Page 82 - Drumul_socialismului_1968_06

T . . : . n ...„ I ____________________________
A » ^
ÎNCHEIEREA lu cr ăr ilo r

SESIUNII MARI!

ADUNĂRI NAŢIONALE

Luni la amiază s-nu înche­ licit Depot aiul Tudnt Dră- leqe a lost făcută de deputa­
iat luerdrile sesiunii a X-a ganu. vicepreşedinte al tul Mihal Cere, membru su­
a celei dc-a V-a Icqislaluri Comisiei juridice, a prezen­ pleant al Comitetului Exe­
a M arii Adunări Naţionale tat ai>oi raportul comun at cutiv al C C. al P.C.R. pre­
Conducătorii partidului şi Comisiei economico-linanci- şedintele Comitetului pentru
stalului a ii fost salul alt cu are şl Comisiei juridice la problemele administraţiei lo­
puternice Şi îndelungi aplau acest proiect de lege cale. Deputatul Emil Bobu,
ze la sosirea In sală. La discuţia generală au preşedintele Comisiei admi­ 4 P A G IN I 30 B A N I
In loja din dreapta Incin­ luat cuvlntul deputaţii Şte­ nistrative a prezentat rapor­ ANUL XX NR. 4191 M A R Ţ I 2 5 I U N I E 1 9 6 8
tei au luat loc tovarăşii fan Tripşa, maistru ofclar tul eomun al Comisiei admi­
Nicolac Ceauşescu, Ion ta Combinatul siderurgic din nistrative şi Comisiei ju rid i­
Gheorghe Mattrcr, Chivu Hunedoara, M ircea Rebrea- ce la acest proiect de lege.
Stoica, Paul Niculcscu-M izi), nu, judecător la Tribunalul La discuţia generală att
V irq il Trolin, llie Verdcl. mttnicipiulul Bucureşti, şi Lu­ luai cuvlntul deputaţii Vasi- O p in ia publică aprobă
Maxim Derqhianu. Fior ian dovic Takacs, profesor la le Dajtt, prim-vicepreşedinte
Dăr.ălaclie, Constantin Dtăqan, Universitatea din Bucureşti. al Consiliului popular al ju­
Janos Fazckas, Gheorghe După discuţia pe articole, deţului Timiş, Petre Nicolae,
Râdulescu, Leonte Rdutu proiectul de leqe a fost su­ prim-secrclar al Comitetului
Vasile Vflcu pus votului deputaţilor. Cu municipal Constanta al
In loja din stingă au hiat amendamente propuse de PC.R., primarul municipiu­ u n a n im măsurile adopta­
loc membrii Consiliului de deputaţi, Marea Adunare lui şi Ion Cosma, prim -vice­
Stat. Naţională a adoptat prin vot preşedinte al Consiliului
La lucrările sesiunii ou secret, cu bite. cu un titlu popular al municipiului Bu-
luat parte numeroşi invitaţi, nou, Legea privind controlul citrcşti
şeii de misiuni diplomatice provenienţei unor bunuri Proiectul de leqe a (ost r e P le n a ra C.C. al P.C.P.
acreditaţi la Bucureşti, zia­ ale persoanelor Hzice care discutat apoi pe articole şi
rişti. nu au fost doblndite In mod supus voiului deputaţilor.
In continuarea ordine/ de licit. Marea Adunare Naţională a
zi, ministrul justiţiei. Adrian S-a trecut apoi la dezba­ adoptat prin vot secret, cu
Dimitriu. a prezentat expu­ terea Proiectului de lege cu bile, Legea cu privire la re­
nerea la Proiectul de lege privire la reqimul jttridic al gimul juridic al terenurilor
privind controlul provenien­ terenurilor lărd consltuclii Iară construcţii din peri mc-
ţei unor bunuri ale persoa­ din perimetrul construitul al
nelor fizice, care nu nu m unicipiilor şi oraşelor Ex ( C o n tin u o '* i n p a g e | o )
Inst dnblndiic In mod punetea la acest proiect de
IN S P IR IT U L C IN S T E I Ş l

Cuvlntul tovarăşului D R E P T Ă Ţ II S O C IA L E

In rîndul siderurgicilor hunedoreni. docu- plitatea şi logica lor sînt şi cuvintele bălanu­
menlele recentei plenare o Comilelului Cen­ lui Alexandru Tătaru, mecanic pe maşina de
Ştefan Voi tec tral ol partidului au găsit un puternic ecou. şorjore Io bateriile de cocsificare. „Am fost
mulţi copii Io părinţi, iar tata a fost el însuşi
Reacţia hunedorenilor Io măsurile de înaltă
echitate socială preconizate, cslc absolut fi­
rească Siderurgiştii se situează stotomic. de un simplu muncitor. N am crescut boiereşte,
ba dimpotrivă, viaţa nc-a scos in cale greu­
multă vreme in rîndul detaşamentelor înain­ tăţi nu puţine şi nici uşoare. Le-om învins însă
tate ale clasei muncitoare care îmbrăţişează pe toate prin muncă cinstită, am învăţa să
preşedintele Marii Adunări Naţionale şi înfăptuiesc neabătut politica partidului ne mulţumim numai cu roadele muncii noas­
nostru comunist. Siderurgiştii hunedoreni. în tre. Ca vechi muncitor, apropiat de ani) pen­ La Hunedoara se execută ample lucrări penlru extinderea
totalitatea lor, văd in hotâririle adoptate la sionării. pot spune cu mîndrie că muncito­ halelor de ajuslaj ale complexului de laminoare. Gradul înalt
la încheierea lucrărilor sesiunii plenară încă o dovadă de cca mai înaltă rimea din ţara noastră întruneşte nobila ca­ ficelor de execuţie. Foto : V. ONOIU
de mecanizare, ritmul alert de lucru asigură respectarea gra­
litate a spiritului de cinste şi dreptote, n-o
elocvenţă a faptului că ţelul suprem, fun­
damental al politicii partidului este subor­ răbdat şi nu îngăduie încălcarea lui. Iotă de
donat ridicării bunăstării materiale şi spiri­ ce cuvintele secretarului general al partidului
Stim ate tovarăşe, ob serva ţii şi p ro pu neri jzvo rî- n ic ip iilo r şi oraşelor, precum tuale a oamenilor muncii, creării în România rostite la plenară sînt expresia firească a
te d in d o rin ţa ca legile să co­ şi legile pe ntru adoptarea de­ a unei societăţi drepte, în core fiecore cetă­ oropriilor noastre gînduri. Mo stăpineşte bucu­
S tim a ţi tovarăşi deputaţi, respundă cit m ai bine scopu­ cretelor cu putere de lege, e­ ţean să se bucure de o viaţă prosperă, dc un ria că partidul nostru ne dovedeşte încă o
lu i propus. mise de C o n siliu l de S tat de dotă că este partidul adevărat ol clasei mun­ Sub privirile binevoitoare
Acum . cînd se încheie cea înalt grad de civilizaţie şi cultură.
de a X -a sesiune deschisă a C onsider că se cuvine sub­ la u ltim a sesiune a M a rii A - — Furnaliştii noştri — ne a declarat mais­ citoare, partid core nu tolerează în societa­
lin ia tă c o n trib u ţia com petentă d u n â ri N aţionale tea noastră parazitismul, tendinţele de căpă­
M a rii A d u n ă ri N aţionale, pu ­ trul Nicolae Morculescu, dc la secţia a ll-a
tem a firm a cu toată co n vin ­ a c o m is iilo r perm anente, ca­ A c tiv ita te a noastră va tre ­ furnale, dau o înaltă apreciere spiritului pro­ tuială. pe cei core caută prin fel şi fel dc*
gerea că, p rin tr-o bogată şi ic, in perioadele d in tre şedin­ bui continuată în mod susţi­ fund de dreptate care animă măsurile sta­ mijloace sq jecmănească munco cetăţeanu­ ale specialiştilor,
rodnică a ctivita te , p rin dezba­ ţele plenare, an e xa m in a t în nu t în c irc u m s c rip ţiile electo­ bilite Noi. core prin muncă cinstită punem lui. Prin aceste măsuri, partidul nostru întă­
teri tem einice şi cu p rin zătoa­ mod a p rofun da t proiectele de rale, în m ijlo c u l acelor care umărul nostru la propăşirea ţării, înţelegem reşte şi mai mult încrederea permanentă r»
re. ea sc înscrie, p rin tre cele legi şi au făcu t preţioase p ro ­ ne-au acordat încrederea lor. pînă în odîncul sufletului cit de importantă poporului în politico sa. politică ce e*pri nă
m ai de scamă d in cea de a puneri de îm b u n ă tă ţire a con­ A vîn d în vedere im p ortan ţa este preţuirea muncii la adevărata ei va­ înalta răspundere şi grijă faţă de destinele
V-a legislatură a M arii A d u ­ ţin u tu lu i şi fo rm e i acestora. p o litică şi socială deosebită a loare. Noul sistem de salarizare aşezat p î ţării şi poporului".
In b ila n ţu l lu c ră rilo r noas­ pro blem elor dezbătute de ac­
nă ri N aţionale. baze ştiinţifice, realiste, vine să aducă o nouă Pe platforma oţelcriei nr. 2 l-om întî 1 ni: pa Cuscuta diminuează
tre s-au înscris o serie de legi tua la sesiune şi a le g ilo r a­
Desfăşurată sub sem nul D i­ creştere o veniturilor muncitorilor în roport prim-topitorul Avram Opriş, cunoscut penlru
im p ortan te care răspund unor doptate, B iro u l M a rii A d u n ă ri
rectivelor plenarelor din ap rilie cu calitatea şi rodnicia muncii depuse, in priceperea şi hărnicia sa. Făcîndu-se purtăto-
evidente necesităţi sociale. Un N aţionale, consideră necesar
şi iunie ale C o m ite tu lu i Cen­ acelaşi timp se lichidează o dotă pentru tot­
m om ent însem nat al sesiunii ca în cursul lu n ii i u l t o ţ i to ­
tra l al 'P a rtid u lu i C om unist l-a c o n s titu it dezbaterea şi a ­ vară şii de putaţi sn organizeze deauna disproporţia între venituri. însuşire n
Român, actuala sesiune a dez­ oroluită de călre unii a muncii cinstite a al­
doptarea L e g ii p riv in d învâ- în c irc u m s c rip ţiile lo r electo­ producţia de trifoi
b ă tut tim p de aproape două tora.
tă m în tn l in R epublica Socia­ rale ad un ări cu a leg ătorii. în
lu ni. a tît in şedinţe p le n a r^ listă Rom ânia, fun dam e nt so­ cadrul cărora să facă e xp u ­ Pornite din inimă, semnificative prin sim­
cît şi in cad rul c o m is iilo r p e r­ lid pe ntru şcoala noastră, che­ ne ri asupra le g ilo r adoptate şi
manente, o serie de problem e In vederea asigurării bazei zitat unitatea, suprafaţa însă-
m ată să form eze pe te m e iu ri asupra sa rc in ilo r ce re vin ce­
im p ortan te a căro r rezolvare furajere necesare în tre ţin e rii m înţatâ cu trifo i era punctată
rig uros ş tiin ţific e cadrele ne­ tă ţe n ilo r în transpunerea lo r
con stituie un pas în a in te pe Minimalelor pe tim pul stabula- cu căpiţe $1 vetre de euscută,
cesare econom ici, ş tiin ţe i, teh­ în viaţă.
d ru m u l d e sâ vîrşirii con stru c­ tiei, cooperativele agricole dc dar nim eni nu se gîndea să ia
n ic ii, c u ltu rii. S tim ate tovarăşe.
ţie i socialiste. In u ltim a parte a sesiunii a S tim a ţi tovarăşi de putaţi. produclic au intre prin s ample m ăsurile corespunzătoare, cu
In cad rul procesului de dez­ fost am plu dezbătut şi adop­ Cu planul semestrial îndeplinii acţiuni pentru recoltarea şl de­ toate că producţia coasei a
vo lta re continuă a dem ocraţiei tat în u n a n im ita te noul Cod In num ele B iro u lu i M a rii In fotografia de mai jos pozitarea acestora în bune con­ doua va fl pusă sub semnul
noastre socialiste creşte ro lu l penal, docum ent de bază al A d u n ă ri N aţionale, vă virez, vă prezentăm silozurile de d iţii. Din păcate Iasă se mat întrebării.
M a rii A d u n ă ri . N a ţion ale ca v ie ţii noastre sociale, in s tru ­ spor la muncă şi succese in calcar din Bâiţa-Crâciuneşti de Fabrica veche de aglome­ Ca urmare, s-a prelucrat şî li­ gisesc unele cooperative care Tovarăşa ingineră V io rica
organ suprem al p u te rii de m ent p u te rn ic pe ntru în tă rire a întreaga dv. a ctivita te unde sint aprovizionate secţi­ rare a minereului de fier de vrat furnalelor peste prevede­ de$i au p rim it in d ica ţii din Ardoan căuta să justifice lipsa
stat. A plicarea in practică a le g a lită ţii socialiste, pentru a- D eclar închise lu c ră rile ce­ ile furnale din Combinatul la Combinatul siderurgic Hu­ rile de plan la zi o cantitate timp, in această p rivinţă , to ­ de preocupare, m otivînd că nu
p rin c ip iu lu i sesiun ilo r deschi­ sîgurarea respectării interese­ lei de-a X -a sesiuni a actua­ siderurgic din Hunedoara cu nedoara, care asigură o bu­ de minereu autolondant care tuşi nu se ocupă cu ţoală se­ poate distruge vetrele de cus-
lei le g isla tu ri a M a rii A d u n ă ri
se cu durată m ai mare, în ve­ lo r vita le ale societăţii, ale nă parte din materia primă poate servi la producerea a riozitatea de recoltarea si con­ cută fiin du -î teamă să nu ardă
derea d e zvo ltă rii a c tiv ită ţii le­ d re p tu rilo r şi lib e rtă ţilo r ga­ N aţionale. calcarul necesar. necesară furnalelor, a prelu­ peste 6000 tone de fontă. servarea nutreţului. sl căpiţele cu lin ce au tâmas
gislative a M a rii A d u n ă ri N a­ rantate de C o n stitu ţie fie că ru i crat şi livrat ieri ultimele tone Merită subliniată grija şi Un asemenea caz am în tîl- tn clm p de la prima coasă Dar
ţionale, p rin c ip iu indica t de cetăţean, fără deosebire. de minereu autofcndanl din preocuparea colectivului de nit la C.A.P. Brănişca. Cele 36 cine i-a oprit să nu trasporto
secretarul general al C om i­ In scopul a sig u ră rii a p lică ­ pianul primului semestru. Co­ muncitori, ingineri şi tehnicieni de hectare însăm întate cu tr i­ furajele la grajd ? Viceprese-
te tu lu i C entral al P a rtid u lu i r ii consecvente în practica de lectivul fabricii a realizat a* pentru sporirea eficienţei eco­ foi sînt cosite de aproape trei dinla cooperativei, M aria Ma-
C om unist Român, tovarăşul
zi cu zi a p rin c ip iu lu i socia­ nul acesta un indice mediu nomice a producţiei, fapt ce săplăm inl. dar nu s-au depo­ ier, ne relata că nu au trans-
N icolae Ceauşescu, in ra p o rtu l lis t de re trib u ire a fie că ru i se concretizează cu cele zitat decit circa 7 tone ce*a N. PALTIN
său la C o n fe rin ţa N aţională a om al m u n cii după cantitatea, de utilizare a maşinilor şi in­ 2.136.000 lei economii obţinu­ ce reprezintă cantitalea de pe
p a rtid u lu i, dă p o sib ilita te re­ calitatea şi răspunderea m u n ­ stalaţiilor mai mare cu peste te la preţul de cost în primele 3—4 hectare. Restul fu ra je lo r
prezentanţei na ţion ale să-şi e­ c ii e fe ctiv prestate, a fost a- 3 la sută decit era stabilit. cinci luni ale anului. au fost lăsate In cimp. A stlel
xercite m ai bine a trib u ţiile doptatâ Legea de în a ltă echi­ ( p o f ttln u â f e ; .n p a g a □
ce-i re vin p rin legea fu n d a ­ tate socială p rin care se re ­ că, zilele trecute, cînd am v i­
m entală a sta tu lu i. glementează c o n d iţiile de re ­
Dezbaterea pu blică a celor m unerare a s a la ria ţilo r care
m ai im p ortan te m ăsuri şi ac­ îndeplinesc fu n c ţii de condu­
ţiu n i ce urmează a fi le g ife ra ­ cere, te h n ico -a d m in istra tive şl loc, Bîrsău. Bretea Mureşană
te. dezbatere devenită azi o de specialitate. In locu l legum elor , coti­ si altele, unde nu s-au luat
practică curentă în ţara noas­ Totodată. M area A du na re m ăsuri în vederea irig ă rii în ­
tră. perm ite ca masele largi N a ţion ală a dat putere de le ­ tregii suprafeţe cu ltiva te cu
populare să p a rticip e în mod ge m ă s u rilo r re fe rito a re la in ­ legume.
n e m ijlo c it la rezolvarea a n u ­ stitu ire a c o n tro lu lu i prove­
meroase problem e ale v ie ţii nienţei un or b u n u ri ale per­ su m atorilor nu se pot A căuta justificarea răn iin erii
de stat econom ice şi sociale soanelor fizice care nu au fost in urmă a unor lucrări în Ic-
din tara noastră, .să-şi aducă d o bînd ite in mod lic it. qum icnltură si a restanţelor la
reala lo r co n trib u ţie la opera A u fost. de asemenea, supu­ livrarea produselor pe seama
d~ legiferare pe care o re a li­ se dezbaterii M a rii A d u n ă ri lipsei forţei de muncă, cum
zăm in acest for. N aţionale şi adoptate î>egea oieri ju stifică ri procedează conducerile unor co­
T,a elaborarea pro ie cte lor re fe rito a re la în fiin ţa re a , o r­ operative agricole, este o o p ti­
că cît se poate de greşită. Ex­
de legi. un apoi l deosebit l-au ganizarea şi funcţionarea B ăn­
adus d e p u ta ţii M a n i A d u n ă ri cii rom âne de com erţ exte­ perienţa practică a dovedit că
N aţionale, care cu m u lt tim p rio r; I^g e a p rin care se sta­ Respectarea clauzelor de livrare— o consiliul de conducere «I acolo unde se acţionează ener­
în a in te de începerea dezbate­ bileşte reg im ul Juridic al tere­ C.A.P. Rîu Bărbat a dat dova­ gic si cu hotărîre se găsesc su­
rilo r au fo rm u la t am enda­ n u rilo r fâră con stru cţii din dă de lipsă de răspundere în ficiente forte sl m ijloace penlru
mente. au făcut numeroase p e rim e tru l co n stru ib il al m u­ îndatorire stringentă a unităţilor agricole p rivin ţa asigurării producţiei ca de pe fiecare hectar c u lti­
de legume, lăsînd ca semănatul vat cu legume să se obţină re­
şi întreţinerea c u ltu rilo r să lc colte sporite. Se cerc însă o
Prcocupîndu-se permanent de din care nu au predat deeft o facă fiecare cooperator după preocupare mai susţinută si
al
ridicarea n ive lu lu i de trai
CONTRACTELE ECONOMICE poporului, partidvil si guvernul la alte sortim ente s-au depăşit cum crede dc cuviinţă. Şi la ce rilo r u n ită ţilo r si a cadrelor
tonă si respectiv 1,1 tonă. Că
permanentă din partea condu­
C A P. Foit. A urel V laicu, Hă-
si
acordă o deosebită atentie
tehnice pentru ca ţoale acţiu ­
prevederile este un lucru bun.
rău, C lopoliva, Gnrasada, Dcn-
ap rovizion ării
RESTANtit® îm bun ătăţirii cu legume, aceasta dar nu se poate adm ite ca gra­ siis, Sînlăm ăria-O rlea ele., se nile sta h ilile în legum icultura, să
populaţiei
ficele să nu fie respectate în ­
fie realizate în mod exem plar,
constată mari tă m în cii în urmă
SINT FACULTATIVE? pundere socială ce revine u n i­ tocmai. deoarece lipsa s o rti­ se poate Irece cu vederea nici astfel pnlîndu-se pune la d is ­
fiin d o problem ă dc mare răs­
Nu
la întreţinerea cu ltu rilo r.
poziţia consum atorilor can tităţi
m entelor prevăzute produce a­
tă ţilo r
agricole producătoare,
num ite go lu ri si pertu rba ţii in
slabă e xis­
peste preocuparea
sporite de legume si de ca lita ­
precum
si organelor de
con­
tractare si ach iziţii. La recen­ aprovizionarea eu produsele tentă la C.A.P. Turdas, Bampo- te corespunzătoare.
respective. De asemenea, de la
zărl se datoresc unOT cauze viciu l desfaceri al în tre p rin d e ­ luloză lag, lemn de mină ta plenară a C.C. al P.C R. s-a C A P. Peslisu M ic, pe lingă
Întreprinderea loroslioră O- subiective. rii lorestiere, tovarăşul Nicolae lobde P.P.L., lăzi fag. nu au In sub lin ia t din nou necesitatea faptul că nu s-a respectat g ra ­
răşlie a încheiat bilanţul pe întreprinderea nu si a Înde­ Bold. căuta să m oliveze u n d e de plinit con diţii de calilate in le s ific ă rii e fo rtu rilo r tn fie ­ ficul la ceapă, sl calitatea a-
cele 5 luni cu rezultate sub p lin it planul lizic la unele sor­ neonorări de contracte la clienţi D atorită acestui fapt s-au tnre care unitate agricolă în scopul cesleîa a lăsat de do rit.
si depăşirii londului
rea liză rii
posib ilită ţile existente. Des» »n; tim ente mult solicitate de be­ dind vina pe lipsa de vaqoa- gistrat refuzuri dc plată a ma dc marfă prevăzut a fi pus la Analiza ultim ei situ a ţii trans­
dîcatorii producţia glohală si neficiari ca : buşteni de lag — nc. Dar de vreme ce producţia to n a lu lu i în sumă de 252 491 misă la întreprinderea judeţea­
producţia marfă fabricată s-mi I 357 mc. lemn de mină răşi- marlă fabricată, solicitată de Ici. Acest lucru a grevat m ult dispoziţia consum atorilor. nă de legume si fructe scoate
realizat in procent de 107,66 la noase 617 mc, lemn de con­ clienţi prin contracte, nu s-a ticrealizarca in dica torului pro­ In această p rivin ţă o serie in evidentă că u n ită ţile coope­
sută si respectiv 100,01 la sută. stru cţii — 060 mc, traverse ducţie marlă vîndută si înca­ de cooperative agricole din ratiste care au contractat p ro ­
sată.
totuşi- indicatorul care re lb c- normale — 800 de bucăţi. A - ju d e ţu l nostru reuşesc să sc dusele cu o fic iile din Hunedoa­
lă re la ţiile cu beneficiarii, res­ cesle nereolizări sint m otivate b*i în ceea ce priveşte a c tiv i­ achite în bune con diţii de sar­ ra. Deva şi Orăstie. au înreg is­
pectiv producţia marfă vînrlu- de conducerea întrep rind erii tatea de in dustrializare a lem ­ cin ile ce si le-au asumai prin trat cile o restantă de 20-60
lă s» încasată, nu s-a re a li­ nului s-au semnalat unele de­ contracte. Ca exemple pozitive tone legume. Restanţele se da­
prin aceea că a lipsii lo rla de ficiente. Depozitul de buşteni
zat dre ît în pioeent de 87,88 la muncă din parchete Din statis­ La I.F. Grăştie pol fi date cooperativele a g ri­ toresc insuficientei preocupări
sută. In lunile de iarnă existau ticile existente la serviciul pro­ al fab ricii de cherestea nu a cole din Dobra, Brănisca. Ba- din partea conducerilor coo­
fost asigurat In permanentă cu
unele scuz-î si cavize ohiective ducţie rezulta însă eă numărul stocul de hustenî retezali sl tiz, Haţeg, si altele, care pînă perativelor pentru executarea
generate de con diţiile grele de mediu scriptic de m unci­ acum au liv ra t ca n tită ţile de in Ininc con diţii a lu cră rilo r
sortali pe grupe de grosim i si
lucru. In luna mai insă ne aş­ tori a fost realizat po ce­ clase de calilate. Din parchete legume stab ilite în planul si de insăm înţare, plantare. în ­
teptam ca situaţia să se îm bu­ le 5 lu ni In procent dc realizat, numai vagoanele sini au sosit în fahrică buşteni de graficele aferente acestei pe­ treţinere si aplicarea celor­
nătăţească radical Dar nu s-a 107,48 la sulă. Cum sc îm ­ de vină ? lag necorespunzători calitativ, rioade. Nu se poate spune ace­ lalte măsuri agrotehnice, stabi­
întim plat a$a Indicatorul pro­ pacă m otivul invocat cu reali­ In activitatea întrep rind erii tucrii ce a făcut ca proporţia laşi lucru despre C A P Orăs- lite în vederea rea liză rii pro­
tic.
Gcoaqiu,
Unirea,
Strei,
Un aspect
ducţiei planificate.
ducţiei marfă fabricată s-a rea­ tatea 1 Un alt aspect care ara­ s-au repercutat negativ si re­ Pestişu M ic etc., care nu au negativ în această p riv in ţă a
lizat in procent de numai 87 tă câ forţa de muncă nu a fost fuzurile de ia beneficiari A st­ N. PANAITESCO respectat întocm ai gra lice lc de
suficient de bine folosită este existat la C.A.P. Strei unde din In orele dimineţii, la chioşcurile de legume şi zarzavaturi
la sulă. iar cel al producţiei lel câ unele sortim ente de che­ livrare. A slle l. în perioada cantitatea de peste 10 tone
Si acela că la fabrica de che­ e mare animaţie.
in arfă vîndnlă si încasată în restea s-au înrcqistrat în 5 restea faq. doage din lobrf» 17-22 Iunie a.c. C.A.P. Geoaqiu spanac prevăzută a se liv ra nu IN CLIŞEU; unul din aceste chioşcuri din piaţa Hune­
procent de 71.50 la sută. In luni un număr de 3 184 om/ore pentru ambalaj, buşteni de de- (C®nhnue»e ,wr po§. o 3*o) si O răstie au avut de liv ra t 3 s-a predat- nim ic, cultu ra fiin d doarei-
mare măsură, aceste nereall- absente nem olivate De la ser­ rulaj, doage din cherestea, ce­ si respectiv 2 tone dc mazăre, compromisă. Dc asemenea.