Page 83 - Drumul_socialismului_1968_06

Morţi 25 iunie 1969
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

c o n d iţiilo r de lo cuit ale popu­ de sistematizare, aprobate de te ren urilor în cazul In rare,
Expunerea !a proiectul de lege privind controlul laţiei. organele competente. datorita pre ved erilor de siste­ la proiectele de legi pentru
M anifosttndu-se aceeaşi g rijă Terenurile Indisponibile nu matizare, acestea nu pot M fo ­ PPP* aprobarea decretelor cu pu­
fată de dezvoltarea construc­ vor putea li înstrăinate sau losite de pro p rie ta rii respectivi tere de lege emise de Consi­
provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice iectul de leqe cu p riv ire la grevate cu sarcini reale, pro ­ pentru construirea unei singure liu l de Stat de la ultima
ţiei de locuinţe, s-a in ljlo t pro­
p rietarii păstrindu-şi posesia şi
locuinţe. In acest sens. com ite­
regim ul ju rid ic al teren urilor folosinţa lor. Acesle terenuri tele executive ale c o n s iliilo r ♦ Iru l conslcuibll qI m unicipii­ sesiune a M ărit A d u n irl Na-
(tonalc. Iar deputatul M/rcea
care nu au fost dobîndife în mod Hei! fără construcţii din perim etrul vor putea fi transmise prin populare m unicipale, orăşeneşti lor şl oraşelor. Rebteanu, secretarul Comi­
moştenire.
sau ale sectoarelor m un icip iu­
construtbll
al m u n icip iilo r
In
şi
continuare, deputatul
oraşelor. In sp iritu l aceleiaşi g riji fată lui Bucureşti vor putea sft ofere Mlhat Gere a prezentat ex­ siei Juridice a expus rapor­
tul comisiei. La discuţia ge­
Scopul acestei legi este să
prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu, asigure co n d iţii mai bune pen­ de Interesele cetăţenilor, p ro ­ în schimb p ro prie tarului un punerea la Proiectul de le­ nerali asupra acestor pro­
iectul dc lege prevede dreptul
teren corespunzător pentru o
ge penlru completarea a rti­
ce se ocordâ pro p rie ta ru lu i de
tru sistematizarea şi executa­ a-şl construi pe terenul Indis­ construcţie necesară lut şl fa­ colului 10 of Legii nr. 2 din iecte de legi au luat cuvln-
Bala-
tul deputaţii Dumitru
rea co n stru cţiilo r de locuinţe
1968 privind organizarea ad­
ministru! justiţiei $t să stăvilească specularea te­ po nibil o locuinţă, pentru el m ilie i sale. m inistrativi a teritoriului lia, prlm-secrctar al Comite­
Prin acest proiect de lege.
re n u rilo r fărfl construcţii, aflate şi fam ilia sa, cu condiţia de a supus dezbaterii şt aprobării Republicii Socialiste Româ­ tului Judeţean Prahova al
P.C.R.,
preşedintele Consi­
In perim etrul co n slru ib ll al respecta prevederile p rivin d M arii A dunări N aţionale, se nia. tar deputatul Petre Du­
Dezvoltarea continuă a eco­ măsură echitabilă, corespunză­ Comlsla de cercetare are m u n icip iilo r şi oraşelor. sistematizarea şl de a construi m inici, vicepreşedinte al Co­ liului popular Judeţean, şi ,
nomiei ţă rii noastre, în flo rire a toare sp iritu lu i de dreptate al larql p o s lb ilită li pentru stabi­ P roiectul prevede să fie de­ în termen de 2 ani de la e li­ stabilesc dispoziţii care vor misiei administrative, a pre­ Stellan Stalcu, adjunct al
ştiin ţe i şi c u ltu rii au avut drept societăţii socialiste, menită să lirea adevărului, pu ţind cita clarate in disponibile şl exp ro­ berarea autorizaţiei, tn anum ite contribui în mod eficient Io zentat rapor/ul comun al a- ministrului afacerilor Inter­
rezultat ridicorea n iv e lu lu i de stăvilească tendinţele de în că l­ orice persoană care ar putea priablle. prin efectul leqli. e- cazuri, acest termen poate fi dezvoltarea construcţiei de lo ­ ceslei comisii şi a celei Ju­ ne.
viată m aterială şi spirituală a care a norm elor noastre so­ da re la ţii u tile pentru lă m u ri­ ceste terenuri proprietate o prelungit cel m ult un an, pen­ cuinţe. în conform itate cu schi­ Trcclndu-se la votul se­
poporului, consolidarea şl Jăr- ciale, să combată goana după rea provenienţei b u n u rilo r ce­ persoanelor fizice sau juridice. tru a se da cetăţenilor respec­ tele de sistem atizare ale m uni­ ridice la proiectul de lege. cret, prin buletine, Marea
qirea d re p tu rilo r cetăţeneşti. 0 vlnţă uşoară, fără muncă, să lui tn cauză. O rganizaţiile so­ In acelaşi spirit, urmează să tiv i posibilitatea de a-şl te r­ c ip iilo r şl oraşelor. Marea Adunare Naţiona­ Adunare N aţionali a aprobai
In cadrul acestor drepturi, evite oparilia d isp ro p o rţiilo r cialiste, cu excepţia u n ită ţilo r fie declarate indisponibile şi mina lucrările. A vînd în vedere cele expuse, l i a aprobat prin vot secret, decretele cu putere de lege
un loc im portant tl ocupă drep­ nejustificate în n ive lu l de trai Casei de Econom ii şi Conscm- expropriablle şi p ă rţile din te­ O dispoziţie Im portantă a din îm puternicirea C o nsiliu lui cu bile, accasli lege, prin emise de Consiliul de Stal de
tu l de proprietate personală, al populaţiei". natiunl, sînt obligate să pună proiectului dc leqe este cea de M in iştri, supun spre dezba­ care oraşul Rlmnicu Vtlcea a la ultima sesiune.
dreptul om ului de a se bucura P o trivit pro ie ctu lu i de lege, la dispoziţia com isiei actele ce­ renurile cu construcţii, în mă­ referitoare la p o sib ilită ţile ce tere $1 adoptare ca lege pro­ fost declarat municipiu. C uvtntul de Închidere al
liber şi integral de produsul pe care din însărcinarea C on­ rute şi să dea re la ţiile nece­ sura în care depăşesc suprafe­ La ultim ul punct al ordi- sesiunii a lost rostit de tn-
a c tiv ită ţii sale, de ve n itu rile şi s iliu lu i de M in iş tri tl prezint sare, chior dacă prin dispoziţii ţele stabilite pe bazo d e ta liilo r le creează pentru schimbarea iectul menţionat. nci de 7.1, deputatul Con­ varişu l Ştefan Voltec, pre­
econom iile provenite din m un­ M a rii A dunări N aţionale spre speciale se dispune altfel. • 3 • v/ stantin Slifcscu, secretarul
că, de casa de locuit, dc bu­ dezbatere şi adoptam, este su­ Ca urmare a v e rific ă rilo r, co­ Consiliului de Stat, o pre­ şedintele Mărit Adunâti Na­
nurile de uz şi confort perso­ pusă co n tro lu lu i provenienţa misia — după cum pro ven ien­ zentat expunerea cu privire ţionale.
nal si de alte asemenea bu­ averii oricărei persoane fizico, ţa b u n u rilo r este sau nu jus­
nuri. dacă stnt date sau Indicii tificată — clasează cauza sau
O crotirea avu tu lu i personal că există o vădită disproporţie o trim ite ju decătoriei compe­
este expres proclamată de între valoarea b u n u rilo r aces­ tente spre soluţionare. Instan­
C o n s titu ia tării, iar dezvolta­ teia şl ve n itu rile sale, nejus- ţa hotărăşte, după caz, fie în ­
rea lui este real asiqurată dc tlficîndu-se dobîndirea licită chiderea dosarului, fie sesiza­
dinam ism ul forţelor de produc­ a bu nu rilo r. rea M in iste ru lu i Finanţelor întrunlndu-se în şedinţă co­ nare Naţională Ia 9 mal î 960 ved erilor de sistematizare. De
ţie, de creşterea şi consolida­ Proiectul reprezintă o îm b i­ pentru a aduce la înd eplinire mună tn ziua de 18 iunie 1968, cu p riv ire la dezvoltarea con- asemenea, pro prie tarul poale
rea pro p rie tă ţii socialiste măsura de a se urm ări re a li­ com isiile adm inistrativă şi ju ­ s tru c liilo r de locuinţe şl vîn- transm ite terenul prin moşte­
nare armonioasă între dispozi­
In anii construcţiei socialisto, zarea im p ozitu lui dc 80 la ridică ale M a rii A dunări Na­ zurea de locuinţe din londul nire, dor nu poate să-t în stră i­
ţiile menite să asigure un con­
a vu tu l personal al fiecărui ce­ tro l cit mai eficient şl cele sută. ţionale au exam inat proiectul de stat călre populaţie. Preve­ neze şi nici să-l greveze cu
tăţean a cunoscut o sporire de lege cu p riv ire la regim ul derile pro ie ctu lu i au de ase­ sarcini reale.
m enite să garanteze In te ­ Pentru persoanele care la da­
permanentă. Cu a llt mal m ult. ju rid ic al te ren urilor lără con­ menea menirea să apere oame­ Pentru a veni în a ju to ru l
resele legitim e ale cetăţenilor ta co n tro lu lu i sînt dem nitari,
el va avea co n d iţii optim e de s-a prevăzut ca verificarea se­ stru c ţii din perim etrul con- nii m uncii care doresc i:ă-şl p ro p rie ta rilo r care nu pot fo­
sporire In contextul vastului In acest scop, proiectul pre­ sizărilor să se facă de o com i­ strulb i! al m u n icip iilo r şi ora­ construiască locuinţe Îm potriva losi terenul lo r pentru o sin­ In Intervalul de tim p de la rlu îu l ţă rii. D ecretul adaptea­
program trasat de Congresul vede p rintre altele, o serie de sie formată din doi judecători şelor. tendinţelor de speculă m ani­ gură locuinţă, acesta liln d si­ ultim a sesiune extraordinară a ză actele norm ative m enţionate
al IX -lca al pa rtidu lui, de dez­ co n d iţii cu p riv ire )a efectua­ de la T rib u n a lu l Suprem, d in ­ P roiectul de lege reprezintă festate de unii pro prie tari de tuat în zone destinate unor M a rii Adunări N otlonale lin la situaţia creată prin m o d ifi­
voltare m ultilate ra lă a patriei rea con tro lu lui. tre care unul ca preşedinte, tncâ o măsurfl pe linia înfăp­ terenuri. con stru cţii cu moi m ulte n i­ luna februarie anul curent şl cările Intervenite.
noastre, de ridicare a el pe noi Astfel, con tro lu l poate în ­ un procuror din Procuratura tu irii d ire ctive lo r Congresului In acest sens, se declară in ­ vele, proiectul dă posibilitatea pînă în prezent, C o nsiliul de Tot ca o adaptare la noua
trepte ale c iv iliz a ţie i şl pro­ cepe numai pe baza unei se­ Generală, un delegat al M in is ­ al IX -lea al P artidului Com u­ disponibile şl expropriablle te­ com ite tu lu i executiv a1 con­ Stat a emis 8 decrete cuprln- organizare adm inistrativă te ri­
gresului. de îm bunătăţire n sizări scrise şl numai după ce te ru lu i F inanţelor şl un depu­ nist Român cu p riv ire la crea­ ren urile neclădite din m un ici­ s iliu lu i popular respectiv <-ă zlud norme cu putere de lege. torială a R epublicii Socialiste
c o n d iţiilo r de viată ale în tre ­ persoana care a semnat sesi­ tat în Marea Adunare N a ţio ­ rea unor co n d iţii dc locul! tot pii sl oraşe proprietatea )er- ofere tn schimb un teren co­ Decretele care au fost pre­ România, se Înfăţişează şl De­
gu lu i popor. zarea este chemata înaintea nală; începerea v e rific ă rii este mai corespunzătoare pentru oa­ soanelor fizice şi juridice, pre­ respunzător pentru astfel de zentate com isiilor de resort au cretul nr. 298 din 10 apritio
O crotirea şl dezvoltarea avu­ com isiei de cercetare pentru a condiţională de încuviîntorca, m enii m uncii, precum şl pen­ cum şi părţile libere din tere­ construcţii. fost avizate la tim p de acestea 1968 p rivin d m odificarea De­
tu lu i personal se fac însă în 1 se cerc re la ţii şl pentru a i după caz, a C o n siliu lu i de Stat lru asigurarea ap licării In n u rile construite, în măsura în Comisia a d m in is tra tiv i şi Co­ fie separat. fie în comun cu cre tu lu i nr 184/1954 pentru re­
co n d iţiile p ro p rii o rln d u irll so­ se pune în vedere că a firm a­ sau a C o n siliu lu i de M in iştri. viată a operei de sistem atizare caro aceste părţi depăşesc su­ misia ju ridică apreciind că pro­ Comisia juridică. glem entarea sancţionării con­
cialiste, în care. ca o conse­ ţiile mincinoase se pedepsesc a oraşelor. prafeţele stab ilite prin norm a­ Comisia adm inistrativă si tra v e n ţiilo r. Decretul prevede
Judecarea cauzelor referitoare iectul de lege căruia 1 s-au
cinţă a lich id ă rii exploatării penal, la aceste persoane este de Din con ţinu tu l pro ie ctu lu i se tivele de sistematizare. adus unele îm bunătăţiri, cu Comisia pentru agricultură, în că a trib u ţiile com isiilor care
om ului de către om, unica sur­ C ontrolul este condiţional do com petenta T rib u n a lu lu i Su­ desprind norme care stnt de Proiectul prevede că pro prie­ care in iţia to ru l a fost de acord, şedinţe separate sou comune rezolvau procesele verbale de
să de ve n itu ri pentru lot i existenta unor date sau in ­ prem, C olegiul civ il. natură să contribuie la re a li­ tarul unor astfel de terenuri corespunde cerinţelor societă­ au exam inat recent, p o triv it constatare a co n tra ve n ţiilo r,
m em brii societăţii este munca, d icii cu p riv ire la disproporţia ţii noastre în actuala etapă dc com petentei lor. proiectele de ce funcţionau pe lingă com i­
aportul efectiv al fiecăruia în dintre valoarea bu nu rilo r per­ Ţinindu-se seama de d ifi­ zarea p rin c ip iilo r aprobate de păstrează posesia şl folosinţa legi pentru aprobarea decrete­ tetele executive ale sfa tu rilo r
sfera a c tiv ită ţii sociale. soanei în cauză si ve n itu rile cu ltă ţile de ju stifica re a p ro ­ plenara CC. al P C.R. din oc­ acestora, avlnd şl dreptul de a dc7.votlare, propune M arii A ­ lor cu putere de lege şl le-au populare orăşeneşti sau de ra­
dunări N o lio no lc odoptarea sa
Realitatea ne arată însă că venienţei b u n u rilo r dobîndite avizat favorabil ion orăşenesc, să fie e xe rci­
sale. Prin urmare, sim plele bă­ tom brie I9G7 şi a dispo ziţiilor construi o locuinţă pentru el şi in form a in care vă este pre­
datorită răm ăşiţelor burgheze la o dată prea îndepărtată, s-a Comisia juridică, exam lnlnd tate tn v iito r de com isii în fiin ­
nuieli sau aparente nu pol fi legii adoptate de Marea Adu- fam ilia sa, cu respectarea pre- zentat.
în conştiinţa oam enilor, a ve­ îndestulătoare. Aceste date prevăzut că va fl supusă con­ tn şedinţele din zilele de 17, 18 ţate pe lîngă com itetele exe­
chilor m oravuri, a in flu e n te lo r tro lu lu i, In co n d iţiile legii, şi 20 Iunie I9G8 toate p ro ie c­ cu tive «le co n siliilo r populare
sau in d icii trebuie să învede­
pe care le mal exercită con­ provenienţa ave rii dobîndite tele dc legi pentru aprobarea judeţene, m unicipale, orăşe­
reze o vădită disproporţie, un
cepţiile ostile socialism ului, e­ după data dc 1 Ianuarie 1962. decretelor cu putere de lege, neşti sau ale sectoarelor mu­
xistă cazuri cînd se mai ma­ decalaj evident Intre ve n itu ri In preocuparea de a se asi­ emise de C o nsiliu l de Stat de n ic ip iu lu i Bucureşti.
nifestă unele fenomene nega­ şi valoarea avu tulu i unei per­ gura stabilitatea re la ţiilo r ju r i­ la ultim a sesiune a M a rii A d u ­ D ecretul nr. 290 din 5 ap ri­
tive în procesul de zvoltă rii soane. dice şi de a nu leza Interesele nări N aţionale, constată că a­ lie 1968 p rivin d reorganizarea
noastre sociale, cum este şi Dacă există date sau in d icii tc rlilo r care au contractat cu cestea reglementează variate C o m itetului de Stat pentru va ­
tendinţa de în a vu ţire a unor cu p riv ire ta disproporţia d in ­ persoana ale cărei bunuri sînt aspecte ale v ie ţii sociale şl e­ lorificare a produselor agricole
persoane, de strîngere de v e n i­ tre ve n itu ri si valoarea bu­ supuse co n tro lu lu i p ro ve ­ conomice. ca departam ent în cadrul C on­
tu ri pe căi ilicite . Aseme­ nurilor. persoana în cauză esto nienţei, s-a u rm ă rit a nu D intre aceste decrete se s iliu lu i Superior al A g ric u l­
nea interese egoiste, străine obligată a dovedi caracterul se aduce nici o atingere ac­ Impun cu deosebire atenţiei tu rii urm ăreşte realizarea unei
e ticii societăţii noastre şi p rin ­ lic it al m ijloacelor folosite pen­ telor de înstrăinare pe "are noastre Decretul 294 din 4 a­ mai raţionale v a lo rific ă ri a ce­
c ip iilo r de echitate sl ju stiţie tru dobîndirea sau sporirea lor această persoană te-a încheiat p rilie 1968 p rivin d organizarea realelor şl evitarea pa ralelis­
socială nu pot fi tolerate sub ''V a lo a re a b u nu rilo r a căror p ro ­ cu tor Iii, cu singura excepţie şi funcţionarea M in is te ru lu i A- m elor ivite In activitatea celor
nici o formă. . venienţă nil se ju stifică este prevăzută in art. 18 din p ro ­ fa ccrilor Interne, precum şi două organe. Se consideră că
Acum ularea de bu nu ri din ve­ supusS unul im pozit de 80 la iect. cînd acelea sînt nereale D ecretul 295 din aceeaşi dată, îm bunătăţirea organizatorică a-
sau sînt încheiate în frauda
n itu ri suplim entare, realizate sută. p riv in d înfiinţarea, organizarea rloplală va duce la o perfec­
prin alte m ijloace decîl prin Reglementarea propusă nu d re p tu rilo r statului, excepţie si funcţionarea C o nsiliu lui Se­ ţionare a a c tiv ită ţi acestui or­
muncă cinstită, este de natura înlătură urm ărirea penală a care nu poate insă opera decît c u rită ţii Statului. Soluţia sepa­ gan şl va în tă ri răspunderea
să transform e proprielateo p e r­ in co n d iţiile stab ilite în textul ră rii acestor două organe cen­ sa în realizarea producţiei si
celor care an dobîndlt bunu­
sonală într-un Instrum ent de citat trale In u n ită tl distincte, cîl şl penlru adm inistrarea fondului
rile prin săvîrşirea unei in ­
exploatare a m uncii altora sau fracţiun i. In acest caz urmează In proiect s-a mal prevăzut m odul de organizare a aces­ de stol de cereale.
de speculă. Este de la sine în ­ însă a li se aplica dispo ziţiile că actele dc procedură în a­ tora, se Integrează pregnant In D ecretul nr. 297 din 5 ap ri­
ţeles că în orlnd uire a noastră ceastă m aterie sînt scutite de com plexul dc măsuri In iţia le de lie 1968 pentru m odificarea De­
legii penale.
nu poate fi vorba de ocrotirea orice taxă de tim bru. C om itetul Central al P artidu­ cre tu lu i nr. 179/I9G2 p rivin d
unei asemenea proprietăţi. Pentru a se asigura un con­ In esenţă, o asemenea lege, lu i Com unist Român penlru îm ­ im pozitul pe ve n itu rile coope­
tro l ob ie ctiv şi competent, se
Do aceea, în scopul preve­ în baza căreia se va putea bunătăţirea structurală a apa­ ra tive lo r şl ale celorla lte or­
prevede înfiinţarea, în fiecare In In te rva lu l de la ultim a se­ prin aceasta la asigurarea m un­ Slot al R epublicii Socialiste
n irii şi în lă tu ră rii unor feno­ controla provenienţa a ve rilo r siune a M a rii A du nă ri N a ţio ­ cii paşnice de construcţie so­ România, P rotocolul de Stat, ra tului de stat şi perfecţionarea ganizaţii cooperatiste de con­
mene de îm bogăţire ilicită , al judeţ, a unei com isii de cerce­ dubioase, este m enită să con­ nale pînă la deschiderea ccloi cialistă a poporului român cu a trib uţia de a osigura un i­ a c tiv ită ţii accstulo. Comisia sum şi meşteşugăreşti, precum
apărării prin noi m ijloace le ­ tare form ală din : doi judecă­ stituie un instrum ent ju rid ic e­ prezente, C onsiliul de Stal a ju ridică apreciază că reglem en­ şl ale în tre p rin d e rilo r şt orga­
tori desemnaţi de preşedintele C onsiliul S ecurităţii Statului tatea de concepţie şi de exe­ tarea propusă prin aceste două
gislative a p ro p rie tă ţii socia­ ficient. capabil să stăvilească n iz a ţilo r economice ale orga­
trib u n a lu lu i judeţean, dintre emis, In cadrul pre ro g a tive ­ este, p o triv it D ecretului nr. cutare în activitatea tu tu ro r decrete este de natură să în tă ­
liste şi al o c ro tirii dre ptului tendinţa unora de a duce o lo r sale constituţionale, opt de­ 295/1968, un orqan central al u n ită ţilo r de protocol ale o r­ n iza ţiilo r obşteşti, Introduce un
do proprietate personală, apare care lin u l este preşedinte, un viată, uşoară, fără muncă, să crete continjnd norme cu pu­ adm inistraţiei de stat care are ganelor centrale şi de a înde­ rească p rin cip iu l le g a lită ţii so­ sistem de Impunere, mal sim ­
necesară in stitu ire a unui con­ procuror desemnat de procu­ combată goana după averi ne- tere de leqe. sarcina de a înfăptui p o litic i p lin i acţiu nile de protocol ca­ cialiste şt să adincească şt mai plificat. D atorită acestei mă­
tro l asupra provenienţei a v e ri­ roru l şef al pro cura tu rii jude­ m ult dem ocraţia noastră socia­ suri şi a unor în le sn iri con­
niuncite. să apere, prin noi m ij­ Din partea C o nsiliu lui do p a rtid u lu i şi slo iu lu i în dome­ re îi sînt proprii.
lor dubioase. ţene, un delegat al adm inis­ loace, valori de bază ale socia­ Stat am însărcinarea de a vă niul apărării secu rităţii statu­ listă. com itente de natură să stim u­
Cel de-al optulea decret, nr.
Aşa cum a subliniat tova­ tra ţie i financiare judeţene şi lism ului — munca, cinstea, co­ prezenta, în conform itate cu lui, dc o preveni, descoperi şl 297 din 5 aprilie, introduce un D ecrelul nr 135 din 19 fe­ leze activitatea u n ită ţilo r coo­
răşul N icolae Ceouşescu în e x­ un deputat în consiliul populai rectitudinea. — să contribuie a rtico lu l 64 punctul 2 din Con­ lichida u n e ltirile şi acţiunile ,sistem sim plificat de im pozi­ bruarie 1968 p rivin d m odifica­ pe rative lor meşteşugăreşti şi
punerea făcută la recenta ple­ la dezvoltarea conştiinţei socia­ stituţie, aceste decrete, In ve­ duşmănoase îndreptate îm po­ tare pe ve n itu rile cooperative­ rea unor dispoziţii din Legeo de consum, se poate prevedea
nară a C o m itetului Central al judeţean, m unicipal sau orăşe­ liste a maselor şi la întărire a derea dezbaterii şi adoptării triva o rtn d u iril sociale si de lor dc consum şl meşteşugă­ nr. 5/1952 pentru organizarea că decretul va con tribu i la
P artidului Comunist Român, nesc. ca membri. O atare co­ sp iritu lu i de ju s tiţie socială ce lor ca legi. stat reşti sl acordă unele înle sniri judecătorească, Legea nr. 6/ întărirea econom ico-orqanizalo­
1952 pentru înfiin ţarea şi o r­
măsura co n tro lu lu i provenien­ misie va funcţiona şi în m uni­ caracterizează orînduirea noas­ Două din cele opt decrete Decretele subliniază că a tlt cu caracter stim u la tiv pentru ganizarea P rocuraturii Republi­ rică şi la realizarea de acu­
m ulări sporite la fondul de ba­
ţei ave rilo r dubioase „...este o cip iu l Bucureşti. tră. au lost emise ca urm are a n o i­ M in iste ru l A face rilo r Interne activitatea acestor u n ităţi, me­ c ii Socialiste România, Decre­ ză al acestor unităţi.
lo r m ăsuri le gislative de îm ­ cit şl C onsiliu l S ecurităţii Sta­ nite să conducă la întărirea şl tul nr. 377/1960 penlru orga­
pă rţire adm inistrativă a te ri­ tului. îşi desfăşoară întreaga dezvoltarea lor econom ico-or- nizarea şi funcţionarea N ota­ Comisia ju ridică constată, de
to riu lu i. Astfel, prin Decretul activitate sub conducerea şi în ­ qanizotorică. ria tu lu i de Stat, D ecrelul nr. asemenea, că prevederile acte­
nr. 135 din 19 februarie s-au drumarea directă a C om itetu­ C onsiliul de Stat a exam i­ •281/1954 pentru organizarea şi lor norm ative în discuţie co­
adus m odificări corespunzătoa­ lui Central al Portidului C o­ nat, de asemenea, la cererea exercitarea avo caturii şi De­ respund p rin c ip iilo r C o nstitu­
re actelor norm ative privind munist Român şl a C o nsiliu lui M in is te ru lu i A fa ce rilo r E xter­ cretul nr. 143/1955 p riv ito r la ţiei şi cerinţelor tehnicii legis­
organizarea judecătorească, o de M in iştri, ceea ce constituie ne. docum entele adoptate la organizarea şi funcţionarea o fi­ lative şi, In consecinţă, propune
pro cu ra tu rii, notariatului de garanţia respectării neabătute cea de-a 51-a C onferinţă In ­ c iilo r ju ridice, se prezintă ca M o rii A dunări N aţionale să o-
stat. exercitarea avocaturii, şi apărării ferme a intereselor ternaţională a M un cii din Iunie o urm are firească a m odifică­ dople proiectele de legi pen­
precum şi pentru organizarea statului, precum şi a d re p tu ri­ 1967, si anume C o nve nţiile nr rilo r aduse C onstituţiei Repu­ tru aprobarea decretelor cu-
$i funcţionarea o fic iilo r ju r i­ lor şi intereselor legitim e ale 127 si 128 p rivin d greutatea b lic ii Socialiste România şi a prinzînd norme cu putere de
dice. Un alt decret, nr. 298 din tu tu ro r cetăţenilor, în sp iritu l maximă ce poate fl transpor- m ăsurilor p rivito a re la organi­ lege. emise dc C onsiliul do
Comisia econom ico-financia- de pe lîngă ca şi terenul pe m unicipal sau orăşenesc, com i­ 10 aprilie, inodific'ind Decretul în tă ririi le g a lită ţii socialiste. lată de un singur lu crător şi zarea adm inistrativă a le rito - Stat de la ultim a sesiune piuă
ră şi Comisia ju rid ică în tru ­ care ele se află, precum şi bu ­ sia fiin d prezidată dc unu) nr. 184/1954 pentru reglem en­ Pornind de Io prevederile d re p tu rile de in validita te , de în prezent.
nite în şedinţă comună în ziua nurile de uz şi co n lo rl perso­ clinlre cei doi judecători. Dacă tarea sancţionării co n tra ve n ţi­ con stituţionale referitoare la bătrînelc şl urmaşi, precum şl
de 17 iunie 1968 au analizat nal. această comisie consideră sc- ilor, a precizat organele lo ­ in violab ilita te a persoanei şi n Recomandările nr 128. 129, 130
prevederile pro ie ctu lui do le ­ Pe linia acestei preocupări, >izarea întem eiată. înaintează cale pe lîngă care vo r func­ d o m iciliu lu i, m enite a preveni şi 131, dintre care nr. 128 şi Cuvînful deputatului
ge p rivin d con tro lu l p ro ve ­ proiectul de lege in stitu ie un dosarul la judecătoria compe­ ţiona com isiile ce rezolvă pro­ orice m anifestore de încălcare 131 reglementează tn detaliu
nienţei unor bunuri ale per­ control asupra provenienţei tentă, care In cazul in caro cesele verbale de constatare a a legii, orice abuz In executo- prevederile din co n ve n ţiile sus-
soanelor lizice, care nu au fost Im n u rilo r persoanelor fizice, da­ constată că provenienţa unor co n tra ve n ţiilo r sancţionate prin rea acesteia, ombelc decrete am inlite. iar celelalte două
dobîndite în mod licit că nu au fost dobîndite in mod bunuri nu este justificată, dis­ acte norm ative ale organelor stabilesc cu precizie cazurile privesc com unicările între d i­ Ştefan Tripşa
Proiectul de lege este ex­ lic it şi Sini in vădită dispro­ pune înaintarea dosarului M i­ locale ale p u terii sau adm i­ şi co n d iţiile în care organele recţie şi lu cră to rii din în tre ­
presia preocupării p a rtid u lu i şi porţie cu ve n itu rile din muncă niste rului Finanţelor tn vede­ nistra ţiei de stat, avînd in ve­ M in iste ru lu i A fa ce rilo r Interne prindere şi exam inarea recla­
gu vernului pentru prom ovarea alo acestora. rea aplică rii unui im pozit de dere că. anterior, aceste com i­ şi ale C o nsiliu lui S ecurităţii m a ţilo r din Întrep rind eri, tn P ro le d u l de lege p rivin d Pe bună dreptate, cetăţenii
unei cit mai stricte respectări Pentru a asigura seriozita­ R0 la sută asupra va lo rii lor. sii funcţionau pe lîngă com i­ Statului au dreptul ^de a pă­ vederea so lu ţio n ă rii lor. Con- con tro lu l provenienţei unor cin stiti sînt indignaţi văzîn-
0 im perativelor m uralei socia­ tea co n tro lu lu i, dar în acelaşi îm potriva hotă r î rî lor judecă­ tetele executive ale sfa tu rilo r trunde tn locuinţa unei per­ slatînd că p rin c ip iile cuprinse bunuri ale persoanelor fizice, du-se sfidat! de oameni care,
liste, p o triv it cărora munca tim p a înlătura posibilitatea u ­ toreşti, părţile pol introduce populare raionale, orăşeneşti soane fizice, pentru în d e p lin i­ in toate acesle docum ente au nedobîndite în mod licit, are o oficial, dispun de ve n itu ri mo­
este singurul izvor al pro prie­ nor denunţuri neîntem eiate sau recurs Io trib u n a lu l judeţean. sau dc raion orăşenesc. rea a trib u ţiilo r lor legale. fost deja consacrate tn legis­ deosebită Im portantă atît prin deste, dar care îşi perm it să
tă ţi personale. O glindind a- de rea-credintă. se prevede că In tru c it proiectul de lege in ­ C inci decrete au avut ca C olegiul M in iste ru lu i A face­ laţia noastră, co n ve n ţiile şl re­ co n ţin u tu l şi finalitatea sa, cît cheltuiască cu m ult mat m ult
cosle p rin cip ii morale. C onsti­ sesizările care vor trebui sa stituie un sistem procedural e­ obiect schim bări tn structura rilo r Interne şi C o n siliu lu i Se­ com andările m enţionate au fost şl p rin adlnca Iul sem nificaţie decît pot cîşligo prin muncă
tuţia noastră prevede că drep- fie scrise şi semnate, vo : fi ve­ ficace tn vederea efectuării organizatorică a unor m in is­ c u rită ţii Statutul sînt organe trim ise organelor de speciali­ social-econom ică şl morală. onestă. A ctuala le giu ire nu pre­
1 u I de proprietate personala rificate înainte de a li se da co n tro lu lu i provenienţei unor tere, precum şl înfiinţarea sau deliberative şi lucrează p o triv it tate In com petenta cărora In ­ P rin cipiul de bază al proiec­ vede un m ijlo c de con tro l al
este ocrotit de lege. stabilind curs, dc o com isie constituită bunuri ale persoanelor fizice reorganizarea oltor organe cen­ p rin c ip iu lu i m uncii şi conduce­ tră problem ele ce fac obiectul tu lu i de fată este că munca ve n itu rilo r, de stă vilire a pof­
lolodată că pot constitui o­ din doi judecători de la trib u ­ rare nu au lo^t dobînrlile în mod trale. rii colective. In îndeplinirea acestor acte. trebuie să constituie Izvorul tei de în a vuţire ilicită , In dau­
biect al dreptului de propne- nalul judeţean, un procuror, un licit, Comisia econonuco-finon- D intre acestea, se cuvin a fi sarcinilor co le revin, aceste Docum entele C onfertntet In ­ v e n itu rilo r fiecărui cetăţean, na avu tu lu i obştesc sau a bu­
tato personală ve n itu rile si e- delegat al adm inistraţiei finan­ cioră şi Comisia ju ridică pro ­ m enţionate, în prim ul rînd, in s titu ţii centrale se sprijină ternationale a M un cii, precum tem elia avu tulu i personal. zunarului cetăţeanului.
ron -m iile provenite din m un­ ciare judeţene şi un deputat pun acceptarea lui do către Decretul nr. 294 din 4 aprilie, pe concursul larg al cetăţeni­ si decretele cu putere de lege, „Consecinţa pozitivă p rim o r­ M al m ult chiar, asemenea
că. rasa de locuit, gospodăria în consiliul popular judeţean, Marca Adunare Naţionala. p liv in d organizarea şi func­ lor şi al colective lor de oa­ în stadiul de proiect, ou fost dială a lich id ă rii exploatării o­ fenomene s-au putut petrece
ţionarea M in iste ru lu i A fa ce ri­ meni ai m uncii. studiate şl avizate de com isi­ m ului de către om, a spus to­ datorită existentei în legile îu
C elelalte trei decrete din ca­
varăşul N icoloc Ceau-şescu In
m privire ia lor Interne şi Decretul nr. 295 tegoria celor p rivito a re la o r­ ile permanente dc resort ale cuvîntarca la plenara C om ite­ vigoare a unor lacune care fa­
din aceeaşi dată. p rivin d în li-
nu
vorizau parazitism ul, care
inlarea, organizarea şi fun cţio­ ganizarea unor In s titu ţii cen­ M arii A dunări N aţionale, Iar tulu i Central al P artidului Co­ olereau suficiente g a ra n ţi pen­
narea C o nsiliu lui S ecu rităţi1 trale sînt : Decretul nr. 141 din la de finitivarea textelor celor m unist Român din 19 iunie tru apărarea avutului obştesc,
fără construcţii Statului, decrete emise în a­ 29 februarie, prin care s-a în ­ opt decrete, C onsiliul de Stat a.c. — constă tocmai în faptul pentru protejarea cetăţconului
plicarea h o tă rîrilo r C om itetu­ fiin ţa t Banca Agricolă, organ a lin ut seama de propunerile că unica sursă de ve n itu ri pen­ îm potriva speculei, a furtu lu i,
lui Central al P artidului Co­ central al adm inistraţiei de stat, form ulate în şedinţele com isi­ tru totl m em brii societăţii este pentru garantarea p ro p iie lă ţi
si munist Român de perfecţionare prin reorganizarea Departa­ ilor. In cursul sesiunii de faţă, munca, aportul efectiv In sfe­ personale realizate prin muncă
m entului cre d ită rii a g ric u ltu rii
ra producţiei m ateriale, a ş ti­
a a c tiv ită ţii şi de îm bunătăţire
cin stită .-
a s tru ctu rii orgonr/.atorice o din cadrul Băncii Naţionale a com isiile permanente au avizat, inţei, învă tă m în tu lu t şl c u l­ C onstituţia tă rii noastre ocro­
organelor din cadrul fostului R epublicii Socialiste România; de asemenea, favorabil toate tu rii". teşte dreptul de proprietate
M in ister al A fa ce rilo r Interne. Decretul nr. 296 dîn 5 aprilie, proiectele de legi prin care se M ai sînt tnsă elemente îna­ personală, care se consolidea­
poiate, egoiste, care manifestă
In Decretul nr. 294/1968 se prin care, pentru înlăturarea aprobă decretele arătate. ză şi se lărgeşte pe măsura
tendin|c spre căpătuială, spre dezvoltării p ro p rie tă ţi sono-
prevede că M in iste ru l A face­ unor paralelism e şi o mai ra ţio ­ A v ln d în vedere prevederile înavuţire, prin orice m ijloace. liste, a creşterii n ive lu lu i de
rilo r Interne are ca sarcină nală organizare a v a lo rific ă rii C onstituţiei, p o triv ii cărora In rapacitatea lor. asemenea e­ trai al populaţiei. Această o-
principală înfăptuirea p o litic ii cerealelor, C om itetul de Stat norm ele cu putere de lege sta­ lemente nu se dau înapoi să cro tirc nu trebuie tnsă înţe­
lovească In proprietatea socia­ leasă că s-ar extinde şi asupra
p a rtid u lu i şi stalu lu i cu p riv ire pentru V alorificarea Produse­ b ilite de C o nsiliul de Stal în
listă sau în avutul personal al acelui avut care n-a fost do-
la asigurarea o rd in ii publice, lor A gricole a fost reorganizat in te rva lu l dintre sesiuni se cetăţenilor. O serie do elem en­ bîndit prin m ijloace cinslite. O
In cadrul actualei sesiuni, în zarea de locuinţe din fondul d r ro C.C. al P.C.R. din 5—6 oc­ apărarea pro p rie tă ţii socialiste ca departam ent tn cadrul Con­ supun, la prima sesiune, dez­ te, cum stnt cei care prestează asemenea falsă ocrotire ar lo vi
sedinla sa din 0 mai )9G8, stat către populaţie şi construi­ tom brie 1967, cuprinde un an­ şi personale, a d re p tu rilo r şi s iliu lu i Superior al A g ric u ltu ­ baterii M arii A dunări N aţiona­ diverse servicii populaţiei, p ri­ tn avutul personal al m a jo ri­
Marea Adunare N aţionalii a rea de case proprietate perso­ samblu de dispoziţii, destinate intereselor legale ale p e ro a ­ rii, precum şi Decretul nr. 406 le, vă rugăm a adopta ca legi mesc peste tarifele legale, aşa- tă ţi oam enilor muncii, în p ro fi­
dezbătui pe larg şi a aprobai nala. de odihnă sau turism A ­ să deteiinm e sporirea volum u­ nelor. prevenirea şi descoperi­ din 7 mai, prin care se în liin - zise „a lo n tii" sau a lic avantaje lu l unei m in o rită ţ, ceea co
Legea penlru dezvoltai ca ceasta lege. care arc la baza lui con stru cţiilor de locuinţe proiectele pe care vi le-am necuvenite, seănînd do sub r i­ desigur nu poate fi tolerat in
construcţiei de locuinţe, vin- p rin cip iile elaborate de plena- şi să asigure îm bunătăţirea rea in fra cţiu n ilo r, contribuind lează, pe llnqă C onsiliul de prezentat. gorile legii societatea noastră.