Page 87 - Drumul_socialismului_1968_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 26 iunie 1968

audio-vîzuale necesare procesu­
lui de perfecţionare a pregătirii
cadrelor. Tovarăşul Nicolae
Ceouşescu şi ceilalţi conducători
de partid şi de stat s-au între­
leva contribuţia odusâ de unii
ţinut cu unii dintre cursanţi, în-
absolvenţi ai centrului la întoc­
teresindu-se de eficienţa cunoş­
mirea unor studii şi soluţionarea tinţelor ce se predau, de rezul-
unor probleme legate de per­ cerinţă obligatorie pentru pro­ economică. Şi a\ cin tot ce csb‘ Unite să aibă mai puţine pro­
totele obţinute in însuşirea me­ Controlorul de colitate loan Feher de la fabrica „V idra"
fecţionarea proceselor de pro­ todelor moderne de organizare gresul econom iei noastre so­ necesar pentru a realiza acest bleme litigioase de rezolvat, este întotdeauna atent ţi sever faţă de orice abatere de Io
ducţie şi organizarea muncii în cialiste, pentru sporirea p ro ­ lucru. in schimb să-şi consacre efo r­ calitatea muncii.
a producţiei şi o muncii.
întreprinderile unde aceştia îşi d u c tiv ită ţii m uncii creşterea tu rile spre a ajuta la ridicarea
In încheierea vizitei ore loc Vreau să remarc, — a spus
desfăşoară activitatea. In scopul ve n itu lu i naţional si ridicarea cconom ico-sncială a ţă rilo r mai
in sala de conferinţe o întîlnire în continuare secretarul gene­
introducerii sistemelor electroni­ p a rtid u lu i şi gu vern ulu i nos­ bunăstării poporului nostru. Es­ ral al CC. al P.CR. — a c tiv i­ slab dezvoltate, in dcplinindu-şi
ce de colcul in activitatea de cu eodrele şi cursanţii centrului tru pentru a obţine o îm bună­ te o cerinţă obligatorie pentru tatea depusă de cadrele acestui in acest fel în cele inai bune
conducere o întreprinderii, aici şi absolvenţi ai acestuia. tăţire rapidă în acest domeniu ca naţiunea noastră socialistă centru, preocuparea lor de a ro n d itiu n i ro lu l său de a pro­
se va instala o unitate moderna Intîmpinat cu puternice şi vii de activitate. Cunoaşteţi şi de­ să poată sa lichideze în cel ohlinc rezultate cit mai bune mova cooperarea in te rna ţiona­
de colcul, care va fi folosita atît de aplauze, a luat cuvîntul tova­ ficienţele pe care le mai avem mai scurt tim p răm inerea in in munca ce o desfăşoară T re ­ lă. proqresul şi pacea în lume.
cursanţi in vederea însuşirii teh­ răşul Nicolae Ceouşescu. Ş tiţi bine că în în tre p rin d e ­ urmă. n ive lu l scăzut dc la care buie să spun că, deşi nu a tro ­ In acest spirit, tovarăşi, am
nicii respective, cît şi pentru o- Ing. Ion Niculescu a mulţu­ rile noastre — inclusiv în în ­ am pornit, şi să ajungă, sau să
tre p rin d e rile unde lucraţi m ulţi cul nici un an dc la înfiinţarea început noi această cooperare
coperireo unor nevoi curente ale mit conducerii de partid şi de se apropie de nivelu l ţă rilo r in dom eniul perfecţionării ca­
întreprinderilor. stat pentru cuvintele de apre­ dintre dumneavoastră — pe avansate. E o pretenţie în- centrului, conducerea de partid drelor. O apreciem bună şi u­ ezultate ale bunei
lingă m ulte rezultate bune sînt
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ciere rostite. pentru condiţiile şi m ulte neajunsuri. Avem în ­ tr-adevăr îndrăzneaţă, dar, după şi de stat apreciază c«l s-au ob­ tilă pentru dezvoltarea colabo­
ţinu i rezultate bune. că începu­
se interesează de metodele prin deosebite create centrului în ve­ că m ari rezerve care nu sint cum ştiţi, în anii socialism ului tul este foarte prom iţător. Dc rării şi cooperării şi în alte
care centrul urmăreşte rezulta­ derea desfăşurării la un înalt îndeajuns folosite. Aş rea­ noi am parcurs in tr-u n timp asemenea, aş dori să exprim domenii dc activitate. Conside­ • 9
tele concrete ce se obţin în în­ nivel a procesului de perfecţio­ m in ti în această p rivin ţă nu­ scurt o etapă destul de im por­ răm că cu cit între oamenii şi
treprinderi ca urmare a perfec­ nare o pregătirii cadrelor de tantă pe calea progresului c- cu acest p rile j m u lţu m irile naţiunile dc pe d ife rite m eri­
ţionării cadrelor care au urmat conducere din întreprinderi. mai prim ele rezultate obţinute conom ic şi social, pc calea rid i­ noastre e xp e rţilo r străini care diane so va dezvolta o colabo­
aceste cursuri, Directorul institu­ La plecare, tovarăşul Nicolae în aplicarea m ăsurilor stabilite cării n iv e lu lu i de trai al po­ no ojută în orqanizarea centru­ rare paşnică, cu a lil fiecare îşi
în anul trecut de partid şi gu­
ţiei enumero un şir de uzine Ceauşescu şi ceilalţi conducători vern pentru organizarea ş tiin ­ porului. De aceea, avem încre­ lui şi in desfăşurarco a c tiv ită ­
din Copitolă şi din ţcră, în de partid şi de stat au semnat ţifică a producţiei şi j m un­ derea că vom realiza — , in ­ ţii lui. Vom line întotdeauna vii aduce contribuţia şi la cau­ “ A ici în cooperativa noas­ m ecanizatorilor şl cooperatori­
care absolvenţi ai cursurilor in cartea de onoare. cii, m ăsuri care, în cîtcva luni, tr-o perioadă mai scurtă du­ sooma şi v om aprecia că si oi za progresului şi a păcii. tră agricolă, ne spunea inq. lor. s-a reuşit ca pînă la dala
centrului au adus o contribuţie Vizita la Centrul de perfec­ au dat rezultate pe care îna in­ cii ar putea qind i un ii — şi a- au adus — s-ar putea spune — Vreau încă o dală — n spus M axim Pocnaru. a existat şi de 20 Iunie a.c. să se facă
importontă la îmbunătăţirea ac­ ţionare a pregătirii cadrelor de te m u lţi nici nu le bănuiau şi ceaslă sarcină de a ridica n i­ o con tribu ţie la succesele în încheiere tovarăşul Nicolae există o preocupare majoră prima praşilâ mecanică şi ma­
tivităţii de producţie şi econo­ conducere d’ n întreprinderi, dis­ nici nu gîndeau că pot fi ob­ velul general al economiei şi noastre, la construcţia socia­ Ceauşescu — să mulţumesc e x­ pentru ca lu crările de în tre ţi­ nuală pe toate cele 113 hecta­
mică, în ridicoreo nivelului mun­ cuţiile purtate cu specialiştii şi ţinute. Avem deci. tovarăşi, al ţă rii noastre la n ivelu l ţă­ listă în România pe rţilo r străini si tovorăşilor nere a c u ltu rilo r prăsitoare să re cultivate cu porumb, iar
cii de conducere. El arata că experţii centrului, au relevat a ­ în economia noastră rezerve rilo r avansate. Facem aceasta, A ctivita te a acestui centru cu români care an lucrat şi lu ­ sc facA la tim p şi lo un nivel praşila a Il-a pe mai bine de
între experţii şi specialiştii cen­ tenţia deosebită pe care con­ mari. tovarăşi, pentru că sîntem s p rijin u l O rganizaţiei Interna­ crează aici. să-î fe licit pentru agrotehnic corespunzător. 5Q ha De asemenea, cele 10
trului şi diferite întreprinderi in­ ducerea partidului şi a statului N oi considerăm că organi­ conştienţi că edificarea unei ţionale a M uncii şi a Progra­ munca cc o desfăşoară şi să le — O mare atenţie am acor­ heclare cu ltiva te cu sfeclă de
societăţi
a socia­
civilizate,
dustriale s-o stobilit o legătură o acordă îmbunătăţirii continue m ului N a ţiu n ilo r Unite pentru doresc succese tot mai mari în dat, a continuat in te rlo cu to ru l zahăr au fost prăşite mecanic
zarea c u rsu rilo r dc pe rfe cţio­ lism ului şi com unism ului —
strînsâ în vederea elaborării a activităţii întreprinderilor, pro­ Dezvoltare este o dovadă tu activitatea lor. care este o ac- nostru, organizării m uncii pen­ de două ori, şl o dată manual. A
nare a cadrelor trebuie să ducă care presupune un belşug do
împreună o unor studii destina­ movării metodelor moderne de liv ita te bună, necesară şi utilă tru ca aceste lucrări să fie fă­ doua praşilâ manuală la c u l­
la îm bogăţirea cunoştinţelor, a bunuri m ateriale pentru toţi plus o necesităţii unei strinsc
te perfecţionării activităţii uni­ organizare şi conducere in ve­ n iv e lu lu i de înţelegere si com ­ cetăţenii şi p o sib ilită ţi n e lim i­ colaborări pe plan in te rn a ţio ­ econom ici şi societăţii noastre. cute înlr-u n in te rva l de tim p tura sfeclei de zahăr ssi făcut
tăţilor de producţie. nal, a eficienţei şi ro lu lu i u ­ ☆ c il mai scurt. Aşa se fac? eâ. pe mal bine de 6 hectar-?. In
derea ridicării eficienţei întregii petenţă a cadrelor noastre din tate dc afirm are a om ului In în baza program ului dc lucru
La invito|ia gazdelor, condu­ conducerea în tre p rin d e rilo r. în riaş pe care îl joacă colabora­ P articipanţii la In lîIn irc au cîteva zile se va term ina do
cătorii de partid şi de stat vizi­ economii, creşterii nivelului de aşa fel îneît încă în urm ă to rii toate dom eniile de a ctivita te — rea paşnică în dezvoltarea tu ­ subliniat cu v ii şi puternice a- stabilit, im ediat după executa­ executat praşila a doua manuală
tează opoi săli de cursuri şi Io troi al tuturor oamenilor muncii ani să obţinem o îm bunătăţire trebuie să se bazeze în p ri­ tu ror n a ţiu n ilo r lum ii. A r fi de plouze cuvîn tu l secretarului rea praşilci mecanice, s-o tre ­ pe toată suprafaţa a tît la po­
borofoare echipate cu mijloace din patria noastră. radicală a a ctivită ţii. Este o mul rînd pe o puternică forţă do rit ca O rganizaţia N a ţiu n ilo r general al C C. al P.C.R. cut şi la praşila manuală Este rumb, c it şi la sfecla de zahăr.
ştiut de toată lumea ca nec-
M ergînd pe tarla le le aces­
(ectuarca la tim p şi Ia nivelul
tei cooperative poţi vedea
cerut de aqrotehnica fiecărei
ca. fiin d bine întreţinute, c u l­
cultu ri a lu cră rilo r de în tre ţi­
tu rile sint frumoase, bine dez­
nere. mai ales în con diţiile de voltate şi prom it o recolta
secetă din acest an. duce la bună
dim inuorca substanţială a pro­ Demn de m enţionat este şi fap­
ducţiei. le pierderi care se rî- tul ca aici, datorită bunel or­
lleclâ ncqativ în activitatea ganizări a m uncii, paralel cu
economică a cooperativei. în lu cră rile dc în tre ţin e re a c u ltu ­
ve n itu rile ţă ra n ilo r cooperatori. rilo r prăsitoare e început şi
A vîndu-se în vedere aceste recoltarea orzului. Pînâ la 2(1
con diţii, ta cooperativa agricolă iunie ac., orzul a fost secerat
de producţie din C ristur s-an de pe mai bine de 15 hectare
sporit e fo rtu rile pentru micşo din cele 32 cu ltiva te cu aceas­
rarca pe toate *cătlc a efectelor tă plantă. După eliberarea te­
renului de unele cu ltu ri tim ­
dăunătoare ale secelei. Datori
purii. s-a trecut la însămînta-
tâ m ăsurilor luote de conduce­
rea porum bului pentru siloz In
rea cooperativei şl a muncii cultură dublă.
Cei ce atentează ia Va spori intere­ S tatutul cooperativelor a g ri­ de atelaje. La ora actuală, parte
precizează
cole dc producţie
sarcinile ce revin con siliului din ele sînt Ia în g rijito ri aca­
să şi sc folosesc în alte sco­
avutul obştesc vor da de conducere, organ îm p u te rn i­ puri. C o nsiliul cunoaşte aceas­
sul pentru ridi­ cit de cooperatori pentru a re­ tă situaţie dar nu acţionează,
zolva cu com petenţă pro b le ­
cu toate că necesitatea aces­
socoteală B lo c u ri noi în oraşul Brnd, mele ce se ivesc Intre două a­ tora în campania de în tre ţin e ­
dunări generale. De aceea în
carea calificării com ponenta acestora au fost bilă. Tot aici, s-a prevăzut ca
re a c u ltu rilo r este Indiscuta­
aleşi cei mai
pricepuţi gos­
podari, cu in iţia tivă . Prim ind pentru ovine să se con stru­
iască un saivan ce trebuia te r­
cadrelor această misiune, co n siliu l de m inat pînă la 1 Iunie a.c. Sai­
conducere trebuie să facă to ­
Iar în
neacoperit,
vanul stă
ţii, pentru sporirea p ro d u c ţii­
discută de unde să se aducă
n u rile personale, n u m iţii Schletl Ana şi tul pentru dezvoltarea u n ită ­ şedinţele dc consiliu se tot
Sehlett A dalbert, prim a — gestionară ia chioş­ didactice lor şi folosirea tu tu ro r resur­ m aterial ?
cul alim entar de la D S A P.C. Deva (apar- selor în vederea m ăririi ave­ In proccselc-verbale de !a
tinlnd de O.C.L. A lim entara) şi solul aces­ — Dc cc gospodarii oraşu­ rii obşteşti. In această p riv in ­ şedinţele de consiliu şi adună­
teia, în perioada noiem brie 1967 — mai 1968 „Vă aşteptăm lui nu se giadese şi la anii Cumpăraţi-vă ţa se pot da m ulte exemple. rile generale ale C.A.P. Bă-
şi-ou însuşit peste 13.000 lei din gestiune. citul vor li ca noi ? întreba, M em brii co n siliu lu i de con­ icşti nu este pagină să nu
In tim p ce marea m ajoritate a cetăţenilor pc bună dreptate, un bătrin lanterne! ducere “al cooperativei aqrico- se vorbească despre lo tu rile
erau angrenaţi în muncă cinstită, aceştia pe aceeaşi pensionar. Găsise o buzată dc
făceau chefuri impreunS cu d ife riţi prieteni ciment şi o folosea drept
în restaurantele din oraşul Deva şi din alte lată de ce consider că retribuirea după scaun pentru orele de aştep­ SIMERIA (de la T. Nicoa- Din activitatea consiliului
localităţi. calitatea şi cantitatea m uncii, după gradul stradă“ tare a autobuzului. ră) Cea mai bună soluţie ca
Pentru a-şi asiqura un p ro fit ilic it num ita dc calificare este binevenită, precum şi ne­ M al rlati-\'â o întîlnire pe să vă puteţi descurca în gara
Boboaşa Georgeta, avînd o muncă dc răs­ cesitatea ca fu n cţiile de conducere să (ie SIMERIA (de la Gh. I. Ne­ Simcria este să aveţi fn per­
pundere în funcţia de casieră la Autogara încredinţate unor cadre cu pregătire cores­ ţi rea). Fură îndoială. strada 30 aceeaşi strada, gospodarilor I manenţă asupra dum neavoas­
Hunedoara, în cursul anilor 1967-1968 şi-a punzătoare. Aceasta va stim ula interesul Scurtă, dar eliclcnlă. tră lanterne. C elcriştii au.
însuşit în dauna avu tulu i obştesc suma de pentru ridicarea pre gă tirii profcsionolc a Decembrie, care duce spre lie cu ulei de rapiţă, Hc cu
peste 68000 lei, rcprczcntînd contravaloa­ cadrelor didactice prin prom ovarea exame­ parcul dcndtoloqîc, s-o bucu­ carbid, Hc — mai nou, elec­
rea bile te lo r pe care le-a pus în vlnzare şi nelor de qrad, va da posibilitatea cadrelor rat dc o mare alentie din S.O.S. Ia Strei trice. Rău este, însă, dc călă­
nu le-a decontat, banii îolosindu-i in sco­ tinere să se afirm e in dom eniul pc cnrp partea gospodarilor oraşului. torii care sosesc scara fn ga­
puri personale, pentru a-şi crea o viaţă u ­ şi l-an ales. Măsura luală va slu ji. în p ri­ Mai ales in ultima vreme. Ne STREI (dc la S Gorun) ră. Ei sc pomenesc debarcaţi
şoară, lără muncă. Pentru nceslc fapte, in mul ritul, e le vilo r pc care îi preqălim , pen­ am intim cum arăta ca cu S O S. către toţi cei care frec­ între linii, pe-un întuneric
sfânta de judecată i-a aplicat o padeiipsă tru că dc modul în care este pregătit în ­ mai bine de un an fn urmă. ventează tocul dc agrement
severă, binem eritată, dc 11 ani muncă văţătorul sau profesorul, depinde calita­ Acum, pentru cci care călă­ Strei. Atenţie sporită la cct dc-şi pierd bagajele şi copiii,
pentru că ilum inatul exterior
silnică. tea m uncii lui, nivelu l de cunoştinţe nl gc- toresc cu orice (cl de vehicul cc aruncă sticle în rîu ! Du­ cînd arde, cînd nu. Chestie
Cioată A u re l şi alţi 3 În v in u iţi au se tras n c ra liilo r de mîine. este foarte bine.Asfaltul şoselei minică s - q u semnalat mal
treptat din qestiunoa J.C.R.A. Petroşani măr- Mă refer la toate aceste aspect*» deoa­ c drept şi neted ca masa Pe multe cazuri r/e răniri in cio­ de... fntlmp/arc.
Iuri în valoare de peste 170.000 lei, iar lor- rece ele ou fost. nu o dotă, verificate I marqine au tnst aranjate din burile din apă. O Icmeic s a Că nu ard luminile dc pc
dache G rigore şi a lţii, gestionari in cadrul in practica Liceului din Hoţeg, ele repre- loc in loc qhivccc cu Hori. tăiat la picior destul rlc peron, nu-i nimic. Bine că
aceleiaşi unităţi, în decursul anilor, an de­ zenlînrl problem e ce se pun în faţa noastră iar b ă lrinii sa Ici mi străjuiesc In birouri, la casele de bilete
tare. Unui bărbat i-a (ost stră­
lapidat peste 360 000 lei. cu n deosebită acuitate. Va trebui să le răs­ şi apără de arşiţa verii. punsă mina dc un ciob Un şi-n restaurant e lumină. Mo/
In fata acestor faple. alături de întreaga pundem prin creşterea interesului pentru Dar cc lac pietonii ? $i-x altul s-a ales cu răni pc piept. arc omul „ puncte dc reper"
opinie publică din judeţul nostru, din în ­ îm bogăţirea cunoştinţelor noastre profesio­ foarte mulţi. Trotuarele C etăţeni/ După cc consu­ A lltel, cine ştie f ar nimeri
treaga ţara. îm i exprim deplina satisfacţie nale. prin prom ovarea a lot ce este înain­ au rămas tot la laza dc în­ la depou, sau la staţia teh­
lată dc legea rare proclamă ca toţi nc'u tat în experienţa didactică. Şi, una dintre ceput S-au trasat, sa pus maţi berea, rcturnaţi sticlele, nică. Ca să-şi găsească- trenul
in d ivizi care obţin ve n ilu ri din a ctivită ţi căile pe care le avem rlc urmat, e^lo pro­ fundamentul de zgură roşie, doar aii plătit garanţie pentru namenij întreabă, dar c q sd le dc producţie din Haţeg se personale. Dar cînrl se va cla­
ilic ite şi comit in fra cliu n i în dauna avutului movarea exam enelor de grad pentru ca­ dar continuarea n-a... conti­ rlc ! Nu le aruncaţi in apă I ajungă la el. o pornesc dc la întiln esc z.ilnic pe tarlale sau rifica aceasta problemă nu şe
nhştcsc să dea socoteală în faţa poporului. drele didactice, stim ul puternic de reîm- nuat. Si n-au pe unde umbla. F. spre răul tuturor Din agre­ peron şi numără iiniilc două In sectorul zootehnic, fiecare ştie. In planul de producţie al
dintre el răspunzînd de lin a­
Este dc datoria noastră a tu tu ro r să cretini prospălarr n cunoştinţelor, alît de necesare Pentru că tot sinlem pe ment să ajungi In spital, nti-f cîtc două. pentru că altfel num it sector. Cînd este vorba aceşlei cooperative s-a prevă­
dc loc plăcut.
o opinie de masă îm potriva speculanţilor, în v ă lă to rilo r şi profesorilor de ozi, chemaţi str. 30 Decembrie, să mal sem­ s-ar puica să iasă număr Im­ de a rezolva o problem ă, dc zut a sc construi două jghea­
b o lilo r şi delapidatorilor, să com halem cis- să pregătim tin e ri cu un vast baga] rlc cu- nalăm o... scăpare din vederea par şi trenul nu merge pe o a analiza activitatea cooperati­ buri de ciment necesare adă­
şi să nvni.is-
tig n rilo lăturalnice şi ilicite cu asemenea noşlinţe, capabili să realizeze şl să stăpî- qospodarilor. La noua staţie Cine plăteşte? singură şină. vei, ci se strlnq Ia sfat şi. cu pării anim alelor în păşune Lu­
crarea trebuia să înceapă la I
Cum nu şlitl în care seară
aşteaptă
de autobuz, unde
răm lără cruţare elemente
Î ^ ce căulo în societatea noastră. nească viito are le cuce riri ale ştiinţei şi c u l­ I foarte mulţi călători, nu sint rcanu). Pentru a doua oară veţi rămlne pc întuneric, dacă iesc cum e mai bine. Dc aceea m artie a.c., dar nici pînă acum
m ult calm hotărăsc şi c h ilm i-
m entalităţi din vrem uri apuse şi rare nu au
nu s-au adus m aterialele.
vreţi să călătoriţi prin Sime-
tu rii româneşti.
J ^ x in ic L ^
PETRU.A (de la L Măgu-
şi m em brii cooperatori au că­
Lipsa de operativitate a ce­
ria, înainte de a vă scoate
pătat încredere In consiliu.
lo r două consilii sc datoreşle
Intr-un răstimp scurt slnfem
Din analizele făcute la alte
faptului că m em brii acestora
Deocamdată la casele dc bi­
sesizaţi cd la preparaţia Pc- bilet, cumpăraţi-vă lanterne. cooperative rezultă că această n-au lucrat pe baza unui plan
trila sc practică nepermis. lete din gară nu s-au pus In îndatorire statutară pe care o de muncă, nu au urm ărit ca
de plan de către o unitate e­ contrar legislaţiei muncii, în­ vlnzare. Poale se va adopto are consiliul de conducere es­ toate hotărîrite luate cu oca­
conom ică de talia C.C.VJ., cu cadrarea si remunerarea unnr această soluţie. te lăsată de m em brii săi pe zia şedinţelor de consiliu si
pondere ridicată în cadrul ju ­ salariaţi In alte posturi declt lin plan in fe rio r, ocupîndu-sc adunărilor generale să fie repar­
deţului şi econom iei naţionale, cele - prestate electiv. Pcşcan Biblioteca de lu cru ri fără Im portanţă sau tizate m em brilor săi, ca ices-
este incom patibilă cu mersul Dumitru este funcţionar sadea. analizînd de m ulte ori aceeaşi tea să poată fi duse Ia bun
general şi cerinţele actuale ale Se ocupă dc evidenţa Intre- problemă, potîcnindu-se în fap­ sfîrşit. M ulte nereguli s-au tra ­
economiei, cu sarcinile stabi­ ccrii, eliberează bonuri şi fa­ părăsită te mărunte. Desigur că aceas­ tat cu „duhul b lîn d e ţii", iar
lite de conducerea superioară ce felurite scripte pentru sec­ tă activitate defectuoasă are încălcările de la rcqulam entul
de partid şi de stat. Acest lu ­ torul dc prelucrare. Pentru RO$CAN! (de la Aug Jus- influentă şi asupra bunului de ordine interioară nu au fost
cru trehuie bine înţeles şi la treaba asta I s-a amenafot lin). Am intrat pc poarta dc mers al cooperativei. analizate, şi nu s-au luat mă­
com binatul carbonifer şi acţio­ chiar şi un birou. lemn a bibliotecii... Prin cră­ De mai m ulţi ani, la C.A.P. suri îm potriva color care le-au
nat de urgenţă ca atare. A ltfe l, Pină aici toate hune. N u­ păturile scărilor nemăturale Rin A lb se discută şi se fac comis. M em brii con siliului de
Intr-un cuvint, se poate a- sectoare, asigură îndeplinirea la finele sem estrului, mi va pu­ mai rrt funcţionarul In cnnzd propuneri pentru construirea conducere s-ait eschivat de la
jjrm a că m ăsurile enerqice integrală a planului pc luna în tea (i raportată alinierea tu- este încadrat ca lăcătuş ca­ dc mult, a început să creas­ unui garaj necesar adăpostirii anum ite sarcini, lăsînd totul pe
promise la plenară nu şi-au a- curs. lu ro r in d ica to rilo r de p'an ia tegoria V // şt plătit ca atare că muşchiul. Semn că paşii autocam ionului. Această p ro ­ seama preşedintelui.
rotat Încă eficacitatea. M ersul Pentru aceasta însă se im ­ nivelul prevăzut. cu 4r> dc Ici pe post in echi­ citito rilo r nu sc prea opresc punere a rămas Insă doar fn Este necesar ca organizaţiile
sinuos al producţiei. oscUatia pune concentrarea e fo rtu rilo r la bibliotecă, ce) puţin în u l­ procesele-verbale, iar maşina de partid din cooperative, U­
tehnice şi organizatorice care între plus şi minus de Ib o zi în principal în sectoarele II N O TA REDACŢIEL - Ieri, pa dc întreţinere condusă dc tima perioadă. Pc uşa dc la continuă să stea sub cerul l i ­ niunea judeţeană a cooperati­
irînoază îndeplinirea planului. la alia, cum este cazul m ine­ Lonea, 11 Anînoasa, II şi V la orele 11,00, tovarăşul dr. Id rc n tî Hcncrich. Intrare un lacăt... respectabil ber, cu toate că această sorci- velor agricole de producţie, să
Or, trebuie recunoscut că la lor Lonea. Anînoasa şi Vulcan, Vulcan. I U ricani şi altele. Se mq. Petru Roman, director qe- Principiul remunerai ici după dă dc veste că orarul afişat nă au p rim it-o pentru rezolvare intervină operativ şi să în d ru ­
acest capitol carenţele se men­ precum şi d ific u ltă ţile existen­ consideră, de asemenea, ca ab­ neral al com binatului carboni­ cantitatea şi calitatea muncii afară, nu corespunde cu ccl oproape toţi m em brii din con­ me co n siliile pentru ca aces­
ţin. A ltfe l nici nu poate fi în ­ te la preparatul C oroieşli de­ solut necesară fu-ncţionaica cu fer, no comunica telefonic că nu este oare cunoscut şi Io pc care şi t-a făcut fo\'arăşa s iliu l de conducere. In regula­ tea să poată rezolva cu com ­
ţeles cum, în vreme n* con­ monstrează că p o s ib ililă lilc de maximă siguranţă a transportu­ m inerii din Valea J iu lu i îşi vor Petrila ? In\'ilăm conducerea bibliotecară O livia $indca. m entul de ordine interioară. «­ petenţă sarcinile ce le au pe
ducerile com binatului şi ex­ recuperare a restanţelor nu lui în subteran şi aproviziona­ respecta cuvîn tu l şi vor recu­ prcparaţici să mediteze. $i Si c itito rii cc să tacă ? Vin. dunărea generală a hotărî! să linia asigurării creşterii pco-
ploa tă rilo r sînt cuprinse de le- sînt nici pe departe epuizate! rea promptă a fro n tu rilo r de pera total restantele, kămîne să pună de urgentă ordine sc uită la uşa încuiată şi plea­ se folosească atelajele pentru ducţiei şi a v e n itu rilo r coope­
bra recuperărilor. m inusurile Un calcul suni- ■ arată ră nu­ lucru cu vagonete şi mate­ ca prih concentrarea în tre g u ­ fn .,l)iicălăria“ încadrării şi că. Dc la un timp nu mai vin nevoile personale cu anumite rativei, respectării prevederilor
nu scad, ci se acumulează; c- mai aducerea ia nivelul pla­ riale — factori care con diţio­ lui potenţial tehnic şi uman salarizării. Nn dc alta. dar dc dc Inc Si iată aşa sc explică con di|iî. Dar. în loc să se su­ statutare şi dezvoltării co n ti­
xem plul cel mai elocvent I! nului a 10 sectoare produc­ nează h o lu rilo r reuşita acţiu­ de care di>pune fiecare exploa­ aici ar putea ieşi mai mutic dc ce scările bibliotecii duc... pravegheze activitatea atelaje­ nue a economiei fiecărei coo­
oferă ziua de 24 iunie, cînrl m i­ tive — lucru p e rie ri poohit — nii rlc recuperat" a restantelor. tare. să consemnăm un plus ,,oale s p a r t e S i cineva tre­ dorul paşilor cititorilor. Pină lor. să sc dea în q rija unui perative agricole dc producţie.
nusurile de producţie an co- şi depăşirea sarcinilor in pro Este cunoscut că neîndepli- mai accelerat <il producţiei de buie să le plătească. cind ? membru al con siliului, au fost
bo rlt cu 374 tone. porlia actuală de către alte 5 nirca integrală a in dica torilor cărbune. lăsate în seama conducătorilor N. PANAI7ESCU