Page 85 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 85
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Marţi B3 Iunie 1968
fffflN r r em m iw ăfftaM ău
ne 22.539,743, adică 80,01 Ia wu-
Vizita tovarăşului FRANŢA tă. Procentul de participare es
te aproape egal cu cel înregis
trat la alegerile din m artie A6EHDÂ
Alexandru Bîrlădeanu Rezultatele 1967, care a fost de 80.89 la su
tă. Peste 5 m ilioane de alegă
aproxim ativ 400.000 de vo tu ri ECONOMICĂ
tori s-au abţinu i de la v o \ iar
A primului tur au lost declarate mile.
m S. U. A. vernăm înt „U niunea pentru a In bazinul Ruhr (R. F. a
Jn favoarea p a rtid u lu i de gu-
de scrutin părarea R epublicii", an votat Germaniei) a (ost întemeiat
W A S H IN G TO N 24. — T ri paşnice, precum st program ul un uriaş concern minier prin
misul special Agerpres, N lo- A pollo, care prevede trim ite 9.663.605 de alegători (43,65 !a fuiionarea a 7 întreprinderi.
nescu, transmite*. C o n tim iln - rea unei nave cu echipaj uman sută), pentru Partidul Com u Noul concern intenţionează
du-şi călătoria In Statele Unite, in Lună. A u fost vizitate unele PARIS 24 (Agerpres). — M i nist Francez — 4 435.357 (20.03 sâ treocâ la o reorganizare
A lexandru Bîrlădeanu, vice instalaţii folosite de A dm inis nisterul A fa ce rilo r Interne al la sută), pentru Federaţia Stîn- amplă. Printre altele se pre
preşedinte al C o nsiliu lui de M i traţia naţională pentru aero Franţei a dat p u b licită ţii luni q ii Democrate şi Socialiste — vede ca mai multe mine sâ
niştri. preşedintele C onsiliu lui nautică şi cercetarea spaţiului un com unicat oficial în legă 3.654.003 (16,50 la sulă), iar pen lie închise. In acest fel nu
N aţional al cercetării ş tiin ţi cosmic In operaţiile de lansare tură cu rezultatele prim ulu i tru centrişti — 2.290.165 (10,34 meroşi muncitori din Ruhr sint
fice, înso ţit de un grup de oa a sate liţilo r. tur de scrutin al alegerilor le la sută). ameninţaţi cu concedierea in-
meni de ştiin ţă rom âni şi de In seara aceleiaşi zile, dele gislative care au avut loc d u Printre deputaţii aleşi la groşind rîndurile şomerilor.
ambasadorul României la gaţia română a sosit In oraşul minică P o trivit com unicatului,v prim ul tur de scrutin s<r află
W ashington, C orneliu Bogdan, Orlando, princip al centru al au fost declaraţi aleşi 154 de prim ul m inistru Georqes Pom- George Meany, preşedintele
a vizita t la 22 Iunie C entrul F loridei de m ijloc. Preşedin candidaţi în metropolă, care pidou, secretarul general al uniunii sindicale americane
spaţial de la Cape ICennedy, tele C o nsiliu lui naţional pen au ob ţinu t m ajoritatea abso P.CF., W aldek Rochet. m inis A.F.L.-CI.O,, intr-un articol
aparţinînd A dm inistra ţiei Na tru v iz ita to rii străini, Rlchard lută de vo tu ri. Pentru cei 316 tru l afacerilor externe M ichel publicat in revista „The Fede-
ţionale pentru A eronautică şi Chace, a ofe rit In saloanele c lu deputaţi care vor fi desemnaţi Debre. Şapte membri ai gu ver rationisl", scrie câ şomajul
cercetarea spaţiului cosmic. La bului ,,Rio P inar" din O rlando la cel de-al doilea tur de scru nului francez, precum şi constituie o cauză majoră a
sosirea la Cape Kennedy, oas o recepţie în onoarea vicepre V A R Ş O V IA 24 (Agerpres). — T îrg u l in te rn a ţio n a l de la Poznan şi-a închis po rţile . tin la 30 iunie — de alegătorii Francois M itterrand, lideru l Fe tulburărilor sociale din Sta
peţii rom ani au fost în lîm p in a ti şedintelui C o nsiliu lui de M i din Franţa m etropolitană — va deraţiei S tîngii Democrate şi
de dr. K urt H. Debus, directo niştri al României, A lexandru La e d iţia d in anul acesta a tirg u lu i au fost expuse produse din 46 de ţă ri. fi suficientă m ajoritatea rela Socialiste, G uy M o lie i, secre tele Unile. Intr-adevăr, in a
ceasta ţară discriminarea ra
rul C e ntrului spaţial, şi de alţi Bîrlădeanu, (a care au p a rtici T îrg u l a fost v iz ita t dc aproape 500.000 de persoane. tivă de votu ri. tar general al P artidului So sială constituie o barieră
specialişti. pat prim arul oraşului O rlando P entru a 17-a oară produsele firm e lo r rom âneşti de e xp ort au h iat Ioc în standu După prim ul tur de scrutir, cialist, Pierre Mendes France,
In sala principală a centru şi alte o ficia lită ţi locale. In rile T irg u lu i in te rn a ţio n a l de la Poznan (Polonia). O sup rafaţă de 500 m e tri p a tra ţî în pa rezultatele oficiale sînt urm ă lid e ru l P.S.U., Jean Lecanuet, pentru cetăţenii de culoare
care încearcă sâ obţină un
lu i, dr. Rocca Petrone, d irec cursul zilei de 23 iunie, oas v ilio n şi 1.270 m p în ju ru l m a rii e x p o z iţii au prezentat m u lţim ii de v iz ita to ri şi specialiş to a re le : din cei 28 171635 de lid e ru l p a rtid u lu i centrist, se loc de muncă. Acest fapt es
to ru l op e ra ţiilo r de lansare, a pe ţii rom âni au vizita t obiec tilo r din toată lum ea o d ive rsita te dc produse rom âneşti aduse să ia parte la marea alegători înscrişi pe listele e află In balotaj, aşteptînd re te ilustrat prin aceea câ in
exp lica t oaspeţilor program ul tivele de interes cu ltu ra l şi tu co n fru ntare . A u fost prezente aparalaje dc fo ra j şi echipam ent p e tro lie r foa rte m odern, zulta tul celui de-al doilea tu r rindut negrilor şomajul atinge
Statelor U nite p riv in d dezvol ristic din O rlando şi din îm produse ale in d u s trie i m etalurgice, chim ice şi optice române. S tan duri com plete au pre lectorale, s-au prezentat la u r de scrutin. 6,4 la sută, adică dublu? pro
p re ju rim i Dum inică după- zentat produsele in d u s triilo r te x tile şi m a şin ilo r agricole, forestiere, de construcţie, elec
tarea construcţiei de rachete trotehnice. centajului de şomeri inregis-
amiază, delegaţia o sosit, pe
utilizate Jn lansarea s a te liţilo r In foto g ra fie : Vedere generală a stan dului în tre p rin d e rii rom âne de com erţ exte trat in rindul albilor.
calea aerului, la N ew Y ork.
pentru cercetări în scopuri rio r „M a ş in e x p o rl".
Noul guvern italian oamenilor muncii din ţările
revendicativă a
Mişcarea
capitaliste continuă. Astlel,
budapesta : Cooiunicaful sesiunii Agerpres, N icolae Puice-x trans Vizita în Italia a R O M A 24 Agerpres). — tale de centru-sttnga, P arti în Canada muncitorii care de
R O M A
24.
Corespondentul
mite : Luni dim ineaţa, delegaţia După o criză guvernam entală dul Socialist U nificat, a re servesc ecluzele canalului St.
Lawrence sînt in grevă de vi
£ grupului de lucru al partidelor din Republica Socialistă Româ care durează de la 6 Iunie, fuzat să participe la noua nerea trecută. Greviştii reven
U niun ii Generale a Sindicatelor
în urma dem isiei cabinetului
nia. condusă de tovarăşul delegaţiei U.G.S.R. de centru-stlnga condus de form aţie politică. Această dică sporirea salariilor. Alţi
2.700 de grevişti din provin
comuniste si muncitoreşti Gheorghe Apostol, a continuat A ldo M oro (dem ocrat-creş- cia canadiană Ontario cer
hotărîre a fost determ inată
Gene condusă de tovarăşul
con vorb irile cu m em brii secre tin». socialişti şi republicani). de faptul că, la recentele sporirea salariilor şi îmbună
BUDAPESTA 24 (Agerpresl. Iransmls de agenţia M .T.I., a ta ria tu lu i Confederaţiei G iovannl Leone, senator de- alegeri legislative, P.S.U. a tăţirea sistemului de pensio
După cum transm ite agenţia avut loc un schimb m ultilate ra l rale a M un cii din Italia. In ca m ocrat-creştin, a reuşit luni p rim it un num ăr de v o tu ri nare. Cereri similare prezintă
să formeze un nou guvern.
vorb it Gheorghe Apostol
M .T.I., grupul de lucru penlru de păreri cu p riv ire la însem drul în tiln irii, tovarăşul Acesta este con stituit în e x mai m ic declt în alegerile şi greviştii din transportul în
pregătirea docum entelor con nătatea $i con ţinu tu l princip a Gheorghe A postol a clu sivitate din reprezentanţi precedente, aceasta fiin d con comun al copitalei portu
s fă tu irii internaţionale a p a rti lu lu i document al consfătuirii, despre preocupările acluale ale ai P artidului Democrat-Creş- gheze, Lisabona.
delor com uniste şi m uncitoreşli al cărui titlu este: „S arcinile sindicatelor din România şi lu lu i $i a trib u ţiilo r sindicate im portanta dezvoltării $i pe v ii siderată o dezaprobare a co
s-a în tru n it la Budapesta între luptei antiim perialiste în actua sarcinile lo r In înfăptuirea mă lor, participarea lo r crescîndă tor a re la ţiilo r de cooperare tin. P rincipalul partener al la b o ră rii P.S.U. cu deino- In Congresul S.U.A. au fost
18 st 21 Iunie. la perioadă şi unitatea în ac s u rilo r în curs de aplicare în la rezolvarea tre b u rilo r de stat între cele două centrale sin d i fostei co a liţii guvernam en crat-creşlinii. prezentate proiecte de legi ca
La întru n ire au participat re ţiunea p a rtide lor comuniste şl tara noastră p rivin d ridicarea şi obşteşti. cale naţionale, în Interesul oa re vor avea ca efect limita
rea schimbului de mărfuri in
prezentanţi ai 38 de partide co m uncitoreşti şl a tutu ro r forţe pe o treaptă superioară a în tre In acest cadru a fost scoasă m enilor m uncii din Ita lia şi tre cele două Americi. Repre
muniste şi m uncitoreşti. P arti lo r antiim perialiste". g ii a c tiv ită ţi economice şi so- în evidenţă participarea repre România, al u n ită ţii de acţiune zentanţii guvernelor din ţările
dul Comunist Român a fost P articipa nţii la întru n ire au clal-culturale. Referindu-se la zentanţilor U.G.S.R. şi ai un iu nale. a cauzei păcii şi progre Prima dopa a „IxflMrti Americri Latine şi-au exprimat
a m işcării sindicale Inte rn a tio
reprezentat de un observator. căzut de acord asupra altor dezvoltarea dem ocraţiei socia n ilo r pe ram uri ale sindicatelor in mod public nemulţumirea.
La în tîln ire a grupului de lu subiecte ale a c tiv ită ţii grupu liste, şeful delegaţiei U.G.S.R. la activitatea organelor econo sului social. Cunoscutul economist Cortos
cru, se arată în com unicatul lu i de lucru. a scos în evidentă creşterea ro- mice şi de stat — expresie a După-amiază, t o v a r ă ş u l europene Santnmaria, preşedintele „A-
ad în cirii dem ocratism ului so Gheorghe A postol $> A gostino hanţei pentru progres", intr-un
cia list în ţara noastră. Totoda N ovella, secretar general al mesaj adresat Congresului a
tă. 3-a subliniat ro lu l sindicate C.G.I.L., au semnat com unicatul impoiriva nconazismuiui" merican subliniază câ „orice
lor în soluţionarea problem e comun p rivin d vizita delegaţi măsură care limitează scurge
„ O r a ş u l r e n a ş t e r i i 6 6 lor economice şi, îndeosebi, a ei U.GS.R. în Italia. rea de dolari in America La
celor caro privesc co n d iţiile de Seara, preşedintele C onsiliu D A C H A U 24 (Agerpres). In buie să se ceară guvernului tină va provoca reducerea
muncă şi de viată ale salaria ţi lui Central al U.G.S R a o fe rii cadrul prim ei etape a „în tîln irii vest-germ an dizolvarea im edia cumpărărilor latino-americane
ş i- a î n c h e i a t e x i s t e n t a lor. Exprim înd satisfacţia dele conducerii C onfederaţiei Gene m u lu i” , organizată de asociaţia tă a tu tu ro r partide lor şl org a in S.U.A.". Santamaria arată câ
îm potriva neonazis-
europene
o masă tovărăşească in cinstea
împotriva
n iz a ţiilo r neonaziste. A luat. de
campanie
gaţiei
noua
U.G.S.R. fată de p rim i
rea prietenească, călduroasă dc rale a M un cii din Italia. A u vest-germ ană „A cţiun ea demo asemenea, cu vîn tu l conducăto sporirii schimbului de mărfuri
® Autorităţile din Washington au re n a şterii" evacuînd cu forţa pe care s-a bucurat în tim pul şe pa rticip at m em brii secretaria cratică". duipinică a avut loc ru l organizaţiei „A cţiu n e a de cu America Latină se duce
la Dacliau; fost lagăr de e xte î-
curs Ia o încercare de forţă împotriva par cei care mai rămăseseră înăun de rii sale în Italia, din partea ac tu lu i C.G.I.L., ai conducerilor m inare nazist, o m anifestaţie m ocratică", s c riito ru l K tirt tocmai * 6înd acest continent
in dezvoltarea sa se strădu
Hirsch,
unor federalii naţionale de ra
tiv iş tilo r C.G I L. şi a oam enilor
care a adus reproşuri
tru. Au fost arestate aproxim ativ
ticipanţilor la „marşul săracilor ' • Poliţia 100 de persoane. In felul acesla m uncii din Taranto, Torino. mură ale C.G.I.L., precum si dr, la care au pa rticip at aproxim a guvern ulu i vest-germ an că nu ieşte sâ înfăptuiască o ex
„oraşul ren aşterii" şi-a înche Florenţa şi Roma. tovarăşul Ion Radu. însărcinat cu afaceri tiv 10,000 de lu p tă to ri din re pansiune a comerţului exte
a arestat aproximativ 100 de persoane, ia m ăsuri eficace îm potriva rior.
iat existenta. Gheorghe A postol a accentuat a.i. al României la Roma. zistentă şi victim e ale persecu
printre care reverendul Ralph Abernathy ★ ţie i naziste. In fata fostelor m işcărilor neonaziste.
cuptoare în care zeci de m ii de
şi principalii săi colaboratori. „O raşul renaşterii" a fost In de ţinu ţi au fost arşi, a luat cu-
mă în Parcul federal situat în Atacuri a le p atrioţilor v in tu l O skar M uller, fost m i
stalat, cu şase săplăm înl în u r
nistru in landul Bavaria şl u l
W A S H IN G TO N 24 (A g e r tic prizonieri cele 600 de per tre Casa A lbă şl llu v iu l Poto- tim ul conducător al C om itetu
pres). A u to rită ţile federale si soane Intre care şi reverendul mac. în apropierea monumen sud-vieinam ezi lu i d e ţin u ţilo r din Dachau, care
m unicipale din W ashington au Ralph Abernathy, conducătorul tu lu i rid icai în memoria loslu- a cerut dizolvarea P artidului
lu i preşedinte Lincoln.
recurs la o încercare de forţă m arşului. S A IG O N 24 (Agerpres). — la f 7 iunie, p a trio ţii su d -vie t- N ational Democrat (P.N.D.) de
Îm potriva p a rticip a n ţilo r la In in te rio ru l taberei săracilor După cum anunţă agenţia namezj au supus u n u i p u te r extrem ă dreaptă. A trăgînd a-
„m arşul săracilor". In cursul di a avut loc un m iting la care de presă E liberarea, în p e ri nic bo m bardam ent de a rtile tentia asupra p rim ejd ie i pe ca
m in eţii de luni, lid e rilo r acestei lid e rii p a rticip anţilor la marş Formule de oada 10— H iunie, detaşam en rie baza am ericană dc la re o reprezintă acest partid,
mari acţiuni protestatare II au hotărît să organizeze un te ale F ro n tu lu i N a ţion al de K ha ng Bang, d istru g în d se M u lle r a subliniat că principa
s-a înm înat un ultim atum ce- marş în fala c lă d irii C ongre E lib e ra re d in V ie tn a m u l de d iu l c a rtie ru lu i general şi al lele punclc ale program ului
rin du -li-se să părăsească „o ra sului. Punînd in aplicare aceas compromis sau sud. in cursul a ta c u rilo r de c e n tru lu i de in fo rm a ţii După P.N.D sînt identice cu cele ale
şul renaşterii", — cum a lost tă hotărire, lideru l pa rticip an clanşate în p ro vin cia K o n tu m încetarea tiru lu i de a rtile rie , pa rtidu lui nazist de odinioară.
denum ită tabăra Instalată de ţilo r la „m arşul săracilor", re iluzii deşarte... au scos din luptă tre i com pa p a trio ţii au pătruns in te rito In loc de a se tolera şi m in i
pa rticip a n ţii la acest marş care verendul Ralph Abernathy. s-a nii am cricano-saigoneze. Ele riu l bazei şi au a ru nca t în aer maliza P.N.D., a declarat el, tre
urmăreşte să determ ine Con- îndreptat, în fruntea unei co au do b o rît şi două avioane 2G de m aşini blindate, 30 de
qresul şl guvernul american să loane. spre clădirea Congresu fn urma avalanşei dc Aceeaşi agenţie inform ează că ta n cu ri şl a lt a rm a m e n t
ia m ăsurile necesare am elioră lui dar p o li|ia a îm prăştiat co schimbări In sinul cam atilci
rii c o n d iţiilo r lo r de viaţă şi loana dem onstranţilor areslîn- regimului saigonez, disensiu- La Triest s-a
de trai. du-1 pe A bernathy şi pe p rin nlle dintre principalele per
se adln-
sonale Thieu-Ky
Im ediat după ultim atum , pes cip a lii săi colaboratori. Intre cesc. Pentru o calma spiritele Declarafiile senatorului
te 600 de p o liţiş ti au Încercuit tim p „fo rţe le de şoc" ale p o li şi a salva aparentele se în restabilit calmul
„oraşul ren aşterii" făcînd prac tie i" au ocupat „oraşul re
cearcă In prezent unele for
mule de compromis. Simbă- McCarthy
M „ preşedintele" Thicu a TRIEST 24 (Agerpres). După
cipru: începerea convorbiri net dc război” însărcinat cu W A S H IN G T O N 21 (Agerpres). — S enatorul Euge două zile de ciocniri. Intre fo r
holârtt crearea unui „ cabi
ţele de p o litie şl sutele de ma
ne
pretendent la obţinerea
candidaturii
M cC arthy.
„ coordonarea ansamblului dem ocrate la preşedinţie, a declarat în cadrul unui nifestanţi care protestau îm po
lor fnlre liderii viefnameze". Noul cabinet in te rv iu televizai că in te n sifica re a bom bardam ente triva p o litic ii economice duse
politicii guvernamentale sud-
de o fic ia lită ţile oraşului,
ca l
ar avea un caracter neoii- lo r am ericane asupra p ă rţii sudice a R. D. V ietnam , m ul a fost re sta b ilit la Triest.
extinderea a c ţiu n ilo r m ilita re în V ie tn a m u l de sud şi
minorităţilor greacă şi (urcă trim ite re a de noi trupe am ericane sînt fapte care nu tă. 50 de m anifestanţi au fost
In urma Incidentelor dc sîinbă-
fa vo ra b ile
pot c o n trib u i la crearea unei
atm osfere
N IC O S IA 24 (Agerpres). special al O N .U „ O sorio-Ta- Notă externă pentru ducerea c o n v o rb irilo r o ficia le dc la Paris în arestat!. O rganizaţiile sindicale La B e rlin , tu rn u l te le v iz iu n ii, o construcţie cu care se
tre re p reze ntan ţii R.î>. V ietnam şi S.U.A.
Senatorul
Luni au avut loc la Nicosia fall, care a organizat convor şi-a re a firm a t in te n ţia dc a pleca la Paris Ia s firş itu t a filiate Confederaţiei Generale m îndreşte cap itala R.D. Germ ane, sc în a lţă în ritm rap id . In
con vorb iri între lid e rii m in o ri b irile . C onducătorii celor do lu n ii iu lie sau înccputtiT lu n ii august, pentru a avea a M uncii şi U niun ii Italiene a prezent el a atin s 216 m, con stru cţia urm în d a fi încheiată
tă ţilo r greacă şi turcă din C i uă delegaţii au refuzat să facă în tre ve d e ri cu repreze ntan ţii R. D. V ie tn am la con M un cii au lansat o chemare la încă in cursul a n u lu i 1968.
pru, în vederea g ă sirii unei precizări asupra desfăşurării a clal şl ar constitui un tel de v o rb irile o ficiale . El a precizat că nu doreşte să ia In fo to g ra fie : N oul tu rn a l te le v iz iu n ii, care se in te
lorm ule de rezolvare a p ro ble cestei prim e runde de convor „ trium virat" 1n care şi-ar pu parte la c o n v o rb iri sau să facă pro pu neri, ci doar să greva generală pentru ziua de grează a rh ite c to n ic ii B e rlin u lu i.
mei C iprului. La aceste con vor b iri. lim itind u-se să anunţe că tea tace loc şi „vicepreşedin discute s itu a ţia cu re p reze ntan ţii nord-vietnam ezi. 25 iunie.
biri, care au avut loc la un ho se vor în tîln i din nou jo i la tele" Ky aliat In momentul
tel din apropierea lin ie i de de reşedinţa lu i Denktash din dc faţă In dizgraţia protecto m
m arcaţie care îm parte N icosia sectorul turc, apoi luni, la reşe rilor săi americani. Thieu
în sectoarele grec şi turc, de dinţa Iul Clerides, din sectorul plănuleşte şi crearea altor
legaţia greco-cipriotă a lost grec. S-a anunţat că aceste în- organisme, cum ar ii „un 0 Luni dimineoţa patriar citind postul de radio Bagdad. armelor de foc a provocat in vocole de revărsarea apefor Flu săptămînă trecută. Unele dintre
condusă de G lafkos Clerides, tîln trl vo r avea loc de două ori consiliu dc securitate” In ca hul Bisericii Ortodoxe Române, Singurul reprezentant ol m inori S.U.A. moartea a 189 de per viului Brahmaputra şi ale afluen acestea au fost stinse de echi
iar delegaţia tu rco-clprio tă de re sâ-şi instaleze, după cum Justinian Marina, core face o tăţii kurde rămas în cabine soane (109 asasinate, 64 sinu ţilor acestuia, peste 250.000 de pele de intervenţie pentru paza
Rauf Denktash, A participat, pe săptămînă a lte rn a tiv la re se vede, r.u numai prietenii vizită în Austria la invitaţîo car tul Irakian este ministrul justi cideri şi 16 accidente). Statis persoane din statul Assam au contra incendiilor şi de pompie
de asemenea, reprezentantul şedinţele celor doi lideri. Intr-ale corupţiei, ci şi ad dinalului Konig. a fost primit de ţiei. Potrivit agenţiei Fronce tica se referă Io săptămînă în rămas fără adăpost. Zece per rii sosiţi din oraşul Los Ange-
versarii nemultumifi. Obser preşedintele Republicii, Fronz Presse, cei doi reprezentant» oi care preşedintele Lyndon John soane şi-ou pierdut viata, iar les şi din oraşele învecinate. în
vatorii politici se întreabă, Jonas. A fost, de asemenea, pre populaţiei kurde şi-au prezen son o semnat o lege prin core altele sînt date dispărute. Inun timp ce altele nu ou putut fi
tară să-şi ascundă zîmbetele zent ombosodorul României la tat demisia la incepulul (unii sînt instituite unele restricţii in daţiile au provocat mori daune puse încă sub control. Avioane
ironice, ce ar putea oare să Vieno, Gheorghe Pele. Cu o- moi în semn de protest împo domeniul vînzărilor de orme. Po materiale în statul indian As şi elicoptere participă la opera
mai coordoneze diferitele co cest prilej a avut loc o discuţie, triva m odificării constituţiei pro trivit datelor publicate de Bi sam. Mii de acri de orez şi iută ţiunile de stingere a incendiilor,
mitete apărute In ultima vre care s-o desfăşurat intr-o a t vizorii a Irakului. roul Federal de Investigaţii. în au fost complet inundaţi, iar re aruneînd substonte chimice.
me la Saigon, ca ciupercile ? mosferă cordială. 1966 au fost ucişi cu orme de colta este compromisă în între
Căci sc ştie prea bine cine 0 La Praga a fost consti Q Potrivit agenţiei pakiştane- foc 6.500 de americani, adică 0 întîlnirea de fotbal dispu
„coordonează” politica „gu tuită Uniunea Ziariştilor cehi. gime, La operaţiunile de sal- tată duminica seara pe sta
vernului” de la Saigon. Cei 256 de delegaţi ai Congre dionul River Plata din Buei.os
Prin agitaţia şi forfota sului constitutiv, reprezentind Aires, dintre echipo locală şi
schimbărilor de cabinete sc peste 3 000 de ziarişti, ou oles „Boca Junior1', Io core au asis
încearcă de fapt să se creeze comitetul Uniunii compus din 63 C U R I E R • C U R I E R tat peste 80.000 de persoone,
iluzia unei activităţi pentru de persoane. A fost, de aseme s-a term inat cu un bilan{ tra
a justttica fn ochii spriiinito- nea. aprobat noul statut ol U gic : 80 de morţi şi 130 de ră
rilor lor iuncfiilc şi jache niunii ziariştilor cehoslovaci. In niţi. După cum informează o-
tele de dolari primite. „E fi rezoluţia politică o Congresu genţiile de presă, oceostă ca
cienta” acestor măsuri este lui, zioriştii şi-au exprimat soli ze de presă la Raivalpindi s-a in medie 125 pe săptămînă. vare o populaţiei sinistrate par tastrofă, fără precedent in is
dc-a dreptul ridicolă. Portele daritatea deplină cu programul anunţat încheierea primei etape ticipă unitâţi ale armatei in toria fotbalului argentinian, se
de eliberare naţională, spri de ac|îur\e ol P. C. din Ceho a lucrărilor pentru demarcarea 0 Cercetările forţelor aeriene diene. datoreşte faptului că imediat
jinite de întreaga populaţie slovacia A fost odoptotă. de frontierei pakistano-indiene in militare britanice pentru găsi ce portida a luat sfîrşit s-q
sud-vietnameză, obţin zi de osemenea, o rezoluţie cu pri regiunea Kutch. In ştirile trons- rea navigatorului solitar Alee 0 Intr-o mină din Bellsbank râspindit zvonul că o tribună s-a
zi succese tot mai m ari fn vire Io legea presei şi cu pri mise de agenţia pakistaneză se Rose, aflat la bordul yachtului (Republica Sud-Africană). un prăbuşit. Mulţimea, cuprinsă
lupta împotriva acestui re vire la situaţia materială şi so- relevă că lucrările de demar „Lively Lady“ ou rămas fără re muncitor a găsit un diamant de de panică, s-a îndreptat -pre
gim urît de popor care sc mai cîalâ o ziariştilor. care o frontierei s-ou deslăşu zultat. Ultima dată, Alee Rose 162 carate in valoare de apro porţile de evocuore ale stadio
• rat printr-o strînsă coloborore o a fost văzut acum douâ sâptâ- ximativ 120000 dolari. Preţioasa nului. Una din porţile turnante
m enfinc numai datorită prezen
E L V E Ţ IA . — Cabana „G ra n d C lia le l" d in Kosînicrcs, ţei celor peste jumătate dc 0 Preşedintele Abdel Rahman personalului tehnic oi celor mîni Io 400 mile sud de Insulele piatră se află acum în posesia o fost blocată. Incercînd să se
pe lingă fa p tu l că este cea m ai m are cabană, s lim e ş lc ad milion de m ilitari americani Aref a promulgat un decret două ţări. Azore. El o părăsit Australia unuia dintre patronii minei. îndrepte spre alte ieşiri, in
m ira ţie p rin orn am e ntaţia exterioară — p ic tu ri, scu lp tu ri pe teritoriul Viclnom ului dc în core occeptă demisia din gu acum trei luni îndreptîndu-se rîndul mulţimii s-a creat o bus
în lem n şi in s c rip ţii — d in 1754, dată cind acolo era insta sud. vernul ţării o doi miniştri, re 0 O statistică intocmitâ da spre Anglia pe la Capul Horn. 0 Mii de hectare de păduri culadă, iar primii spectatori
lată o fa b rică de bere. I. ALEXANDRESCU prezentind minoritatea kurdă din agenlio Associated Press arată din California continuă sâ fie care se aflau în fa|a porţilor
irak, anunţă agenţiile de presă câ săptămînă trecută folosirea 0 In urma inundaţiilor pro- mistuite de incendiile izbucnite turnante au fost zdrobiţi.
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI j «ir. Dr. Petro Grozii or 36. telefon 1275. 15 65. 23 17. — TIPARUL i Întreprinderea poligrafică Hunedoara — Deva.
/