Page 86 - Drumul_socialismului_1968_06

Conducătorii de partid

şi de stat au vizitat Centrul

de perfecţionare a pregătirii

cadrelor de conducere

din întreprinderi

M arţi Io amiază, tovorăşul 0 întreprinderilor. Centrul de ta reo şî spccioliroreo cursanţilor,
ANUL XX NR. 4192 MIERCURI 26 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Nicoloe Ceouşescu. împreună cu Otopeni o fost organizat pe ba­ planurile tematice, precum şi
tovarăşii Ion Gheorghe Mourcr, zo unei convenţii între guver­ rezultotele dobîndite în cele ze­
Paul Niculescu-Mizil. Ilie Ver­ nul român. Programul Naţiuni­ ce luni care ou trecut de la in-
de!, Moxim Berghionu. Petre Lu- lor Unite pentru Dezvoltare cepereo octivîtoţii centrului. El
pu, Manea Mânescu şi Dumitru (P.N.U D.) şi Organizaţia Inter­ aroto că pînă în prezent cele
progrome
cinci mori grupe de
Popa, o făcut o vizită Io Cen­
ZILELE TREC, trul de perfecţionare o pregăti­ cătorii de partid şi de stat sim de cursonţi — directori gene­
naţională o Muncii.
au fost absolvite de peste 1.700
La intrarea în institut, condu­
din
rii cadrelor dc conducere
întreprinderi de Io Otopeni intîmpinaţi de Ion Nîculescu, d i­ rali. directori, ingineri şefi, con­
tabili şefi. normotori din aproo-
Mircea Voi-
rectorul centrului.
Noua instituţie, rod ol trans­
SARCINILE punerii în viaţă o onsombluîui nescu, prim-vicepreşedinie al pe 500 de întreprinderi dîn in­
DAR PLANUL de măsuri stabilite de Congresul bleme de organizare şi salari­ chimie, metalurgie, mine, petrol,
Comitetului de stat pentru pro­
dustriile constructoare de maşini,
ol IX-lea şi de Conferinţa No-
ţională o P.C.R., în vederea ri­ zare. de experţi şi specialişti oi economie forestieră, industrie u-
SEMESTRIALE dicării nivelului general al e fi­ centrului. Ero. de osemeneo. şooro şî alte romuri economice
prezent dr. Enrico Pauli, repre­
din mareo mojorîtote o judeţe­
cienţei activităţii economice, are
N U SE REALIZEAZĂ menirea de o contribui Io per­ zentantul Biroului Internaţional lor ţării. Directorul centrului re-
01 Muncii.
fecţionarea conducerii activităţii
economice corespunzător stodiu- In sola de consiliu, directorul
Indeplihite lui octual şi perspectivelor de centrului prezintă conducătorilor !(Con(ihuar£ / în pag. a 2* o)
metodele
de partid şi dc stot
dexvoltore o economiei naţiona­
le, de dotare tehnică, modernă moderne folosite în pcrfecţiona-
In urmă cu două săptămlnl. exploatări m inusul de forţă talizează nu mal puţlu de
plenara C o m itetului judeţean rle muncă si pre qă lirile res­ 12.253 tone. Şi mai în g rijo ră ­
de partid aprecia că la exploa­ tante sînt luate drept „cai de tor este faptul că pe ansam­
Oţelăria tările m iniere din Valea J iu ­ bătaie'* pentru explicarea ră- b lu l com binatului, din cele 35 Cuvîntul tovarăşului
lu i sc înregistrează răm incri m înerîlor în urmă. de sectoare direct productive,
18 sînt rămase sub plan, iar
In opoziţie cu cele două ex­
electrică de la In urmă. ca urm are a neritm l- ploatări sl cu angajam entul între acestea m ulte au o pon­
c ilă tii producţiei. Era vorba a-
lunci de nerealizări im portante conducerii com binatului, re v i­ dere ridicată în volum ul pro ­
CS. Hunedoara ra re grevează asupra econo­ rim entul m ult aşteptat In recu­ ducţiei pe exploatări. De aici NICOLAE CEAUŞESCU
miei ju d e ţu lu i, creînd serioase perarea restantelor nu s-a pro­ rezultă clar că, în ciuda c riti­
im p lica ţii economice şî fina n­ dus încă. Ba chiar, pe alocuri, cilo r form ulate de organul jw-
dclean de partid,
conducerile
s-a accentuat. Im ediat
după
Alături de secţiile I fur* ciare atît pentru com binatul plenară, mai precis la 15 iu ­ e xp lo atărilor si a com binatu­
nale şi fabrica veche de carbonifer, cîl $i pentru bene­ nie, pe total com binat m in u­ lu i nu tratează îndeplinirea rl- Am ascultat c\ j deosebit in­ sitale pentru progresul rapid să acţioneze în a$a fel In cit să
fic ia rii săi.
aglomerare, colectivul o- sul era de 11.007 tone de căr­ quroasă, de către toate sec­ teres cele expuse de directo­ al econom ici româneşti m o­ transpună în viată cunoştin­
ţelâriei electrice de la Conducerea com binatului bune. Două zile mai tîrziu se toarele $i exploatările, a sar­ ru l C e ntrului de perfecţionare dernizarea ci spre a putea ţine ţele dobîndite, să asigure ca
Hunedoara raportează carbonifer a exp rim ai prin ing. raportează recuperarea n 8.622 c in ilo r de plan ca o problemă a cadrelor de conducere p ri­ pasul cu cerinţele dezvoltării întrep rind erile unde-şi desfă­
realizarea inointe de ter* Gheorghe lliescu. dircctot teh­ tone. A parent era un salt im ­ majoră, de stringentă actuali­ vin d activitatea de început a mondiale. şoară activitatea să obţină rea­
men a pianului semes­ nic, un angajament ferm că se portant. Dar acest salt a fost tate si im portanţă. îndeamnă C e ntrului romanesc de per­ Desiqur că, asemeni oricărui lizări cit mai mari In dome­
trial. Principala cale prin vo r lua cele mai energice mă­ la această concluzie faptul de fecţionare a cadrelor, a lpus început, s-au realizat aici şi n iu l fo lo s irii mai raţionale a
care s-a ajuns la acest suri ca pînă )a sfîrşitu l lu n ii neconceput, în totală opoziţie tovarăşul N icolac Ccauşcscu. lu cru ri bune. dar mai slnt si m ijloacelor, o organizării mai
rezultat o constituie creţ* iunie să se recupereze integra/ cu noţiunea elementară dc o r­ Din felul în care se dcslă- lu cru ri care trebuie încă îm­ bune a p la n ifică rii resurselor
terea cu 5 la sută a tim­ restantele, iar pe totalul p ri­ ganizare a m uncii, ca toate soarâ această activitate se bunătăţite, perfecţionate. Inte­ m ateriale şi umane, spre a asi­
pului efectiv de funcţio­ m elor 6 lu ni com binatul să ra­ sectoarele de la U ricani sl Dîl- poate spune că hotărîrea lua­ resul cu care conducătorii în ­
nare a cuptoarelor, ca ur­ porteze îndeplinirea integrala ja, trei sectoare de la A n i­ tă dc partid 51 guvern, ric a tre p rin d e rilo r urmează aceste gura o creştere rapidă a pro-
mare a reducerii opririlor a in d ica to rilo r de plan. noasa si patru de la Vulcan să trece la orqanizarea acestui cursuri, străduinţele lo r pen­ d u c tiv ită lii m uncii, a eficien­
accidentale şi a duratei U rm ărind pulsul producţiei sufere dc boala cronică a ră- centru, cu s p rijin u l O rganiza­ tru cunoaşterea m etodelor mo­ tei a c tiv ită ţii economice.
de reparaţii. de cărbune zi de zî, rezultă m in erii sub plan. ţie i Internationale a M uncii, a derne dc organizare, de con­ C u n o a ş t e ţ i preocuparea
o sumă de concluzii demne de
In timpul rămas pinâ luat In seamă. In prim ul rlnd Evident, clnd se vorbeşte fost o hotărîre bună, că ca ducere a a c tiv ită ţii economice
la finele semestrului, oţe- se. constată ritm ul constant, bun despre neîndeplinirea planului corespunde stadiului actual la demonstrează că specialiştii,
larii vor produce in plus de lucru, la m inele Lupeni si făcut într-o dum inică, zi In ca­ la zi. exemplar, „ca la carte", care a ajuns economia tării cadrele de conducere ale eco­ (Continuare îrt oag:' a. 2*a)
circa 1000 tone de oţeluri Petrila. Prin rea liză rile lor, co­ re In mod obişnuit nu se lu ­ nu pot fi omise gre utăţile de noastre; ea apare ca o nccc- nom iei rom âneşti sint hotărîtc
speciale. De remarcat că, lectivele celor două exploa­ crează. Au urm at apoi restul ordin absolut obiectiv. Inerente
de la începutul anului şi tări au acum ulat ric la începu­ zile lo r lucrătoare. Era deci nor­
pinâ în prezent, datorită tul anului, pro du cţii suplim en­ mal să se continue ascendent, specificului producţiei dc căr­
gospodăririi şi folosirii ju­ tare de 24.460 si respectiv ca liecare sector si exploa­ bune. Este datoria conducerii
dicioase a feroaliajelor, 8.167 tone de cărbune, fapt ce tare să tindă spre semnul plus com binatului, a specialiştilor
electrozilor şi altor mate­ le perm ite să raporteze înde­ pe g ra licu l producţiei. M in u ­ să le rezolve. Tot aşa cum de Opinia publică aprobă în
riale, s-au obţinut econo­ plinirea înainte de termen a sul însă, în loc să scadă, a în ­ Tebea, Mesteacăn — locali­
mii suplimentare la preţul ceput din nou să crească. datoria acestora este conduce­ tăţi cu rezonanţe in istorie, dar
de cost in valoare de pes­ plan ulu i semestrial. Im portant rea operativă a procesului de şi cu un tot mai pronunţai
te 500.000 lei. este si faptul că re a liză rii'' Fotografia la zi a situaţiei producţie, Intervenţia hotărîtă peisaj industrial modern.
celor două m ine au fost o b ţi­ operative prezintă o im agine în înlăturarea deficientelor IN CLIŞEU : „Cale" aer,a- unanimitate măsurile adopta­
nute în c o n d iţiile lipsei de «»- de loc trandafirie. La ora ac­ nâ la I. M. Jebea.
fective sl depăşirii substan­ tuală cota restantă este de Foto : V. ONOIU
I. F. Deva ţiale o planului de deschideri 6.195 tone. „C o ncu ră '1 1a a­
sl pregătiri. Subliniem acest as­ ceasta m inele Paroseni, D llja . (Continuor* in pag. a,.Z-â)
pect în tru c lt la toate celelalte U ricani şi Aninoasa, care to ­ te de plenara CX. al P.C.R.
Pentru muncitorii, ingi­
nerii şi tehnicienii între­
prinderii forestiere Deva
— cea mai extinsă unita­
te forestieră din judeţ — In aprovizionarea cu legume şi fructe Cei ce atentea­
ziua de ieri a însemnat Va spori intere­
încununarea eforturilor de­
puse o jumătate de an : ză la avutul
îndeplinirea cu 5 iile mai
devreme a planului se­ N U S E P O A T E C A ÎN Z IL E L E sul pentru ridi­
mestrial la producţia glo­
bală, producţia marlâ obştesc vor da
vindutâ şi încasată, pro­ Recentul schimb de expe­ în d re ptăţii! să credem că si­ carea calificării
ductivitatea muncii, pre­ rienţă în dom eniul deslacerii tuaţia rezidă în deprecierea
cum şi a planului la prin­ legum elor si fructelor, re a avui m ărfurilor, carc-si fac un înde­ socoteală
cipalele sortimente. |r*c în ju de ţu l nostru, n con­ S C H IM B U L U I lungat stagiu in depozite apoi.
S-au livrat in plus eco­ stitu it. fără exagerare spus. In magazine, fiind prea scum ­ cadrelor
nomiei naţionale, in a- term enul de com paraţie intre pe, greu vandabile, m otiv pon- Im portantele transform ări produse In so­
ccaştă perioadă, peste ceea ce trebuie să lie şi cc pq tiu care sc aplică o rednrere cietatea noastră, activitatea politico-educa-
10.000 do metri cubi de ce este, de fapt, unitatea dc consistentă a p re tu rilo r Dar tivă desfăşurata dc partid si de stat au de­
buşteni pentru cherestea desfacere a acestor produse. D E m arla tot nu >e mai vinde, da­ term inat transform ări im portante si în didactice
şi furnire, lemn pentru In zilele schim bului de expe­ torită ca lită ţii ei discutabil.- conştiinţa oam enilor m uncii. Cu toate aces­
mină şi celuloză, cheres­ rienţă. m ulţi consum atori, În ­ A tun ci in te rvin e seim prcpara- tea se remarcă pe alocuri persistenţa unor
tea fasonată şi alte pro­ deosebi cei de pe ilin e ra riu l roa ci — murare, conservare vestig ii ale vechii m orale la u n ii cetăţeni M ăsurile adoptale de recenta plenară a
duse lemnoase. trecut în revistă de delegaţii etc. — de unde se ivesc alto care săvîrsesc fapte grave îm potriva a vu tu ­ C om itetului Central al p a rtidu lui, exemplu
pus întreb ări, E X P E R IE N Ţ A ?
Personalul forestier din din ţară (Deva, Hunedoara, Pe­ Pierderi Dacă s-ar fi aplicat lui obstcsc. a v ie ţii sau b u n u rilo r cetăţe­ de echitate si g rijă faţă de om, pun pa un
exploatările de la poale­ troşani), şi-au o reducere eşalonată, p»* par­ nilor. plan superior aprecierea m uncii fiecărui
le Muntelui Găina, Vadu cxprim lnd elogii la adresa ce­ cursul creşterii volum u lui de Cum pot fi calificate faptele unor in cu l­ cetăţean In funcţie dc calitatea şi ca n tita ­
Dobrii, lunca Cernii şi lor ce au datoria să ne apro­ aprovizionare a între p rin d e rii, paţi de teapa lui Dănciulescu Vasile, a com­ tea ei. de valoarea socială a m uncii pres­
din alte exploatări şi par­ vizioneze cu aceste produse să cum pere nimic. V ln ză to ru l C arto fii de calitatea a fi-a la nu s-ar fi ajuns la aceste p ie r­ p lic ilo r 51 fa vo riza to rilo r acestuia, care au tate. Şi este bine să fie aşa, pentru că de
chete au ca preocupare Intr-adevăr, abundenţa si va ­ loan Lupescu, căutînd să m oti­ „Legume st fru cte ” sînt cu 2,10 deri. atentat ia avuţia naţională, a poporului. In fapt, este vorba despre m aterializarea, des­
centrală, in prezent, spo­ rietatea de legume şi fructe în veze slaba aprovizionare, ne-a lei, iar la particulari, m ult mai Există o optică greşită cc se calitate de jurisconsult la C om binatul car­ pre concretizarea în viaţă a p rin c ip iu lu i so­
rirea in continuare a efi­ unele u n ită ţi au satisfăcut de­ arătat că „gestionarul e plecat frum oşi, cu 3 Ici Cc-1 determina manifestă mai des la nivel de bonifer Valea Jiu lu i. însărcinat cu pro­ cialist al re p a rtiţie i după muncă.
cienţei economice a între­ plin cerinţele cetăţenilor. de dim ineaţă la depozit după pe cetăţean să cumpere acei Oopnzitc. în legătură cu apro­ blema e xp ro p rie rilo r de im obile a recurs In In acest context social nou se încadrea­
prinderii prin rentabiliza­ Dar. un raid întrep rins lu ni m arfă". La ora 14, cînd am cartofi, cînd cu 70 de bani In vizionarea m agazinelor. M arfa falsificarea totală sau parţială a 12 decrete ză si m odul de re trib u ire a a c tiv ită ţii ca­
rea tuturor sortimentelor prin citeva unităţi, a scos Jn plecat din Călan încă nu so­ plus poate procura a lţii ric ca­ proaspătă se introduce în de­ do expropriere cu întreaga lo r docum en­ drelor didactice. In decursul anilor, destul
de produse (in primele 5 evidenţă o stare de fapt. exis­ sise. La magazinul din Teliuc, litate superioară ? Situaţia este pozit. pină cinci se vinde cca taţie. în caro s-au introdus persoane si bu­ de p u ţin i profesori şi în vă ţă to ri s-au în­
luni I F. Deva a obţinut tentă dinaintea „e ve n im e n tu lu i” pregătirea pentru vizita din sim ilară şi la ardei gras. Ne- veche din unităti. Foarte gre­ nuri fictive, p re ju d iciin d a vu tu l obslesc cu scris si prom ovat examenele pentru dobîn-
251.000 de lei economii relatat. Am desprins o tristă cursul schim bului de experien­ exlstind în unităti. pn rlicu la - şită optică ! In tim p ce marla peste 4 500.000 Iei ? Pcnlru (aptele lor. care dirca gradelor didactice. Este unanim ^ c u ­
suplimentare la preţul de concluzie. S-au depus atunci ţă 51-a lăsat amprenta, la fel rul cere pe ei cit nu fac. dm maqazin... nn trece, cca din au sfidat munca cinstită a cetăţenilor, lo­ noscut faptul că pregătirea tem einică a
cost şi 286 000 de lei be­ efo rtu ri din partea tu tu ro r ca şi la u n ită ţile nr. 14 şi M A m intim ca, cu ocazia schim ­ depozite devine si ea veche, vind în proprietatea socialistă, cum părtn- acestor examene duce la îm bogăţirea cu­
neficii peste plan). fa ctorilor, de Ia directorul din Hunedoara. Se mal găseau bului de experienţă, a fost a­ aştoptînd-o aceeaşi soartă c»nd (lu-si case. autoturism e, transportlnd ban! noştinţelor de specialitate, la acumularea
I J L.F. Deva pînă la vînzători, unele „ra rită ţi" (dovlecei, gu ­ dusă o aspră critică la adresa va ajunge la desfacere. V o r­ şi librete C.E.C. cu sacoşa. Justiţia. în nu­ unui vast volum de m ateria! in fo rm ativ asv-
pentru ca judeţul, a p rovizio­ lii, roşii ele.). Dar mai exista în tre p rin d e rilo r de specialitate beam mai înainte de sp irit co­ mele poporului, şi a făcut pe deplin dato­ ora celor mai noi cu ce riri ale ştiin ţe i şl
Cooperativa narea sa. să „iasă cu faţa cu­ St salată veştedă, conopidă la pentru m enţinerea unor pre­ mercial. Se pare că acest lu ­ ria, condam nlndu-i la pedepse severe, dar c u ltu rii. Or, în această conjunctură, uneli»
rată". să primească fe licită ri fel si nişte cartofi am ăriti. de ţu ri exagerat de m ari la une­ cru nu-i pus încă la punct în drepte. V iata uşuratică, urm are a unor cîş- cadre didactice care n-au susţinut exame­
pentru buna aprovizionare si calitatea a H-a. La unitatea 14 le produse care, in con diţiile organizarea com erţului cu le ­ tig u ri lăturalnice a creat co n d iţii Iul Bela nele pentru gradul I 5i II. au beneficiat t o
meşteşugărească desfacere. E forturi care, proba­ erau şi cartoli de calitatea I existenţei unui fond de martă gume şi fructe, Nu c n o /o ie Petru, fost gestionar la com plexul „C o rv i- tusi de o re trib u ire lunară pe baza titlu r i­
bil, i-au extenuat pe cei ce dar... în spatele standuluv La suficient, ar trebui să scadă do să am intim că aprovizionarea n u l" dîn Hunedoara, să-si Însuşească In mod lor obţinute. Pe bună dreptate, spunea to­
le-au depus. A ltfe l nu se e x­ ora 16.10, In magazinul nr. 3 Ia o zi la alta. A ducînd Ia cu­ populaţiei cu legume si fructe ilic it, prin acte false, tratînd cu cinism în­ varăşul N icolae Ccauşcscu, că aceste re ­
„Solidaritatea" plică de ce, după numai două (gestionar Elena Ghib). nu so­ noştinţa tovarăşului ing. loan este o sarcină dc prim ă im por­ crederea acordată, peste 40.000 lei în dauna trib u iri on orifice erau o frfnâ In calea au-
zile, atît aprovizionarea, r ît si sise marfă ; cartofii, varza, cas­ Hugnaru, director adjunct la tantă, un deziderat al a c tiv i­ u n ităţii. top erfcctîon ării, e. rid ic ă rii continue a caii
bunu rile obşteşti cu
tăţii economice, nu vom arata
I.J.L.F. Hunedoara, cele con­
tra v e ţii si m orcovii, lipseau. La
din Deva prezentarea produselor au re­ cap itolul fructe — ceva răm ă­ statate cu ocazia ra id u lu i în­ că trebuie făcut şi trebuie dres, Confundînd VICTOR DUMITRU bu- lic ă rii profesionale.
venit la ceea ce bine ştim că
sint. Totuşi, există o explicaţie, şiţe dc piersici şi cireşe Ln u- treprins, am rid icat si proble­ vom sublinia doar că a p ro vi­ procuror şef, Procuratura judeţului Hunedoara Prof. LEONTIN BARBU
Prîn realizarea măsuri­ si poate cca mai reală. Sînt o nîtatca nr. I, piaţa Hunedoara ma p re ţu rilo r. El ne-a arătat zionarea populaţiei, fiind preo­ direclorul Liceului Haţeg
lor stabilite în planul serie dc cauze obiective (a­ (felicitată de directoru l gene­ că „întreprinderea , are pierderi cuparea unor organe specia­
M.T.O., membrii coopera­ provizionarea din alte judeţe, ral pentru abundenţă de pro ­ însemnate cauzate de reduce­ lizate, acestea trebuie să pro­ (Continuare în, pag: a. l-o)
tivei meşteşugăreşti „So­ din m ulaţii, nu prin achizi­ duse. varietate si prezentare), rile de p re ţu ri". De unde pro­ cedeze ca atare.
lidaritatea" din Deva, sub ţii), care ar îm piedica ritm ic i­ situaţia constatată prezintă e- vin aceste p ierd eri? SIntem N. STANCIU
îndrumarea organizaţiei de tatea desfacerii produselor va­ xacl reversul fe licită rilo r. Un
partid, au reuşit să ob­ riate, de calitate si la pre ţu ri singur castravete, salată veş­
ţină rezultate tot mai bu­ avanlajoase. Dar, în alară de tedă, fasole verde care nu se
ne in producţie. ele, există — si acestea sini vinde, sint petele negre ale
Analizind cu multă o- rele mai m ulte — o scrie standului. A ici, în schimb, o
tenţie modul cum se rea­ de cauze subiective, legate de constatare curioasă : în tot o-
lizează indicatorii de preocuparea nu tocmai susţi­ rasul Hunedoara roşiile se v in ­
plan, comitetul executiv at nută a unor factori de răspun- deau la preţul de 10 lei La
cooperativei a descoperit riere. a unor gestionari 51 vin- standurile C.L.F. din piaţă, a-
că există numeroase re­ zătnri pentru bunul mers al celcasi roşii costau.. 8 lei.
zerve interne, nevalorili- desfacerii legum elor si fructe­ M o tiv de reflecţii. Se pare, lu ­
cale, a căror utilizare o lor. Dc prim ul obstacol (cou- cru confirm at si de un vînză-
condus In cererea de su­ 7.p obiective), se poate trece. tor, că p re ţu rile s-au stab ilit
plimentare a sarcinii de S-a demonstrat în zilele schim ­ după cursul p ie lii neorganiza-
plan pe primul semestru bului dc experienţă. lo „ca să se vîndă roşiile " (1).
cu 400.000 lei. Aşa cum s-a arătat, In cursul Cu lo tu l anormală situaţie !
Ca o încununare a hăr­ a cţiu n ii am intite, in trc lin e rra Sint in d ica ţii rle parItel 51 de
niciei cooperatorilor, la bunelor re la ţii lurnizor-bencfi- stat, există chiar o lege a e­
data de 25 iunie a.c., ei ciar ar fi cea mai c lic irn tă ca­ conom iei socialiste ca u n ită ţi­
au raportat îndeplinirea le Problema face parte din le com erciale ric stal să deci­
indicatorilor de plan pe ceea ce se numeşte sp irit co­ dă p re ţu rile de pc piaţa p a rti­
primul semestru al anului, m ercial. C elelalte cauza, su­ culară si nu Invers. Astfel
reolizind in acelaşi timp biective. lin de olt... spirit. Să sllnrl situaţia, nu ne mal m i­
şi angojomentele supli­ exem plificăm . La unitatea „Lc- răm cînd la pială ni se cere
mentare la producţia mar­ gum c-fructe" nr. '29 Călan. !a pe roşii, m ult mai frumoase
fă şi deservirea popu­ ora 13. in ziua de 24 iunie. «»- d o rit în magazinele I J.L F., 10
laţiei. xislau cinci produse : caslra- Ici, iar pe fasolea galbena gra­
vpţi, fasole verde, conopidă, gu­ să, 8 le i/k g . La „Legume si
GH. EŞANU lii si cartofi. Roşii, ardei gras, fructe" se găseşte doar fasolo
fructe (de nici un fel), lipseau verde, pipernicită, care nu tre ­
cu desăvîrşire din magazin ce (zile 1n şir nu se vinde un Uriaşa roată d inţato nu pune probleme frezorului Vale r Necşo. In cadrul atelierului mecanic de la C. S. Hunedoara i se încredinţează lucrări de
Am văzut ieşind din mc.gazin kilogram ) In schimb pe piaţă mare dificultate- Frezorul le executa cu precizie. II ojutâ înalta calificare, experienţa.
foarte m ulţi cum părători lără pre ţu rile se menţin ridicate