Page 89 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 89
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 26 Iunie 1960
B M Fm m nasfM s Uii.,,
' i ' m r n n f l
Vizita la New YorK Conferinţa regională
AN6LU
a lovarâşului a comisiilor naţionale eu
Aleiandru Bîrlâdeanu Mişcarea ropene pentru U NESCO
NEW YORK 25. — T rim i aprofundat realizările Româ grevistă
sul special Aqerpres, Nicolae niei, în special în dom eniile PARIS 25. Corespondentul nale europene au aplicat reco
Ionescu, transm ite : V ice pre Ş tiinţific $i tehnologic. „S alu Aqerpres, Alexandru C.heor- mandările precedentei confe
şedintele C o nsiliu lui de M i tăm această vizită, a declarat ia amploare ghiu, transm ite : La 24 iunie rinţe cc s-a ţin u i la Sofia in
niştri al României, preşedin el. care deschide, sperăm noi, s-a deschis la Palatul congre 1962. In in te rven ţia sa, şeful
tele C o nsiliu lui N ational ni căi de com unicare In dom eni selor din Monaco era dc-a V-a delegaţiei române, acad. A ndrei
C ercetării Ş tiin tilice , A le xa n ile un ive rsitar şi ş tiin ţific în LONDRA 25 (Aqerpres) — Conferinţă regională a com isii Otetea, a expus in iţia tiv e le C o
dru BSrlădeann, şi oam enii de tre ţările noastre. Dr. W. C lo n - M işcarea grevistă în trans lor naţionale europene pentru misiei naţionale române, in pe
stiin ta români care II înso dcll a înfăţişat apoi modul do p o rtu rile feroviare din A n UNESCO. La lucrările Con- rioada respectivă, in problema
ţesc in călătoria prin Statele organizare a procesului de în- glia a luat amploare m arţi, ferintei participă reprezentanţi educării tine retului in sp iritu l
Unite au vizitat, la 24 iunie, vălăm înt, principalele preocu după ce aproxim ativ 35.000 ai com isiilor naţionale din toa păcii, respectului reciproc şi
in s titu ţii de Invătăm int supe pări ale acestei m ari un ive rsi de membri ai „S ocietăţii a te statele europene membre înţelegerii in tre popoare, pre
rior, laboratoare de cercetări tăţi. sociate a m ecanicilor de lo alo UNESCO precum şi nu cum şi activutătile întreprinse
ştiin ţifice, precum şi alte o Vicepreşedintele C onsiliu lui com otiva şi fo c h iş liln r” meroşi observatori ai altor sta de Comişin naţională română
biective din New York. de M in iştri, A lexandru Rîrlă- (AS.L.E.F.) s-au alăturat te si ai unor organizaţii in te r in dom eniul cooperării balcani
In cursul dim ineţii, A le xa n doanu, in solit de amhasadorul grevelor parţiale ale color naţionale. Comisia naţională ro ce si europene.
dru Bîrlădeanu a p rim it po G hcorghr Diaconescu, repre 227.000 de membri ai „U n iu mână este reprezentată do n- Rapoartele de bază ale con
dr. Emanuel l’iore, membru nl zentantul permanent al Româ nii naţionale a fe ro v ia ri cad. A ndrei O tctea şi de am ferinţei au fost pregătite de co
C onsiliului Ş tiin ţific C onsulta niei )a O.N.U., şi de ambasa lo r" (N U.R,), prnvocînd, du basadorul V alen tin Lipatti. de m isiile naţionale din 5 ţări,
tiv a) preşedintelui S.U.A., in dorul tă rii noastre Ia W as pă cum şp anunţă din Lon legatul permanent al României
giner sef nl com paniei „In te r hington, C orneliu Bogdan, a dra, haos în transp orturile U.R.S.S. — Oraşul M in sk. M agistrala Lenin. In dreapta — clădirea principală a pe lingă UNESCO. Şedinţa in au p rintre care şi România. Com i
national Business M achines" l^sl, luni după-amiază, oaspe publice. A p ro xim a tiv 1.000 Academ iei de ştlln le a Bielo rusiei. gurată a avut loc în prezenta sia naţională română a prezen
(I.B.M.), una din cele mai mari tele C o nsiliu lui ppntru relaţii de trenu ri au fost anulate p rin ţu lu i Rainier 111 dc M ona tat la conferinţă un document
întrep rind eri producătoare de externe, unde a losl salutat de luni, alte sute au avut mari co Au luat cu vin tu l, n i acest de lucru cu p riv ire la ro lu l co
maşini electronice de calcul John M cC Ioy şi de H ainilton în tîrzie ri în orarul lor, iar p rilej, reprezentanţii o ficia li ai
din lume. A rm strong, membri ai condu numeroase gări principale şi După primul tur princip atului M onaco şi d ire c m isiilo r naţionale in prom ova
In cursul după amiezlt oas cerii consiliului. Oaspetele ro secundare au fost închise I AUSTRALIA torul general al UNESCO. Rene rea cooperării europene !n ca
peţii români au vizitat U n iv e r mân a făcut o expunere cu după-amiază, Ia orc de v irf. Maheu. Conferinţa a adoptat drul UNESCO.
sitatea Colum bia din New p riv ire Io aspectele esenţiale In plus, reţeaua Ho me de scrutin în Franţa ordinea de zi şi requlam enlul
York, unde vicepreşedintele ale dezvoltării economice a trouri din Londra, la care Demonstraţie studen intern de funcţionare. In luările de cuvînt din p ri
U n ive rsită ţii Columbia, dr. României si cu p riv ire la pozi luni nu sc înregistraseră de ma zi a conferinţei, numeroşi
W arren Goodell. şi-a exprim ai ţia tă rii noastre fată de p rin c i cit cîteva în tîrzie ri. a fost © ÎNTRUNIREA DELEGAŢIILOR P. C. FRANCEZ ţească la Sydney Cu acest p rile j, reprezentan vo rb ito ri s au referit la Im por
palele problem e ale v ie ţii in ŞI FEDERAŢIEI STINGII DEMOCRATE ŞI SOCIA ţii com isiilor naţionale ceho
satisfacţia tn legătură cu posi complet dezorganizată marţi, tanta docum entului elaborat de
ternaţionale actuale şi a răs slovace, sovietice, române, po
bilitatea pe care o oferă aces- puns apoi la întrebările » usc în urma alătură rii m ecanici LISTE © APELUL LUI POMPIDOU ADRESAT ALE CANBERRA 25 (Aqerpres). lone şi ungare şi-au exprim at Comisia naţională română. Lu
lă vizită de a cunoaşte mai de m em brii consiliului. lor la grevele fe ro via rilo r. GATORILOR Sute de studenţi din oraşul
A rezultat o inevitabila su australian Sydney au p a rti regretul lor pentru faptul că la cră rile conferinţei continuă.
prasolicitare a autobuzelor PARIS 25 (AqerpresV — raţia Stîngii Democrate si So cipat la n dem onstraţie de această conferinţă nu a fost in
si autom obilelor, cu blocă Luni seara s-au în tru n it la Pa cialiste lac apel la toti demo protest îm potriva legii recru vitată şi Comisia naţională pen
ftJoul guvern italian durată fn circulaţia rutieră. Federaţiei Stîngii Democrate şi craţii si republicanii ca la 30 tă rii şi a trim ite rii dc soldaţi tru UNESCO din R D. G er Declaraţia „Comitetu
şi de lunqă
rile inerente
ris delegaţiile P.C. Francez si
în Vietnam . Demonstraţia a
iunie să voteze îm potriva gru
C ercurile autorizate din Socialiste. Tim p de trei ore re pării m ajoritare „U niunea pen fost organizată în fata clă mană
a depus jurăm ântul Londra consideră că aceste prezentanţii celor două fo r tru apărarea re p u b licii” , pen d irii C entrului federal, sediul La prim ul punct al ordinei lui elveţian pentru
m işcări greviste vor avea m aţiuni po litice au analizat si tru acei candidaţi dc stingă M in iste ru lu i M uncii Politia dc zi conferinţa a exam inat
a in te rven it îm prăştiind pe
tuaţia după prim ul tur de •xru- care la prim ul tur de scrutin restab’lirea
R O M A 25 (Aqerprps). N oul cialist U n ificai care va hotărî repercusiuni nefavorabile a modul în care com isiile n a ţio
tin al ulegeriloi generale, des au obţinu i col mai marc număr demonstranţi.
quvern italian , condus do C.in- dacă socialiştii vor continua să supra economiei naţionale făşurate la 23 iunie, precum de voturi.
vannî Leone, senator demo- colaboreze t u dem ocral-rroş- in ansamblu si asupra indus şi problema desistărilor la cel % v democraţiei în Grecia"
crat-crcştin, care o fost format tin ii. Pînă atunci, aceştia au rie-al doilea tur dc scrutin din
triilo r care lucrează pentru PARIS 25 (Agorpre.s). - - A
luni, a depus m arţi dim ineaţa declarat că vor acorda actua 30 iunie. In com unicatul dat GENEVA 25 (Agerprcs). —
genţia France Presse relatează
jm ăm înlu) tn fata preşedinte lu lu i guvern un anumit sprijin export, în special. p u b licită ţii la sfîrşitu l reu că prim ul m inistru al Fiantci, Sesiunea Sovietului Intr-o declaraţie dată p u b li
lui R epublicii. Giuseppe Sara- dinafară. niun ii, P.C. Francez şi Fede- Genrges Pompidou a lansat nn cită ţii dc „C o m itetul elveţian
riat. A ctu a lu l cabinet, constituit apel alegătorilor cerîndu-tc să pentru restabilirea dem ocraţiei
gite şi solide” . El a făcut cu Suprem ai U.R.S.S.
în exclusivita te din reprezen se alăture unei m ajorităţi „lă r in G recia" se anunţă că la
tanţi ai P artidului Democrat- sfîrşitu l acestei săptămîni se
Creştin, va line astăzi, m ie r noscut că pretutindeni unde vnr în tru n i la Geneva repre
curi, prima sa şedinţă în vede V IE T N A M U L DE S U D candidaţii gru pă rii „Progres si zentanţi ai II (ări — A nglia,
rea com pletării celorlalte pos dem ocraţie m odernă", de ten M O SCO VA 25. Coresponden aprobarea decretelor Prezidiu Belgia, Danemarca. Elveţia,
turi de subsecretari de sfat şi dinţă centristă. sau re p u b li tul Agerpres. N Cristoloveanu. lui Sovietului Suprem al Franţa, Germania occidentală,
m iniştri fără portofoliu. Printre canii independenţi, conduşi de transm ite : La 25 iunie şi-a în Italia. Norvegia. Olanda, Sue
stau în fata guvernului se altă Acţiuni de lupfâ împotriva Giscard d'Eslaing, se allă în cepui lucrările sesiunea Sovie U.R.S.S. dia şi Uniunea Sovietică — in
sarcinile cele mai urgente care
acţiu nilor
scopul coordonării
Sesiunea şi-a continuat apoi
frunte la prim ul tur do scru
elaborarea program ului care tin, candidaţii „U n iu n ii dem o tulu i Suprem al U.R.S.S. In şe lu crările în şedinţa comună a adversarilor regim ului m ilitar
urmează să fie prezentat nou crate pentru cea do-a 5-a Re dinţe separate. Sovietul U n iu celor două Camere Deputaţii au din Grecia, menite să sp rijin e
lui parlament la 5 iu lie cînri trupelor americano-saigoneze publică" vor renunţa în favoa nii şi Sovietul N a ţio n a lită ţilo r restabilirea dem ocraţiei In a
va avea loc şi vo tu l de înves rea acestora. Liderul m a jo rită au adoptai ordinea de zi a se ales în unanim itate ca vicepre ceastă tară. Reuniunea va e
titură. SAIGO N 25 fAqerpres). U n i tă ţilo r sale artilerie , elicoptere n m oscu l că un grup de repre ţii a precizai că aceasta este şedinte al Prezidiului S ovietu xamina cazurile dc vio lare de
O bservatorii din capitala Ita tă ţile Frontului National de E- armate. aviatic tactică şi zentanţi ai opiniei publice sud- „cu atît mai necesar cu cit siunii pc care sînt înscrise lui Suprem al U niun ii Sovie către actualul guvern grec a
liei apreciază ca form area nou libcrare au întreprins in u lti „ l ’ooky fV (avioane armate cu v iidname/.e a adresai nn ape! alegerile nu sînt încă oîşl'qate probleme p rivin d : asistenta tice pe Scrqliei P rîlitzki. p re o b lig a ţiilo r internaţionale, re
gimul,, inuman din Închisori şi
lui guvern nu constiluie decit mele 24 de ore o serie d r a rv m itraliere al căror tir este u l m ilita rilo r saigonezi de a se şi cu c il speranţele n u trite de medicala pentru populaţie şi şedintele P rezidiului Sovietu p o sib ilită ţile acordării unui n-
o atenuare tem porară a cTîv.ei uni îm potriva inam icului amc- trarapid). Lupta care începuse alătura armatei de eliberare. m ajoritate la încheierea p ri m ăsurile pentru îm bunătăţirea ju to r um anitar. Preşedintele
po litice care a frăm in ta l Ita lia r i ca no-saigonez ron lin u in d . dum inica la prinz s-a înclieial m ului tur de scrutin — aşa lu i Suprem al R S.S. Bieloruse. com itetului, prof. G erold W al-
după alegerile generale de la totodată, să concentreze noi luni la miezul nopţii. SAIGO N 25 (Aqerpres). Cinci cum a arătat experienţa în u l o cro tirii sănătăţii ; proiectul Raportul la prim ul punct al ser. a precizat că printre acţiu
19 şi 20 mal. După cum se ştie. forte in dife rite p u n rlc strate A g e n ţiile de presă semnalea elicoptere americane au fost tim ii ani şi mai ales la alege huz.clor legislaţiei U.R S.S şi ordinei dc zi a fost prezentat nile preconizate, se numără şi
G iovanni Leone şi-a asumat gice de pe te rito riu l V ie tn am u ză, de asemenea, că Frontul distruse luni după-amiază şi rile legislative din 1967 — se R epuhtirilor Unionale cu p ri dc B Pelrovski. m inistru unio in iţiere a unei cam panii pentru
sarcina să formeze un guvern lui de sud. Agenţia France N ational de Eliberare şi-a in m arii dim ineaţa în tim pul lu p pot spulbera cînd este cunos vire la căsătorie şi fa m ilie ; s i boicotarea turism u lui în G re
„de espectativă" pînă cînd se Presso relatează că noi trupe tensificat acţiunile în regiunea telor desfăşurate în ju ru l Sai nal republican al o c ro tirii sănă cia şi slrlngerea le gă tu rilo r cu
va putea ajunge la o form ulă ale F.N.E. au fost semnalate in K lie Sanh din nordul tă rii, pre qonului. a declarat un purtător cută componenta completă a tuaţia internaţională şj po litica tă ţii al U.R.S.S. organiz.atiile de rezistentă gre
mai adecvată configuraţiei fo r cartierul saiqonez Cholon Pen cum şi în Delta flu v iu lu i Me- de cu vin t m ilita r american, c i A d u n ă rii". externă a U niunii S ovietice; ceşti.
ţelor po litice care s-au afirm at tru a pre in lim p ina un nou atac kong. tat de agenţia France Presse.
la ultim ele aleqeri qenerale. La niasiv al Frontului N ational de Corespondentul din Saiqon al Un elicopter de tip „O H -6” ,
Roma se consideră că perioada Eliberare asupra capitalei sud- a g e n ţie i Associated Press rela rare efectua o m isiune de recu
de „tra n z iţie ” va dura pină în vietnameze, comandamentul a- tează că m inistrul apărării al gu noaştere a fost doborît la 30 A le g e ri în partidul
toamnă, etnd urmează să aibă nicrican, scrie la rînriul său a- vernului m ilita r de Ia Saigon a kilo m e tri sud-vest de Saiqon Dezbaterile din Comitetul special
loc congresul P artidului So qentia Reuler, a organizat ra i lăcut cunoscute planurile re g i de tiru l a rtile rie i forţelor pa
duri ale avioanelor de bom bar m ului generalului T liieu p rivind triotice. M em brii echipajului au de gu ve rn ă m în f din R . .U . al 0. N. U pentru decolonizare
dament „B -52'. Ele au avut m i noile m obilizări. P o trivit acestor fost ucişi. Un alt elicopter de
C. Minesnu a siunea de a ataca poz.itîi din planuri, num ărul trupelor saigo- tip „U H -l” a fost doborît luni CAIRO 25 (Aqerpres). — didaţii, aleşi în cadrul acestui
la numai 14 kilo m e tri sud-est Peste 5 m ilioane de cetăţeni NEW YORK 25 (A qe r pentru ca Portugalia să e li
imediata apropiere a Saiqonului neze va creşte cu 135.000 ajun- scrutin, vor desemna la rln du l
părăsit Geneva unde se crede că ar exista im gînd pînă la s lirş ilu l acestui an dc Saiqon. in apropierea insta egipteni s-au prezentat m arţi la lor pc conducătorii com itetelor pres). — C om itetul special bereze aceste te rito rii. Pro
portante concentraţii ale pa trio la 800 000. Acelaşi corespon la ţiilo r petroliere de Ia Nha centrele ele votare pentru a regionale, care vor alege pe al O.N.U. pentru decoloni iectul de rezoluţie cere, de
G ENEVA 25. Corespon Bc. Echipajul elicop terului a alege pe cei 75.000 de c o n d u cei 15.000 dc membri ai Con zare (C om itetul celor 24) şi-a asemenea, C o nsiliu lui de Se
dentul Aqerpres. H oria L i ţilor. dent menţionează însă că rata pierit. La bordul alto r trei e li cători locali ai com itetelor de continuat dezbaterile con curitate să determ ine pe a-
O luptă puternică s-a desfă anuală a dezertărilor este de gresului National. După cum
man. transm ite : M arti după- coptere pe care trupele am eri bază ale U n iun ii Socialiste s-a anunţai, Congresul N atio sacrate situaţiei din te rito ri lia tii Portugaliei din N A T O.
amiază. m inistru) afacerilor şurat între nnităti ale prim ei 70.000 oameni, adică zece la cane le-au pierdut în apropie Arabe, partid de guvcrnăm înl nal al p a rtid u lu i va avea loc ile portugheze din Africa. să Înceteze furnizările de
externe al României, Come- d iv iz ii de infanterie americană, sulă din întregul efectiv m ili rea Saiqonului se aflau soldaţi în R.A.U. Rezultatele, după la 23 iulie şi va desemna pe Reprezentanta Etiopiei, Kon- arme către guvernul de la
liu Mănescu, preşedintele avînd misiunea să stabilească tar saiqonez. O bservatorii po am ericani şi tailandezi care u r cum relatează agenţiile de pre m em brii C om itetului Central şi qit Sineqiorqis, a in tiod us Lisabona. Se menţionează că
un „cordon de protecţie Ia sud litic i consideră că o fic ia lită ţile
celei de-a 22-a sesiuni a A- de Saiqon", şi un batalion al mau să fie debarcaţi în tr-o a să, vor fi date p u b licită ţii as celelalte instanţe superi ^are In cadrul dezbaterilor un pro aceste arme stnt folosite de
dunărîl Generale a N o ţiu n i m ilitare de Ia Saiqon nu vor num ită zonă din ju ru l Saigonu- tăzi, m iercuri dim ineaţa. Can de partid. iect de rezoluţie în numele trupele coloniale portugheze
lo r Unite, a părăsit Geneva F.N.E. Riposta p a trio ţilo r a fost reuşi să completeze lîn d u rilc lui. N um ărul m ilita rilo r m orii a 13 ţări din A frica şi Asia, la reprim area m işcărilor de
armate în continuă des
unei
pleetnd cu avionul spre Ra atît de puternică îneît coman compunere şi derută. Agenţia în urma doborîriî ultim elo r trei cărora li s-a alăturat şi Iu eliberare din te rito riile a fri
dam entul american a fost ne
bat. t-licopterc sc ridică la Bl. goslavia, tn care se cere
voit să trim ită fn s p rijin u l u n i de presă „E liberarea” a făcut Apelul P.S. din Japonia C onsiliu lui de Securitate să cane aflate sub dom inaţia
SAIG O N 25 (Aqerpres). — facă dem ersurile necesare portugheză.
Camera Inferioară a aşa-zisu-
lui parlament sud-vîetnamez a adresai forţelor de opoziţie
99©paşial sp e ra uleios*6* adoptat la 25 iunie un proiect
p rivin d
dc lege
instituirea
TO KIO
25.
Corespondentul
m ilitare americane din Japonia,
C u rţii Supreme care va dis Aqerpres, FI. Ţuiu, transm ite : stabilirea de relaţii diplom atice
a fost lic h id a t p rin for^ă pune de dreptul de a dizolva Conducerea P artidului Socia cu R.P. Chineză si adoptarea S u c c e se ale patrioţilor
partidele po litice ce se npuu
actualei forme de guvernăm int list din Japonia a lansat un a unei declaraţii de denucleoriza-
din Vietnam ul de sud, anunţă pel fo rţelo r politice de opozi re a tării. P S.J. a hotărît să din G u in eea P ortu gh e ză
W A S H IN G TO N 25 (Ager- fost puse In stare de alarmă. „fo rle lr de şoc" ale p o litic i au aqentia Rcutcr. In a trib u ţiile ţie să promoveze o politică lanseze între 26 iunie şi 3 in
preş). — Prim arul capitalei a- In in te rio ru l taherei săracilor intrat în acţiune ocuplnri „o ra C u rţii Supreme intră, de ase comuna, care să întrunească a ii? o campanie de masă pentru DAKAR (Aqerpres) Partidul A frican al Independentei din
mericanc. W alter W ashington, a avut loc un m itin g ia care şul speranţelor” şi evacuînd menea, supraveqlierca si v a li deziunea alegătorilor, să ducă retragerea bazelor m ilitare a Guineea Portugheză şi Insulele Capului Verde a dat p u b lic i
a in s titu it lu ni noaptea reqi- s-a hotărît organizarea unei cu forţa pe cei care mai ră darea alegerilor. Curtea va li la victoria în aleqeri — care se mericane şi abrogarea tratatu tăţii în capitala Senegalului, Dakar, un comunicat referito r la
mul de in te rdicţie a circu la ţie i noi dem onstraţii în fata Con măseseră Înăuntru. constituita din 15 personalităţi vor desfăşura la 7 iu lie — şi la lui de securitate japono-araeri- noile succese obţinute de p a trioţi in lupta îm potriva trupelor
între orele 21.00 şi 5,00 dim i- gresului american. A lia ţi in La această operaţiune „de num ite de „parlam entul sud- schimbarea actualei situa ţii po ran. P o lrivit proqram ului. vor colonialiste portugheze. Com unicatul precizează că In cursul
neota (ora locală) şi a m obi iruntea unei coloane ce se în cu ră ţire " au participat peste vietnam ez” sau de „şeful sta litice din Japonia. Socialiştii li orqanizatc sim ultan adunări atacurilor lansate recent dc p a trio ţii din Guineea Portuqlieză
lizat u n ităţi ale G ărzii na ţio drepta spre locul hotărît, re 1.000 de po liţişti. A u fost ares tu lu i". Proiectul dc lege u r propun realizarea unui acord şi dem onstraţii în m arile oraşe mai m ulţi soldaţi ai armatei colonialiste au (ost ucişi, iar opt
nale pentru a în tă ri tortele de mează să fie înaintai spre a al forţelor de opoziţie într-o se japoneze şi în ju ru l bazelor m ilita ri portughezi au (ost luaţi prizonieri. P atrioţii au captu
verendul Ralph A bernathy şi taţi p rin cip a lii conducători ai
politie care au evacuat cu fo r probare instanţelor superioare rie de probleme, printre ca m ilitare americane. La 2 iu lie rat. totodată, o im portantă cantitate de m uniţii.
ţa pe lo c u ito rii „ora şulu i spe alţi lid e ri ai săracilor au fost m arşului şi un număr dc apro fără a avea loc dezbateri In re : retrocedarea im ediată a va avea loc o adunare 'la T o
ra n ţe lo r" — cantonam entul par arestaţi de politie. Intre timp, xim a tiv 356 de persoane. cadrul parlam entului. Okînawei, desfiinţarea bazelor kio. in parcul H ibiya.
ticip a n ţilo r la „m arşul săraci
lo r". M ăsura a fost anunţată
imediat după incidentele care
s-au produs pe una din arterele CURIER*CURIER
principale ale oraşului cînd
p a rticip anţii la marş au ripos
tat b ru ta lită ţilo r p o litie i.
© Consiliul Universităţii din Istonbul a hotărî! sa în Trudeau, la Montreal au avut loc festivităţile prilejuite © Aproximativ 15.000 de persoane au participat luni
Situaţia creată tn capitala chidă universitatea ca urmare a refuzului studenţilor de sărbătoarea tradiţională a canadienilor de origine Io demonstraţia de solidaritate a studenţilor din Sao
americană se datoreşte în ce r de a incepe negocierile. După cum s-a mai anunţat, franceză. După desfăşurarea festivităţilor s-au produs Paulo cu colegii lor din Rio de Janeiro şi impotriva vio
că rilor de forţă Ia care au re studenţii cer ca înainte de începerea discuţiilor s6 fie incidente violente, soldate cu 123 de răniţi. Au fost a lenţei cu care o fost inobuşitâ vineri o manifestaţie
curs a u to rită ţile federale şi recunoscut „Comitetul de ocupare" ol Universităţii
m unicipale îm potriva p a rtic i drept singurul interlocutor valabil la tratative. In ce pri restate 292 de persoone. Marţi dimineaţa, calmul a a studenţilor din fosta capitala braziliană. Studenţii din
panţilor la „m arşul săracilor", revenit fa Montreal, dar grupuri de poliţişti continuă sâ Sao Paulo au ocupat facultăţile de ştiinţe juridice şi de
care tim p de mat bine de şase veşte situaţia de la celelalte centre universitare, — patruleze pe străzi. filozofie. La Belo Horizonte, capitala statului Minas
Ankara, limir, Erzerum — agenţia France Presse anunţă
săptămtni au m anifestat pentru încetarea grevei studenţilor ca urmare a satisfacerii o- Gerais, a avut, de asemenea, loc o demonstraţie stu
am eliorarea c o n d iţiilo r lor de proape in intregime a revendicărilor lor. © Agenţia France Presse scrie ca valul de arestări denţească.
viată In cursul d im in e ţii de care se observă de citeva zile in Grecia se amplifică şi
luni, lid e rii acestei m ari ac © Ministrul de externe ol Congoului (Kinshasa), loveşte mai ales cercurile Partidului Uniunea de Cen © Guineea spaniolă va obţine independenţa la sfîr-
tru. Sursa citată precizează că după arestarea, in ur
ţiuni protestatare au p rim it u l Justin Bomboko, o anunţat luni seara că forţele naţio mă cu cîteva zile, a generalului A. Arghiropoulos, alte ătul lunii septembrie, s-a aflat din surse autorizate din
tim atum să părăsească „o ra Madrid Se ştie ca slmbâtâ a fost adoptat un proiect
nale congoleze au capturai 12 militari portughezi. Ei
şul speranţelor". P retextul a- □ u încercat să treacă graniţa angoleză şi să pătrundă persoone au fost reţinute de forţele de poliţie. Este le constituţie pentru Guineea spaniola de către Con-
vorba de fostul director general of presei. Gheorghios
cnstui ultim atum l-n consti in teritoriul congolez. Grupul militarilor portughezi a Cavoumdis, şi de ziaristul Gheorghios Zahoriodis, co erinţa constituţionala consacrata viitorului acestei co
tuit expirarea, dum inica seara, lonii.
a m andatului p rin care se auto fast surprins şi dezarmat in provincia Kolanga, in apro respondent al mai multor ziare din Atena.
riza şederea In capitală a pierea oraşului Dilolo. © Starea sănătăţii dr. Blaiberg râmine neschimbată
p a rticip o n tilo r la marş. Im e © Lordul Shepherd, ministru de stat pentru pro 'o două sâptâmîni după ce medicii au diagnosticat că
diat după ultim atum , peste 600 © Surse autorizate algeriene au deiminţît marţi orice blemele Commonweaflhdlui, mediator britanic în con pacientul cu inima grefată suferă de hepatită. Blaiberg
de p o liţişti au Încercuit „o ra zvonuri in legătură cu o eventuală plecare din Alger a flictul nigeriano-biafrez, şi-o încheiat convorbirile cu e află în continuare internat la spitalul Groote Shuur
şul speranţelor", făcînd p ra rlic fostufu'^ prim-minislru congolez Moise Chombe. Aresta şeful guvernului federal nigerian, Yokubu Gowon, ple- Hin Capetown intrind in a 175-a zi postoperotoiie.
prizonieri pe cele 600 de per continuă să se afle in capitala Algeriei din iunie anul cînd spre Londra Comunicatul oficial dat publicităţii
soane aliate aici. Intre care şi trecut cînd a fost pus în stare de are/t de către auto la Lagos, Io încheierea vizitei lui Shepherd, subliniază © Tribunalul de ordine publică din Lisabona a con
reverendul Ralph A bcrnathv, rităţile algeriene. că guvernul federal nigerian este gata să trimită ori domnat la pedepse privative de libertate, variind între
conducătorul marşului. Conco unde şi in orice moment reprezentanţi pentru consultări 14 şi 16 luni, şase muncitori portughezi pe motiv că or
m itent au fost m obilizat' circa © Luni seara, in prezenţa a 400.000 de persoane, preliminare în vederea reluării convorbirilor de pace fi membri oi Partidului Comunist Portughez, care, du fn fotografie : Un grup de ostaşi-patrioti traversind cu p i
1.400 de agenţi ai p o litie i m un ici printre care primul ministru al Canadei, Pierre Elliott nigeriano-biafreze, care au eşuat la Kampala. pă cum se ştie, acţionează în ilegalitate din anul 1926. roga rîu l Fraim pentru îndeplinirea unei m isiuni de luptă.
pale, tar gărzile naţionale au
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI* etr Dr Petro Grof» or 35. tetefoo I27& 05 85. 23 17 — TIPARUL i întreprinderea poligrafie» Hunedoara - Dara.