra a avut loc cea dc-a doua intilnire a
colaborare economică să stu necesitatea unor noi ini pe baza egalităţii în drepturi. culaţie în cursul nopţii. apropiere de Havana, din conducătorilor industriei sovietice şi engleze, care au
dieze not dorme de cooperare ţiative şi eforturi in această Vizita delegaţiei de partid discutat problemele dezvoltării relaţiilor tehnico-ştiin-
în domeniile amintite şl să ac direcţie. şi dc slat a Republicii Socialis ţificc. economice şi comerciale dintre cele două ţâri.
ţioneze în probleme de inte Cu prilejul schimbului dc te România, condusă de secre O Preşedintele Institutului interamerican pentru
res comun privind colaborarea păreri privind situaţia din zo tarul general al Comitetului apărarea copiilor, Ernesto Viscarrondo. a declarat câ
economică a celor două ţări na Balcanilor, cete două părţi Central al Partidului Comu Noi crime americane comise procentul copiilor pînâ la cinoi ani, morţi de foame
pe plan International. Ele au au relevat necesitatea relaţii nist Român, preşedintele Con in Venezuela, este mai mare decît al celor decedaţi în
So în luna mai în ti. D. Vietnam
relevat (posibilităţile largi dc lor dc bună vecinătate şi co siliului de Stat al Republicii urma îmbolnăvirilor. Majoritatea copiilor venezueleni.
a subliniat Viscarrondo, trăiesc în condiţii grele. In
colaborare pe care le olcră laborare între popoarele şi ţă Socialiste România, Nicolae multe familii, părinţii nu an posibilitatea să-şi hră
Ceauşescu, în Republica
dezvoltarea multilaterală a e- rile acestei regiuni şi nu rea cialistă Federativă lugostavia nească copiii din cauza insuficientei surselor de trai.
conomillor naţionale şl vecină firmat hotărirea lor dc a con şi convorbirile purtate consti $ASl'NCION (Paraguay). Se anunţă că a fost ex
tatea celor două tărl. tinua eforturile în scopul dez tuie o importantă contribuţie HANOI I. — Coresponden mune situate în partea de conversaţiile oficiale de la tinsă pentru încă 90 de zile staica de asediu, decre
Cele două părţi mi consta voltării unor asemenea rela la consolidarea în continuare tul Aqerpres, A. lonescu, nord a zonei demilitarizate Paris, cave neagă că bombar tată la începutul lunii septembrie 1967, în capitală şi
tai cu satisfacţie câ lucrările ţii şi colaborări. a prieteniei şi colaborării mul transmite : Comisia de anchetă sau limilrole. Cele patru pro damentele americane vizează în regiunile Itapua şi Alto Parana. situate la fronrilera
de construcţie a sistemului hi Cele două părţi acordă o tilaterale dintre Republica So a acţiunilor agresive ameri vincii, Qu'ang Binh, Ha Tinh, distrugerea de vicii omeneşti cu Argentina şi Brazilia. Decretul motivează holări-
droenergetic şi dc navigaţie mare importantă problemei cialistă România şi Republica cane asupra R D. Vietnam a Nghe An şi Thanh Hoa, si si paquhe materiale populaţiei, rea luată de autorităţile paiaguayene ca fiind o mă
„Porţile de Fier" se desfăşoa dezarmării şi, în legătură cu Socialistă Federativă Iugosla dat publicităţii, la Hanoi, un tuate între paralelele 17 şi DO, Comisia centrală a R. I). Viet sură împotriva acţiunilor elementelor ..subversive";
ră cu succes în conformitate aceasta, se pronunţă pentru un via, in interesul popoarelor comunicat în legătură cu noile continuă să lie supuse războ nam aduce dovezi că aviaţia 9 In Uniunea Sovietică a fost lansat simbăfă sa
cu programul stabilit in co acord cu privire la dezarma celor două ţări. al cauzei păcii crime american? comise în lu iului a?rian. Sase sule de lo americană nu a încetat să a- telitul artificial al Păinîntului. „Cosmos-223". la bor
mun. rea generală, precum şi pen şi socialismului. na mai în R D. Vietnam. Apre calităţi şi întreprinderi eco lace centre economice, cultu dul căruia este instalat aparntaj ştiinţific destinat cer
tru întreprinderea altor mă ciind că raidurile americane « cetării spaţiului cosrhic. După cum relatează- agenţia
Ambele părţi au subliniat Secretarul general al Comi nomice au fost bombardate de rale şi sociale de interes pu
importanta şi necesitatea pro suri care ar contribui la crea tetului Central al Partidului din ultimele sâpturoîni nu un aviaţia omericană care in me blic, precum şi sisteme de iri TASS. aparatele aflate la bord funcţionează normal,
movării In continuare a rapor rea unor condiţii favorabile Comunist Român, preşedintele caracterele exterminare comu die a electuat zilnic 115 mi gaţii şi diguri. Concomitent iar centrul de calcul coordonator de pe Pâmînt efec
cu aceste atacuri violente a
turilor in domeniu! culturii, rezolvării acestei probleme. Consiliului de Slat al Repu nicatul prezintă în acest sens siuni. Numoi in primele două supra reqiunilor populate, o: tuează prelucrarea informaţiilor primite.
ştiinţei, turismului, precum şi Fie acordă, de asemenea, o blicii Socialiste România. datele culese de comisia de an . săptămini aviaţia americană a se $ In ultimele zile au avut loc incâ două transplan
a ailor forme dc colaborare mare importanţă fiecărui pas Nicolae Ceauşescu, a invitat chetă vietnameză. lansat asupra acestor provincii subliniază in comunicat, impe tări dc inimă, una în Argentina şi alta in Canada. Me
reciproc avantajoase, care de menit să împiedice disemina pe Iosip Broz Tito, preşedin 14.000 de bombe, dintre care rialiştii americani continuă să uj dicii s-au arătat foarte rezervaţi în ce priveşte reu
curg din vecinătatea celor rea armei nucleare. Părţile sa tele Republicii Socialiste Fe Se menţionează, printre al multe cu explozie mtîrziatâ. comită şi olte acte de război şita acestor operaţii. Pînâ în prezent ex*stă în lume
lută noile îmbunătăţiri aduse
două ţări. proiectului de tratat privind derative Iugoslavia, preşedin tele. acţiunea celor 60 de bom Retine atenţia bombardamentul Împotriva R. D. Vietnam : zbo- 9 supravieţuitori ai unor astfel de operaţii. Cei mai
Cele două părţi au reafir nediseminaren armelor nu tele Uniunii Comuniştilor din bardiere strategice care în pa masiv de la 12 mai. cînd 70 ruril? de recunoaştere în spa cunoscuţi sînt dr. Philip Rlaibere din Africa de Sud.
mai hotărirea guvernelor lor cleare şi declară că un acovd Iugoslavia, să facă o vizită in tru valuri au întreprins 20 de de avioane au asaltat de 16 ţiul aerian a 14 provincii, pre o : Joe Ferreira da Cunha din Brazilia, englezul Frede-
nck West ri preotul francez Jean-Marie Bouloqne
de a extinde continuu toate in această problemă, care ţine Republica Socialistă România. raiduri în cursul cărora nu ori oraşul Vinii, provocînd nu cum şi asupra oraşelor Hanoi O In cadrul acţiunilor de depistare a submarinului
formele de colaborare dintre seama de interesele şi cererile Invitaţia a fost acceptată cu meroasa vicii rac şî mari pa şi Ilaifonq, atacarea litoralului D atomic „Scorpion'*, au intrai în funcţiune cele mai mo
România şi Iugoslavia în inte legitime ale statelor nenuclea- plăcere. fost lansate zece mii dc tone gube materiale. Contrar susţi de către flota a şaptea Nu derne echipamente dc cercelare şi observare. Coman
resul popoarelor ambelor ţâri. rc, ar constitui o contribuţie Rrioni, 1 iunie 1968. de bombe asupra a nouă co nerilor absurde ale reprezen mărul obuzelor trase numai în damentul forţelor maritime destinate căutării submer
al menţinerii păcii, afirmării In direcţia încetării cursei tantului guvernului S.U.A la 15 zile se ridică la 30.000. sibilului a declarat câ cercetările vor continua incâ
şi întăririi socialismului. înarmărilor. O 16 zile. această perioadă puţind F prelungită dacă sc
In timpul schimbului de pă vor descoperi indicii privind existenţa navei pierdute
reri cu privire la probleme ac Cele două părţi au dcrlarnt 40 de ţări afro-asiatice
tuale ale situaţiei internaţio câ sînt gata să susţină şi în 0 In regiunea Hmstadt se desfăşoară manevre ale
nale. părţile nu reafirmat ho continuare in mod hotărî! nă armatei norvegiene sub denumirea convenţională „Ur
tărirea Republicii Socialiste zuinţele îndreptăţite şi efor sînt ameninţate de lăcuste sul alb 1968". Scopul manevrelor constă in pregătirea
România şi Republicii Socia turile ţârilor în curs de dez unităţilor norvegiene pentru marile manevre ale
liste Federative Iugoslavia de voltare de a-şi consolida in ROMA 31 (Agerpres) — atîla hrană cît 250 d? oa N.A.T.O. — ..Expresul polar", care vor începe în iunie.
a contribui activ la lupta pen dependenţa lor politică şi eco 40 de ţări afro-asiotice, aco meni. 9 Duminică. 2 iunie, in Ecuador vor avea loc ale
tru pace. socialism şi pentru nomică. Ele au subliniat nece geri prezidenţiale. Doi foşti preşedinţi. Jose Maria Ve-
o largă colaborare internaţio sitatea rezolvării mai eficien perind, de la Atlantic la Hi Pentru a combate calami lasco Ibarra şi Camilo Ponce Enriquez. sînt conside
nală. In acest sens. ele vor te a problemelor economice malaia, o suprafaţă de 28 mi tatea care, din timpuri bi raţi ca principali pretendenţi la fotoliul prezidenţial.
dezvolta şi în viitor colabo ale acestor ţări, ceea ce ar fi lioane kilometri pătraţi si blice, plancoză asupra Uri Velasco este liderul partidului Federaţia naţională vc-
rarea multilaterală cu toate tn interesul economiei mon cuprinzind 10 la sută din lor din această regiune, Or lasehîstâ, celălalt candidat. Ponce, este sprijinit de
statele, indiferent de sistemul diale in ansamblu, al păcii şi populaţia lumii, sînt în pre ganizaţia Naţiunilor Unite partidul social-creşlin.
social. Cele două părţi vor n- colaborării tn lume. zent ameninţate dc sloiuri pentru alimentaţie si agricul $ Serviciile medicale din Mexic au anunţat că în
corda atenţie deosebită rela Partea iugoslavă a expus de lăcuste care întunecă tură (F.A.O.), cu sediul la cursul puternicului val de căldură care s-a abătut asu
ţiilor prieteneşti şi colaborării punctele sale dc vedere cu cerul în r?qiunea Mării Ro Roma. a lansat o vastă ac pra regiunilor nordice ale Mexicului. 158 de copii au
ni ţările socialiste. Ele au sub privire la importanţa şi rolul şii. Unul din sloiurile repe ţiune de sprijin. Experţii or decedat în urma deshidratării. Cele mai multe victime
liniat poziţia comună a gu politicii de neangnjarc in con rate acoperă o suprafaţă rle ganizaţiei dotali cu vehicule s-au înregistrat în oraşele Durango şi Chihuahua.
vernelor lor, potrivit căreia diţiile internaţionale actuale 600 kilometri pâtrnli. Se a speciale si insecticide se de $ Mai multe regiuni ale Indici au fost afectate dc
respectarea neabătută in rela Fa a informat partea română preciază că înlr-un asttel de plasează în prezent spre zo grave calamităţi naturale. In nord-estul ţării, din cau
ţiile internaţionale a princi despre activităţile de piuă a- „nor" sc află cel puţin 23 nele ameninţate aflate mai za topirii zăpezilor in munţi, rîurile s-au revărsat, pro
piilor suveranităţii şi indepen rum şi scopurile convocării li de miliarde dc lăcuste, oare ales în Peninsula Arabică. vocînd mari inundaţii. In unele regiuni 156 000 de per
denţei naţionale, egalităţii în nei noi conferinţe a ţărilor cîntăresc aproximativ 46.000 Două avioane înzestrate cu soane au rămas fără adăpost din cauza mundnţiilor.
drepturi şi neamestecului in nealiniate. Luind cunoştinţă tone. O tonă de lăcuste. »v pulverizatoarc sint pregătite t«ar traficul feroviar este întrerupt din aceleaşi cauze
treburile interne «le altoi sta cu interes de cele prezentate în acelaşi timp în Ciad sâ In schimb, statul Biliar, situat tot în nord-eslul In
te constituie o condiţie esen de către partea iugoslavă, par dică o parte minusculă n intercepteze roiurile de lă diei. este bîntuit de o puternică secetă care s-a reper
ţială a întăririi păcii, colabo tea română a subliniat că ANGLIA. — Vedere din Glasgow. Clădirea care adâ- unui roi de dimensiuni me custe care vor zbura în di- cutat asupra situaţiei alimentare a populaţiei.
rării internaţionale şi progre sprijină orice iniţiativă în posteşte Galeriile de artă şi Muzeul. dii, consuma într-o zi tot Tectia Africii occidentale.
sului in lume. dreptată spre lărgirea colabo ____________________________________________________
România şi Iugoslavia con rării intre state, spre consoli
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUIl str. Dr. Petru Groia nr. 35, leleloo 1275. 15 85. 23 17. - TIPARUL: întreprinderea poligrafica Hunedoara - Deva.