Page 84 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 84
Marţi 25 iunie 7968 DRUMUL SOCIALISMULUI 3
PEMBU TIMPUL
Opinie publica aprobă unani
DlMEAVOftSTtă
economice
masurile adoptate de Pfena tulut. In slirşil, s-a născut ma LIBER
treprind eri : J.M.T.F. sl ocolul rca invenţie — tnnnmatut Ia Marti
silvic cu fructele de pădure. 03 e ...plictisit ră lir. Nu merge, dar dc drn- *
Linia de cale ferata este supra- qul invenţiei cile nu „frece
cu vederea” omul.
P. 0. R. solicllală, iar crie trei în tre DRV A (dc la Ch. Rşanul Nu ştim Insă cc inovaţie 25 iunie
prinderi
se Încurcă reciproc.
0 . 0 . refu zu rilo r să fie dc 4-5 la su De m ulte ori buştenii se des Ca să înveli pe de rost toa vor aplica distinşii inventa
tă fată de volum ul m aterialu tori pentru a acoperi mbri-
carcă "(PefiLe cherestea, lucru te numerele dc tc/elon, ai
lu i lemnos Intrai în depozit. cile albe din Uşa de amortis E
A stfel că, buştenii refuzaţi în cc duce la deprecierea mate trebui r.ă-ti Iaci tnir-adevăr ment a utilajului, pentru carc
ria lu lu i şl stocarea lui ncjusli- capul calendar. Dar dc cc *
loc să fie va lo rifica i! cores fi cală. Doar există un serviciu te s-a cheltuit o sumă aprecia V U L C A N : „ P ă r in ţi te r ib ili" , p ie
punzător
au fost transform at!
In spiritul cinstei şi în lemne de foc, lucru care o pacitate nu au lucrat la In lefonie dc inform aţii — 03. cum se laic firul ? să dc J ca u C o cle a u . l'r c z in u T e a
bilă I Cind c vorba de bani,
Cele trei galere de mare ca
tr u l N a ţio n a l d in C lu j.
pe care-l cunoaştem cu to(/i
In im a ".
L U P E N i:
„ U iu lo a u
im plicat şl che ltuieli suplim en
dicii planificaţi din cauza lip şt fa care este normal să a- rre ^ lm A A n s a m b lu l a rliM ic n l
tare de manoperă, dim lnuînJ U iG -S .K . d in B u c u ro ş ii.
sei do clrcularo sl pendule —
dreptăţii sociale şl pe această cale realizările. pentru prelucrarea m aterialului pelăm In anumite situaţii. Nu putem sa
13 iunie a.c„ ora 22,10. O
In cadrul fab ricii de cheres
tea — prin slaba preocupare a debitat prin gatere. Do aceea chestiune urq rnM ne (ace sd C liv E M A
productivitatea m uncii
sl
a
de aşteptare nl se nu „pictăm"
surile stabilita la plenoră un punct de pîe- conducerii — munca s-a desfă fost mică. Fală de 0,435 r a c la apelăm la 03, După multe
care spre însănătoşirea vieţii sociale, aşeza şurat defectuos. Aceasta se minute D E V A : Z o U n n K a r p a iy , s c ria a
ll- a a U lm u lu i „ U n n a b a b n u -
rea la un înalt rang de cinste a muncii fie explică prin neurraârlrea li cheresteaua de fag sl 0,162 răspunde. U b ia r" (c in e m n io g ra iu l „P a tria " » ;
s-a
m c lăzi laq tn R ore/om.
căruia, v ră rilo r la beneficiarii Interni si realizat numai 0.398 mc sl res — Vă rnq să-mi spune fi P/?AD (de la (.. Măgurca- Z ile dc v a ra ( „ A r ta " ) ; N u s ln t
Dr. lng. Ion llco, şeful grupei de cercetare externi, prim sloba organizare pectiv 0,160 mc. ce număr arc. . din nu). M are bucurie la Drad, o d e m n dc lin e (g ra d in a ); S IIM E IU A :
Vine tonul. Aşteptăm
de Io combinatul siderurgic, se asociază în a m uncii La secţia traverse, întreprinderea forestieră poa dală cu darea frj lolosinlă a H ip e rb o lo id u l in g in e r u lu i G a rin
( „ M u r e ş u l" ) ; U lu m n v a c a n ţă (g ra -
rul de cuvlnt al unul grup de oţelarl, eî a de* tru totul la prevederile referitoare îo remu procesul de producţie s-a des i ion. u in â ); H U N E U O A lt A ; M u l s o ld a
clorat : nerarea Indemnizaţiei fine, pe viaţă o titlu făşurat greoi. Lipsind orien te recupera răraînerlle în u r — Nu Uqutcază pe lista celet mai moderne outoqărl tu lu i ( „ C o n s tr u c to r u l" ) ; N o u l lo
din judeţ C ondiţii
optime,
mă. Pentru aceasta se cctc în
— Am reţinut din cuvîntorea tovarăşului rilor ştiinţifice. „Consider anacronic, lipsit de tarea tehnologică, In amplasa să luarea de măsuri operative ahonafilnr, nl sc răspunde cu confort In toată leqca. Asa c a ta r ( „ l la c A rn -); O scn r („S ld e r u r-
(o n o ra n t
g t.s tu t"); H A Ic ţii d c la
Nicoloe Ceauşescu acea Idee care arată că raţionament ca cineva care o obţinut cîndvo rea acestîla. s-au înregistrat plictis. au qaronlul constructorii — (g rA d in u „ S ta d io n " ); Eantom at» *o
In condiţiile cînd întregul popor munceşte un titlu ştiinţific să primească outomot o sumă perturbaţii a căror elim inare a şl chibzuite, întărirea contro — Nu sc ponte, dudule I conducerea întreprinderii de d e z lă n ţu ie (g ra d in a F la c ă ra " );
eroic penlru edificarea patriei socialiste, au de bani pentru toată viaţa sa. Este după necesitat efo rtu ri suplim enta lului sl răspunderii personale • — Nu există, domnule, cc construcfii-lransport Deva. G M L 'L A R : S in g u r pc lu m e ; T E
apărut in tabloul vieţii noastre sociale vnela părerea mea un sistem inechitabil. El nu oste re. Depozitul de cherestea al tn muncă. în toate sectoarclo mol v re i I L IU C : G lo c o n d a frtrA s tin s - l*R-
T K O Ş A N I: s in t şl cu n u m n l . fe
persoone prlvilegiote ole căror venituri, u de natură să stimuleze cercetarea ;tiînţifîcă. fabricii este Insuficient fală de de activitate, Incit Dlanul fizic Puq ta l)irnu In puterea Au crezut călătorii, persona m e le („7 N o ie m b rie "); E u, eu, n i...
neori dubioase, nu Justifică aportul rea) Ia perfecţionarea continuă a cadrelor de specia volum ul de lucrări. Dar, colac şi contractele cu beneficiarii in nopţii, deschid cai ten şl gă lul autnqării. Nu au trecut şi c e ila lţi ( „K e p u b llc a " ); ? b ă
Insă nici trei luni dc la darea
crearea avuţiei naţionale, propunindu-se lichi lişti, nu-l determină pe aceştia Io eforturi terni si externi să fie onoralc sesc nunidrul corc mă intere In folnsinfă şi „confortul" a- ie ţi şl o ş trc lig A rlţA (g rA d ln A ); L U -
E l D o rn d o
( „ C u ltu r a l" ) ;
P L N l:
darea acestor anomalii. Noi susţinem cu căl continue, susţinute pentru a valorifica prac peste pupăză, aici îşi mal de la timp sl In condiţii Ireproşa sează. Numai că. Intre timp, M o n tp a rn n s s e 13 ( „ M u n c ito re s c ");
dură oceste propuneri, Ne îndeamnă Io o- tic rezultotele g'ndirii ştiinţifice. Părerile expri pozitează m aterialele două în bile. se scursese mal hinc dc o ;w- parc In ce/c mai bizare Ipos L O N E A : U n n a b a b m A g h la r ( „ M i
ceasta logica de fler o vieţii de fiecare îl. mate in documentele plenarei sini absolut mdtatc de ord. Sl clnrl te qln- taze. Mozaicul prost finisat. n e ru l) ; P E T R lL A ; O lu m e n e b u -
uA, n c b tm ;\, n eb u n A — s e rlllo I şl
Noi, oţelorll avem ca singură sursă de veni juste. Ele ou menirea de o pune de acord deştl că totul putea dura cl- Tavanul cu crăpături accen I I ; V U L C A N : P o v c s tlrllo Iu l D rd a ;
turi, munco noastră aici Io cuptoare. M ă remunerarea după principiul socialist ol cuan tc\'a secunde. Ca sd rm mal tuate. Parchetul „m işcător” , O U A Ş T IE : S fin lu l la ptndA („P a -
rimea acesteia e In funcţie de producţia de tumului şl calităţii muncii, a tuturor cadrelor vnrhim dc pnlttrfc. In care Călătorilor li se mai oferă i/’ia " ); R eg in a zA p czIl („F la c A ra " );
oţel pe care o dăm, de calitatea el. A$a este de oameni de ştiinţă. Sînt sigur, că în ultimă 03 nu prea face „apel” . „coafuri" şl nenumărate prt- G K O A G lU -B A r: K n o k -o u t ; H A
Ţ E G : R eia ;
n U A D :
D im in e ţi de
firesc, aşo este cinstit şl drept. No! nu recu instanţă, măsura preconizată vo conduce !o lefuri dc a lacc cunoştinţă cu ia rn A ; G U R A D A ltZ A : M a io ru l şl
noaştem alte câl de cîşlig decît prin mun impulsionarea activităţii complexe o oame spălătoriile chimice, datorită m o a r(c a ; I H A : îm p u ş c ă tu ri pe
că. Din păcate Insă şl aici îo Hunedoera ne nilor de ştiinţă, la sporî-ea aportului lor io stropilor de smoală cc cad din p o r in tlv .
izbim in fiecare ri de o seamă de oameni dezvoltarea ştiinţei şi culturii româneşti". ToîîomatuL. abundentă dc pe acoperiş.
care. sub cele mol felurite forme, viră mina In oceste zile. cînd oamenii muncii slr I Am sesizat imediat condu RADIO
in buzunarul cetăţeanului şi statului. Este ongojoţl cu toate forţele la îndeplinirea exem cerea întreprinderii dc aceste
încă mare numărul lucrătorilor din reţeaua plară a sarcinilor economice ce le revin pen fără fir nereguli. Inginerul şef le-a
de deservire, care ciupesc puţin cîte puţin recunoscut. A pus fnsd o condi P R O G R A M U D 1 : «.00—8.25 M u
din buzunarul consumatorilor, oduntnd sume tru acest an. cuvîntul, aprecierile şi părerile ţie. Să nu-l „pictăm ” la ziar. zică Şl o c tu a n tA ţl; 8,25 M o m e n t
mari de bani. Cunoaştem destule coruri şl oamenilor, asupra documentelor plenarei o- DRV A (dc la T. font la). M a Lc-am promis solemn că da. p o e llc . V e rs u ri dc D u m K ru T ra n -
m e lo d ia
cA ; 8.30 L a m ic ro fo n ,
de oameni care se înfruptă din averea sta duc un plus de convingere, că marele colectiv rile descoperiri ale secolului Nu putem să nu-l „pictăm ” . p re fe ra tă ; 9.00 B u te tln de « U ri ;
tului. Toate Io un loc stîrnesc indignarea le de siderurgişti vo şti ca întotdeauna so sus slnt deseori leqate de expre Masa largă a călătorilor şl 9.05 La m ic ro fo n , m e lo d ia p re fe
sia „cu tir” sau „fără fir" Te probilateo nc obligă. ra tă ; 9,30 M io r iţa ; 10.00 A r ii d in
gitimă o cetăţenilor. De oceeo. vedem fn mă ţină prin fopte hotărîrile partidului. o p e re te ; 10.20 D in fo lc lo r u l m u z i
lefonia cu lir, telefonia fără c a l a l p o p o a re lo r ; 10,33 M u z ic ă
Nu contestăm Ideile celor llr, radio-ul şt televiziunea u şo a ră ; 10,47 T r io o rc h e s tra l In
(Utmor* din două consilii de conducere, dar slnt deja lucruri cunoscute, L a m o jo r de J o h a n n s to m ltz ;
11.00 B u le tin do ş tir i ; n.os S lă
de ce nu au făcut treaba a intrate In banal, qrafic mira Pe cînd afişe v ită f ll. R e p u b lic ă — p ro g ra m de
ceasta cu coasa a doua. care colului electricităţii. c ln te c e ; 11.20 M u z ic ă u ş o a ră ; 1 1 ,4 5
Răspunsul tine oorlat furajele liindcă s-au qîn- va trebui să înceapă o dată cu Dar iată că un nou aparat din ... 1900? S fa tu l m e d ic u lu i. E cze m ele s u g a
r ilo r . v a ra ; 12.00 A n o tim p u r ile 9|
recoltatul păîoaselor ? Nu pu
dit mai în lîi să term ine pră a tost inventat la eolelăria m u z ic a u ş o a ră ; 12,28 N o ta ţl-v â d in
tem fl IraDâc'âţl nici cu a titu p ro g ra m e le n o a s tre ; 1 2 ,30 In tlln f r c
sită a doua la porumb. TUIqa- „ C arnali" din Deva — fono-
rilor din Haţeg dleru l Ioniţă Câta căuta să nc dinea specialiştilor din aceste matul Iară lir Invenţia este DRV A (dc la D. Cnjocaru). cu m e lo d ia p o p u la ră şl In te rp re
R a d io ju rn a l.
tu l p re fe ra t;
13.00
convingă de avantajele pe care unităţi agricole. Cc se aşteaptă deocamdată unică pc acest De vreo două zile, fn plin S p o rt. B u le tin m e te o ro lo g ic ; lj.v o
Răspunzînd chem ării adre le-ar avea cooperativa dară de nu se Iau măsuri operativn Imens g in /> jvi/nlnlcsc. Cum centrul oraşului, pc bulevar S o liş ti şl o rc h e s tre de m u z ic ă tt-
sate de către C.C. a) U.T C. Oraşul Orâştic, cu împreju început să vinâ comenzi. h\ depozitarea fu ra je lo r s-ar face dc distrugere a cuscutei ? De s-a realizat ? dul Dr. Petru Gtoza. a rea ş o a ră ; 11.00 R a p so zi of p la iu r ilo r
14..13
n o a s tre ; 14.15 T o t în a in te ;
tuturo r tin e rilo r din patria rimile sale, este cunoscut <7e anul \007 bldnaril de aici au mai tîrziu. Astfel, briga die rul datoria oul este să facă ocest Simplu. Cu mal bine dc un părut un atiş vechi, scris dc R a d lo -p u b llc lta tc ; 14,50 M u z ic ă ;
noastră de a intensllica acţi sute de ant pentru mcşlc/ii trim is peste hotarele fdril peste a început să ne explice In cu lucru ? Nu specialistul trebuie nn In urmri, la cofetăria a altlcl frumos, cu litere mari, 15.00 B u le tin de ş tir i. B u le tin m c -
unile de muncă volun ta r- blănarl. în documente vechi se 60.000 perechi de mănuşi. lori roze, că o dată cu recol să In tcivln ă ? mintită s-n montat un fonn- ca să sc vadă de departe. El tc o - r u lle r ; 15,05 S u ltn p e n tru oa-
râ şl p la n de D u m itr u B u g h lc l ;
patriotică, orqanizaţla orăşe atestă aceastd ocupaţie. N ici In Sfrăinil apreciază modul In tatul păioasclor vor depozita D irecţia agricolă sl Uniunea mat. Funcţiona, săracul cu anunţă organlzarco unei seri 15.15 B tb tlo te c â d c lite ra tu r ă ro -
cu n o s c u te ,
15.30 M e lo d ii
m ă nă ;
nească U.T.C. Haţcq şl-a sta zilele noastre nu este aban cure sînt veturate pieile dc Sl fura Iele pentru a face un judeţeană a cooperativelor a- ciire n l electric, sistem qâstt distractive la clubul sindica c o m p o z ito ri în d r ă c iţi; 16.00 R a d io
b ilit un plan bogat de a cţi donata meseria. Dimpotrivă, e- ovine şl laptul cd mănuşa se amestec corespunzător înlro nqricole dc producţie au datoria destul de prim itiv, drept pen lelor pentru slmbătă... 1 Iunie. ju r n a l. S p o rt. B u le tin m e te o ro lo
uni. anqajîndn-se să-l înde xlstenla labrlcll cu frumosul lucrează In mare măsură ca lin acestea. Deci, după părerea b ri să la m ăsurile corespunzătoa tru care.. a fost scos din p ri Oare cine a pus acolo afişul g ie ; 10.20 O rc h e s tra d c m u zică
plinească cu conştltncîo/lta- gadierului furajele vor mal sta re. Nu este,adm is ca produc ză. Timp dc citcva luni s-a şi In ce scop ? p o p u la ră d in A r a d : 16.30 C ore s
nume „V id ra ” o cnnlirmd. Aici obiect dc artizanat. Cusăturile p o n d e n t s p e c ia lă ; 16.4S F ra g m o n -
le. A sltel. tin e rii din acest pmducfia se diversifica nefn- manuale din exterior atrnq a- în clrap pină ce se recoltează ţia dc trifo i să fie dim inuată căutat o soluţie mai moder tn ziarul nostru s-a mal le d in b a le tu l „D ra g o s te a v r ă li-
oraş vor amenaja un loc de celat. Intre altele, s-a creai o tenfia. sl păioasele (?!). din cauza cuscutei. Iar fu ra je nă. Să piu mi na trecui rl s-a ex scris despre alişaj. R n pro to a re "; 17,15 A n te n a tin e r e tu lu i:
17,45 A n s a m b lu ri co ra le de a m a
agrement denum it parcul t i sec(lc speciala numai pentru Anul acesta, un mnrc număr Aceleaşi m otivări le-am gă le să se deprecieze în cîmp da perimentat noul sistem, ma blemă chiar n til dc minoră to r i: ifl.np B u lc lln de ş tir i; iftm
neretului care va avea un mânuşi şl asia penfru cd meş- sit şt la C.A P. Boz in persoa torită unor oameni care în loc rea descoperire Dc dala a- penlm cei care se ocupă dc n c v ls ln e c o n o m ic ă ; 18.20 D nt in
ştrand şi o bază sportivă, le rll au ciştlgal experienţa, iot de Urme străine au trim is co na preşedintelui Tovică Manea. să respecte in d ica ţiile ce s-au ceasla funcţiona., cu curent rezolvarea el ? Poate Const- te rp re ţi de m u z ic ă p o p u la ră : F lo -
menzi aici. Toate la un loc lac
vor lua în patronajul lor lu produsul lor este mult căutat planul dc export al labrlcil. In Cele 48 de hectare cu furaje rial, amînă rezolvarea lor de electric l liu l popular al m unicipiului rlc n B ro d ii şl fo n S to le ă n c l: 18.40
crările do reamenajare a Secfla a început sn pioducâ iarna care urmează peste Insăm înlate sînt cosite de o De o zi pe alta. pe şearaa unor „Noua” formulă nu este în Deva, care ar trebui să urmă C IntA C o n s ta n tin D râ g h lc l şl M i
na:, 19,00 R a d lo g a z c la de
s e a ră :
stadionului din lo calila lc, In aprilie 1066. /n acel an lu 100.000 dc qcrmanl, canadieni, lună. Tovarăşul Manea ne-a m otive cc nu pot fi luate în să pe placul tunclionarilor de rească m odu/eum se face afişa- 19 30 O m e lo d ie pc a dresa d u m
conslrucţia străzii „V ic to r crau aici circa 20 de muncitori. suedezi, cnqîczi, americani, relatat că vrea să dea in g rlil- consideraţie. Această atitudine la T.A.P.I,. Deva, a le căror bi iul, nc va putea răspunde pe n e a v o a s tră ; 20 00 B u le tin de s ilr l;
2n.05 M uzee şl e x p o z iţii: 20.20 La
nabrs". colectarea unei can lo rilo r, mură în gură, trifo iu l se răsfrîngc negativ asupra rouri slnt vecine cu cnfclă- cind vom vedea şi afişe din... p o rţile d o r u lu i — m u z ic ă n o p u -
tită ţi de 1,500 Urj de plante S-au fabricat 20.000 perechi dc Irancczi etc. vor purta fru nro riu rlie î anim aliere. De aceea r/a. Trebuie şi dinşii să ino 1000 ? Nu de alta, dar met- la r ă : 20 40 M u z ic ă u şoa ră dc F lo
moasele mănuşi dc Or«ş//e.
m edicinale etc. mdnuşl. Apoi au aliat dc mă amestecat cu pale. să nu albă trebuie făcut lo tu l ca furaielc veze, drept pentru care cum qlnd In retrospectivă n-ar II re n tin D e lm a r; 20.35 N o a p te b u n ă .
c o p il; 21,00 M u z ic ă ; 2105 C a p o d o
nuşă de Orăştie şl străinii Au C. A. discuţii cu el. să fie conservate în asa fel ca pără o foarfecă şl... laic ca exclus .sd avem şi acest pri- p ere ale lit e r a tu r ii; 21.25 D in c in -
arest?a să-şl năslreze substan blul de alimentare a tonnma- Icl. le c e le M a rlc l C o rn e s c u : 21.35 C u
ţele n u tritive M ît de necesare s u rls u l pe b uze — m u z ic ă u şo a
ră : 22.00 R a d io ju rn a l, B u le tin m e
în hrana anim alelor. te o ro lo g ic . S p o rt: 22.20 R e c ita l
rare cît mal urgentă a acci J c n n lf c r ; 22.3 n M o m e n t m a g a z in ;
p o e tic.
Posibilităţi concreţi dentaţilor de la locul produ întreprinderea poligrafică PRONOSPORT 24.00 B u le tin dc ş tir i; 0.05—5.00 Es
P a s te lu ri: 22.15 M e lo d ii
cerii accidentului. In acest caz
tra d a n o c tu rn ă . R u le tln e dc ş tir i
se poate afirm a cu certitud in e
că p o sib ilită ţile dc salvare şl m c tc o -ru tle rc la o re le 1.00. 2 00
şl 4.00.
.Tocuri
8,00
P R O G R A M U L î f î
<înl incom parabil mai mari. Hunedoara - Oeva REZULTATELE CONCURSULUI p o p u la re cu a c o rd c o u ls tu l ş te fa n
— Cc recomandări s-au fă
de praf a efo! cui în acest sens ? NR. 25, ETAPA D IN 23 IU N IE T u d o rn c h c : 8 ,1 0 T o t în a in te ; 8.10
n u le tln dc ş tir i: n.oo F ra g m e n te
clin o p e ra .,N e ve ste le vesele d in
— R eferenţii au venit cu pro
puneri, cum ar f i : încadrarea angajează prin concurs contabil I, 1968 : W in d s o r" de O tto N lc o ta t; 1 0 .0 0
B u le tin de ş tir i; 10.03 V o ls u rl c e le
tu tu ro r posturilor de prim -aju- Informaţii suplimentare Ia telefon 20(k
La spitalul din Deva a avut fel cunoaşterea de către me care a demonstrat, prin trei ca b re ; 10 30 Roza v ln lu r llo r ( e m is iu
loc recent un simpozion, orga dici a lo cu rilo r de muncă a zuri concrete, că prin o bună lo r cu cadre m edii — bărbaţi, sau 3056 Deva. ne p e n tru ş c o la ri); 10,55 M u z ic ă
dc e s tra d ă : 11,15 V o rb e ş te M o s co
nizat de Filiala U S.S.M H une specificului acestora, au refle c organizare a asistenţei medica stabilirea posturilor de medici 1. Cehoslovacia — v a ; 11,45 P iese In s tru m e n ta le ; Î2.00
doara, secţia chirurgie, cu Ie tat cele mol acute problem e cn le la locul dc muncă, num ărul generallşti în u n itâ lile m inie Brazilia 3—2 1 D u lc tin de ş tir i. B u lc lln m e te o
rna : „U rgenţele m edico-chirur- sc ridică In tratarea acciden victim e lo r de pe urma acciden re şi participarea lor Ia cursuri r o lo g ic : 12.03 N o ta ţi-v ă d in p ro
gicale In industria m inieră", telor de muncă. A tingîndu-şl telor poate f! consistent redus. de in stru ire în asistenta dc u r 2. Bologna — g ra m e le n o a s tre ; 1 2 .0 7 ..A rc jc ş u le .
A rg c ş c l" — e m is iu n e de (o lc lo r;
l ucrările prezentate de către din acest punct de vedere sco- — Ce metode, m ljîoace noi. gentă, ar fi prim e măsuri ce Fnlenazionalc 2— 0 1 12.30 V o c i, o rc h e s tre — m u z ic ă u
specialişti, In cadrul sim pozio moderne sînt lolosfte în re vor duce la întărire a asistenţei ş o a ră ; 13 15 M u z ic ă p o p u la ră in
nului, trntînd tema de mal sus, ţeaua sanitară In acest scop ? m edicale tn aceste sectoare. 3 M llan — Torlno 1 — 1 X te rp re ta tă dc N Ic o le lA V a s lto v lc l
$1 S ta n S lm lo n ; t4.no R a d io ju rn a l.
au adus în discuţie o seamă Ni» trebuie uitată asigurarea 4. Poggla — Palermo 1—0 1 B u le tin m c te o -r u ile r ; 14 08 C o n c e rt
— Folosirea m ijloa celor de
m ijloacelor de transport dc In
dc problem e Im portante, du reanimare şl resuscitare Ia lo lo cul accidentului si de la pos REZULTATELE CONCURSULUI CXCEPTIONAF PRONOEX- de p rîn z ; 15.00 E ş ti d ra g o ste a m ea
actualitate In prevenirea sl Interviu cu prof. PRES CU ATRIBUIRE DE AUTO TURISM E DIN 23 IUNÎE — m u z ic ă u ş o n râ ; 13,30 R a d fo m a -
cul accidentelor, care s-a a p li tul de prim -a ju to r la spital. p a z ln u l fe m e ilo r; 18,00 D a n s u ri
profilaxia accidentelor de m un cat cu rezultate bune fn jude — Care este cea mal im por 1068: Fond dc prem ii : 3.202.64,S lei. 5. Genoa — Mcsslna 0—0 X clin tim p u l Iu l S h a k e s p c a re : 16 15
P o tp u riu
dc m e lo d ii;
16.20 S fa
că în sectorul m inier. dr. docent ţul dumneavoastră, ar fi -^na tantă concluzie ce s-a desprins tu l m e d ic u lu i; 16 25 S A -n vA fă m u n
dintre prim ele m clode noi ce din d iscuţiile purtate ? 6. Llvorno — Catania 3— 0 l
Am solicitat tovarăşului prof FAZA I : c in le c ; 16,35 F o rm a ţiile F lo rc a M l-
doclor docent loan Danicico. loan Danicico, s-au aplicat. Trotam entul os- — A propierea m edicului 7. Modena — VenezU 2— 3 2 h M şl D in u $ e rb ă n c s c u ; 17,00 R a
B u lc lln
d io ju rn a l.
m e te o ro lo g ie ;
too-sintezel, prin lncopuirea faţă de locul accidentului. In 31 11 IR 17 1 6 20 34 11
17.îs P re lu c ră ri d in fo lc lo r ; 1740
do la I.M.F, Tim işoara, nn in I. M. F. Timişoara ccntro-m oduîară cu tije X iin l- judeţul dumneavoastră s-au 36 12 31 4B 49 34 20 16 1 8. Potenza — Regglna 2— 2 X R n d io -p u b lIc lU tc ; 10,00 A s c u ltă to
terviu în legătură cu cele dis sckcr, metodă prin care co înregistrat, datorită «cestvil lu 34 11 14 24 4 49 35 23 17 r ii ne c c r m u z ic ă d in o p e re ; 1 8 ,1 0
le ctivu l de medici, condus de cru, succese însemnate. Au 3 24 8 35 17 0 C o n c u rs cu p u b lic (R e lu a re ); 11.30
cutate la simpozion. 45 6 23 R o n d o -b u rlc s c â d c L a u re n llu P rn -
dr. loan Moza de la Spitalul fost cazuri cînd s-a putut In
— Ce ne puteţi spune despre 0. Monza — Lecco 2— 2 X (c ta ; 18.53 B u le tin d c ş tir i: 1 0 ,0 0
pul, sim pozionul, de la sine, u n ifica i Deva, precum st cele terveni în mai puţin de două FAZA A II-A : A lb u m fo lc lo r ic ; 19.30 E m is iu n e
simpozion, despr» u llllta le a s-a dovedit foarte util. Lucră la lte colective din Judeţ, au zeci dc m inute în salvarea v ic 10. N ovara — lite ra ră . V e rs u ri de M a ria n a C os-
Iul ? rile, dintre care am reţin ut In obţinut rezultate foarte bune. tim elor accidentate. 21 2 27 16 34 î 18 31 12 17 Catanzaro 2— 0 1 tc s c u . N lc o la c R ă d u lc s c u , L e m n a
15
r ii, D im ilr lc R a c h lc l. T e o d o r $ lc -
î 4
— Referatele prezentate, mod deosebit pe cea a grupu Pot să arăt că în p ro fila xia po- — Vă m ulţum im penlru ama 8 38 17 7 24 M 33 41 45 4 25 fă n ru c u ; 19,5n A c iu n litn te m u z ic a
16
43
15
lui de medici, condus de către litraum atlsm elor. m lln ll rănite bilitate a cu care aţi răspuns 1 11. Perttgla — Barl 1— 1 X lă ; 20,10 O ra s p e c ia lis tu lu i; în.so
loarle bine documentate, re-
dr. loan M ic ii din Hunedoara, Sl alte asemenea accidente, aici în tre b ă rilo r solicitate. PAZA A III-A : N o u tă ţi de m uzlaA u şo a ră cu su
/■.iltote in urma unor cerce- referitoare la p o sib ilită ţile de *e aplică o serie de metode 12. Regglana — Lazlo 3— 1 1 ro r ile IC cssIor; 21 .(1(1 B u lc * in dc
lu ri fructuoase asupra m ateria reducere a accidentelor în ba moderne. Este necesară, Insă, Interviu consemnat de 24 42 47 46 30 23 27 6 19 $ H rl; 21.05 O o p e ră fn p rim ă a u
d iţie ; .S e c re tu l" dc S m c ta n a ; 21.10
lu lu i faptic, dovedind în acest zinul m in ier T eliuc— Ghelar, crearea c o n d iţiilo r de recupe N. STANCIU 22 4B 29 24 45 33 23 43 44 13. Verona — Padova I —0 1 A te n ţiu n e . p A r ln ll!; 22.15 C o n c e rt
d in o p e re ; 21,no R a d io ju rn a l 2,1.07
M a ri m u z ic ie n i In te rp re tln d c fe tu rl
PAZA A IV -A :
In te g ra le ; 23.12 Pc a rip ile in c lo -
28 12 2 47 17 19 4 41 7 Fond do p re m ii: 312 049 lei. d llt o r : 0,53— 1,00 B u le tin de s lu l.
B u le tin m e tfio -ru tle r.
A N U N Ţ U R I
uşlnd să învingă ta scoruri TELEVIZIUNE
mari. Astfel. In prima zi, echi
pa din Deva a învins echipa
Liceului nr, 2 Caransebeş cu
76-10. Iar pc cea a Ltcculut
Şcoala profesională Nădlag (Arad) cu 08-7, In ziua 17,30 P e n lru ccl m ie l. P rie
G ru p u l şc o la r energetic C H E T următoare a învins $coaia T .V . p e n lru s p e c ia liş tii d in In
18,Q0
te n u l n o s tru ...
P ă ca lă ;
de mecanici agricoli sportivă (lin Tr. Scvcrin cu d u s trie ; 18,30 C u rs de lim b a
eng le ză
(le c ţia
a 22-a);
67-11, Iar In ziua a treia $. S.
1 3 ,0 0
ş c o lo r :
A
Deva învinge Şcoala sportivă P e n tru la tin e re tu l A le x . G ra u r;
a cad.
casă
dc se a ră ;
Ut,3u
cu sediul In Deva str. Minerului nr. 24 anunţa Sînicolaul Mare Ş.S. Deva s-a calificat pentru din Timişoara cu 75-/0, reu 19,50 T e le ju rn a lu l m e te o ro lo g ic .
B u le tin u l
şind In acest (ci ca să ciştlge
P u b lic ita te ; 20,00 F ilm s e ria l :
că primeşte candidaţi pentru examenul de admi toate In liln trilc. Dc remarcat T h lc r r y la F ro n d e ; 20.26 O p i
tere în şcoala profesională pentru următoarele că cc/cla/te echipe care au clş- n ia d u m n e a v o a s tră ...; 20 45 F ilm
meserii: R E C R U T E A Z Ă : faza finală a campionatului tigat meciuri în cadrul turneu a r tis tic : „ C lo c fr lla " ; 22.00 D i
d ouă
v e rtis m e n t
m u z ic a l la
lu i nu au reuşit să realizeze p la n e ; 23.10 T e le ju r n a lu l dc
— electricieni centrale staţii şl reţele electrice ; absolvenţi (băieţi) ai şcolii generale dc 8 (7) clase mai mu/l de 21 puncte. n o a p te ; 22,45 În c h id e re a e m i
cu certificat dc absolvire pentru specialitatea ME republican Plecare dintre componentele s iu n ii.
_ electricieni protecţii prin relee şl automa CANICI AGRICOLI, în vîrstă de pînă la 18 ani echipei Scoîtt sportive din De
tizări; împliniţi în anul 1968. In zilele dc 14-10 iunie a c., va a dovedit multa pasiune
— lăcătuşi mecanici pentru cazane şl turbine înscrierile se fac la sediul şcolii din localitate pc terenul de sport al Liceului lor Au luat parte echipele şcoli şi voinţă dc a învinge, lucru
din
sportive
Timişoara,
care a dus îa obţinerea acestui
cu abur. pînă Ia data dc 30 iunie 1968- Actele necesare : pedagogic din Deva au avut Tr. Scvcrin, Deva, precum şl rezultat Irumos. S-au eviden PENTRU 24 ORE
certificat dc naştere copie, certificat de 8 (7) cla loc intrcccrilc din cadrul eta ale liceelor din Caransebeş şl ţiat In mod deosebit sportivele
Examenul va avea loc in perioada l—12 iuLie se original, fişa copilului de la 0—15 ani sau cer pe/ de zonă a campionatului Nădlaq (Arad). Hcnliu Nicoleta, Hlnţ Dantela, v re m e u ş o r In s ta b ilă , cu c e ru l
1968 ş! constă din: tificatul medical, buletinul dc analize şi cererea republican al copiilor, la bas După disputarea turneului Muntolu A., Olaru E., şl altele te m p o ra r n oro 9 . V o r câdea a verse
sla b e de p lo a ie în s o ţite pe Alo
chet lemlnln.
— examen medical; de înscriere. clasamentul se prezintă a stfe l: care au depus tot interesul c u r i de d e s c ă rc ă ri e le c tric e . V iu
pentru cîşttqarca locului l .
lu i
va s u fla
n o rd -
p o tr iv it d in
Examenul se dă la limba română scris şi oral
— matematică — scris şl oral; şl matematică scris şi oral, Ia ambele obiecte din 1. Sconta sportiva Deva 4 4 0 316— 38 8 Le dorim mult succes tetelor dc vest. Z iu a te m p e ra tu ra va fi c u
p rin s ă
in tr e 23 şl
20 g rad e . Ia r
Deva
la Şcoala sportivă din
— limba română — scris şl oral. materia făcută Sn clasele V — VIII. 2. Liceul nr. 2 Caransebeş 4 3 2 2 1 81-117 6 7 care, peste clteva zttc, ne vor n o a p te a In tre 10 şl 13 grad e .
3. Şcoala sportivă Tr. Scvcrin
4
59— 1/8
înscrierile se fac pînă în 30 iunie 1968. Lămuriri suplimentare se primesc zilnic la se 4. Liceul Nădlaq (Arad) 4 1 3 40— 150 5 reprezenta la finala pe (ară a PENTRU URMĂTOARELE
Informaţii suplimentare se primesc la sediul diul şcolii din Sînicolaul Mare — judeţul Timiş, 5. Şcoala sportivă Timişoara 4 0 4 57— 130 4 acestei competiţii. 2 TILE
şcolii, telefon 2813. s lr- 6 Martie n r. 17, telefon 134, între orele V re m e In g e n e ra l In s ta b ilă cu
7,30—16. Echipa Scolii sportive din bună pc tot parcursul întrece G. POPANDRON c e ru l s c h im b ă to r. V o r cădea a-
ve rsc slabe. V ln tu l va s u fla slab
Deva, printr-o comportare mat rii, şt-a surclasat adversarii re- I. SIMION p în ă In p o tr iv it d in n o rd -v e s t.
T e m p e ra tu ra u ş o r v o rin b llA .