Page 9 - Drumul_socialismului_1968_06
P. 9
r
ACTUALI
TATEA
ECONOMICĂ
Metodă nouă de
lucru în subteran
Cu sprijinul specialiş
tilor de la Combinatul
carbonifer Valea Jiului,
la Exploatarea minieră
Lonea a fost omologată
cu rezultate bune o me
todă nouă de lucru în
subteran. Este vorba de
Comitetele de direcţie o variantă a exploatării
cărbunelui din abatajele
cameră prin executarea
unui singur preabataj
pe felii şi săpat alterna
tiv Ia culcuş şl aco
FIECARE ACŢIUNE SÁ periş.
Aplicarea noii metode
asigură o mai mare „su
pleţe" abatajelor cameră,
creează posibilitatea ex
tinderii tehnologiei de
AIBA O TINTA PRECISA tăiere mecanizată, susţi
nerea cu stîlpi hidrau
lici şi grinzi în consolă,
care pînă acum se uti
lizau numai în abatajele
Adunarea generală a repre sută. Această perspectivă mo- creşterea indicilor de utiliza frontale. Succesele înre
zentanţilor salariaţilor de la b’lizatoare — arătau în cuvîn re pe seama extinderii şi per gistrate sînt edificatoare.
C.S. Hunedoara, ţinută cu o- tul lor mai mulţi reprezen fecţionării tehnologiei de ela Producţia zilnică pe aba
cazra constituirii comitetului tanţi ai salariaţilor — cere borare cu oxigen prin lance, taj a sporit cu peste 100
de direcţie, a dezbătut activi din partea organului de con reducerea opririlor accidenta tone cărbune, a crescut
tatea economică-financiară, a ducere colectivă elaborarea de le, scurtarea duratei de repa cu circa 20 la sută pro
jalonat principalele sarcini ce soluţii judicios concepute, per raţii etc. ductivitatea pe post şl
le ridică gospodărirea, admi fecţionarea metodelor de con Realizarea ritmică a planu s-a micşorat consumul de
Potrivit legii privind îmbunătăţirea or Bota, vicepreşedinte al Comitetului exe nistrarea şi conducerea efi ducere şi organizare a pro lui de laminate şi a discipli lemn de mină şi cheres
ganizării administrative a teritoriului cutiv al Consiliului popular judeţean: cientă a întreprinderii. Din ducţiei, îmbunătăţirea tehno nei contractuale, arătau ingi tea cu 35-38 mc pe 1.000
Vasilc Văzdăuţeanu,
nerul
logiei de fabricaţie, valorifi
ţării — care are la bază principiile adop la Dobra — tovarăşii Emil Pleşa, mem informarea prezentată la adu carea cu maximum de eficien prim-laminatorul Viorel Neag, tone de cărbune extras.
tate de Conferinţa Naţională a Partidu bru supleant al biroului Comitetului ju narea generală de ing. Necu- ţă a rezervelor existente. necesită în continuare îm In prezent se fac pre
lui Comunist Român din decembrie deţean de partid şi Suciu Coman, secre lai Agachi, director general şi Deosebit de important pen bunătăţirea metodologiei de gătiri pentru extinderea
Comitetului de
preşedintele
şi aplicarea noii metode
1967 — şi a hotărîrii Consiliului de tar al Comitetului executiv al Consiliu direcţie al C.S.H., a reieşit că tru asigurarea sporului pro programare, asigurarea fiecă Ia minele Lupenl, Pe-
Miniştri care definitivează delimitarea lui popular judeţean; la Boşorod şi Să- în perioada care a trecut din ducţiei de oţel este îmbună rei campanii cu semifabricate trlla, Uricani şl Aninoasa.
administrativ-teritorială a municipiilor, laşu de Sus — tovarăşii Aurel Nistor, mem acest an, coleotivul de muncă tăţirea activităţii secţiilor fur- le necesare, sporirea indicilor
intensivi şi extensivi de uti
oraşelor şi comunelor, în judeţul nostru bru supleant al biroului Comitetului jude a obţinut succese deosebite în ' nale. Aici trebuie să se acţio lizare a agregatelor, astfel
a început acţiunea de constituire a co ţean de partid şi Clemente Constantin, îndeplinirea şi depăşirea sar neze cu mai multă fermitate incit viteza de laminare la ţa-
pe linia întăririi
disciplinei
cinilor economice. Dintre a-
mitetelor comunale de partid şi a con membru al Comitetului executiv al Con -cestea amintim : tehnologice şi respectarea in glă să sporească ou 0,8 m pe Atelier pentru
siliilor populare comunale provizorii. siliului popular judeţean; la Aninoasa © Depăşirea valorii strucţiunilor de lucru, astfel secundă. De mare importanţă
Sîmbătă şi duminică au avut loc adunări — tovarăşii David Lazăr, membru al producţiei globale cu incit să se prevmă deranja pentru activitatea laminoarelor
generale ale comuniştilor şi deputaţilor biroului Comitetului judeţean de partid 33.484.000 Iei : mentele şi mersul redus al este ca zilnic, blumingul să
fie alimentat cu cel puţin 60
în comunele Rîu de Mori, Geoagiu, Şoi- şi Traian Blaj, prim-vicepreşedinte al © Un plus de 34.740.000 furnalelor, iar fonta livrată o- la sută lingouri calde, iar la subansamble de
muş, Băiţa, Baia de Criş, Băcia, Dobra, Comitetului executiv al Consiliului lei Ia producţia marfă ţelăriilor să se înscrie de fie minorul de 800 mm cu două
care dată în normele calita
Boşorod, Sălaşu de Sus, Aninoasa. popular municipal Petroşani. vîndută şi încasată ; tive. şarje calde pe schimb. Cum
La adunări au participat membri ai In cadrul adunărilor au luat cuvîntul Q Realizarea indica Oţelăriile combinatului, sub insă acest material trebuie maşini-unelte
biroului Comitetului judeţean de partid, membri ai biroului Comitetului jude torului productivităţii liniau inginerul Cornel De- transportat în timpul cel mai
scurt la locurile de laminare,
membri ai Comitetului executiv al Con ţean de partid. Vorbitorii au subiiniat muncii în proporţie de heleami şi maistrul oţelar E- se impune de urgenţă termi
101,32 la sută;
mil Delapeta, trebuie să pro
siliului popular judeţean provizoriu, ac importanţa constituirii organelor de ducă o importantă cantitate de narea lucrărilor de consolida
© Beneficii suplimen
tivişti de partid, de stat şi ăi organiza partid şi de stat locale pentru dezvolta tare. = 71218.000 Iei. metal. Aceasta impune lua re a liniilor ferate, darea în întreprinderea de in
ţiilor de masă şi obşteşti; la Rîu de rea în continuare a vieţii politice, eco In primele patru luni ale a- rea în considerare a tuturor funcţiune a unei noi linii de dustrie locală din Orăs-
t- Mori — tovarăşii Ioachim Moga, prim- nomice şi cultural-sociale a comune nului s-au obţinut peste pre factorilor ce concură la pro transport etc. tie şl-a lărgit sfera pro
ducţiei industriale prin
Participanţii la discuţii au
secretar al Comitetului judeţean de lor, insistînd asupra necesităţii mobili vederi 3.063 tone cocs, 15.931 ducerea metalului. Timpul de examinat şi alte posibilităţi înfiinţarea unui atelier de
partid, preşedintele Comitetului executiv zării active a organizaţiilor de partid, de tone aglomerat, 7.234 tone fon încărcare a cuptoarelor, de pil care, valorificate, pot spori e- mare capacitate destinat
dă, poate fi ■ scurtat în mod
al Consiliului popular judeţean şi Teo masă, a tuturor oamenilor muncii la în tă, 6.304 tone oţel, 3.024 tone considerabil, dar pentru obţi ficienţa activităţii economice. producerii de subansam
dor Bădău, membru al Comitetului e- deplinirea exemplară a sarcinilor în toa laminate finite şi 1.838 tone nerea acestui lucru este nece Este necesar, sublinia conta ble pentru maşinilo-unel-
blumuri de relaminare. De
xecutiv al Consiliului popular judeţean ; te domeniile, la buna desfăşurare a lu menţionat că in perioada de sar ca ponderea fierului vechi bilul şef Remus Păţan, ca te fabricate Ia U. M. Cu-
la Geoagiu — tovarăşii Gheorghe Vuş- crărilor agricole, la întărirea rîndurilor referinţă obligaţiile contractua şarjat să crească, în etapa ur peste tot-să se imprime o dis- glr. S-a amenajat în acest
dea, secretar al Comitetului judeţean de partidului, intensificarea muncii politice Siluete de metal. le au fost realizate integral, mătoare, de la 43 la sută la scop o hală nouă în care
Foto : V. ONOIU
partid şi Laurenjiu Lucaci, membru al şi cultural-educative de masă, ridicarea atît pentru beneficiarii interni, 55 la sută, Există şi alte căi AL. NAGY au fost montate primele
Comitetului executiv al Consiliului nivelului edilitar gospodăresc; al comu cit şi pentru cei externi. Pe de sporire' V producţiei de o- strunguri, freze şi ma
popular judeţean ; la Şoimuş — tovară nelor şi satelor. , agénda realizărilor sînt con ţel. Ele se referă îndeosebi la (Continuare în pag a 3-a) şini de rectificat plan si
exterior. Aici se execută
semnate şi alte succese meri
şii Ion Lungu, secretar al Comitetului Exprimîndu-şi adeziunea deplină faţă torii ale siderurgiştilor, pre in prezent partea din
judeţean de partid şi Mire ea Ramba, de măsurile de îmbunătăţire a organi cum şi probleme de importan tablă necesară maşini-
vicepreşedinte al Comitetului exeicutiv zării administrativ-teritoriale a judeţu ţă majoră pentru sporirea în lor-unelte şl pistoane
al Consiliului popular judeţean; la Băiţa lui, participanţii la adunări au adresat continuare a eficienţei activi pentru ridicătorul hl-
— tovarăşii Ştefain Almăşan, secretar al Comitetului Central al Partidului Comu Pentru merite tăţii tehnice şi ecopomico-fi- Concurs „Cine ştie, cîşiigă" daulic. In vederea spo
Comitetului judeţean de partid şi Sabim nist Român, tovarăşului Nicolâe nanciare a combinatului. ririi numărului de ast
In comparaţie cu ‘ perioada
Boticiu, vicepreşedinte al Comitetului e Ceauşescu personal, telegrame, prin care deosebite primului trimestru, producţia fel de accesorii a înce
xecutiv al Consiliului popular judeţean aduc cele mai calde mulţumiri condu zilnică trebuie să crească în put calificarea la locul
la Baia de Criş — tovarăşii Aron Col cerii de partid şi de stat pentru grija următoarele 8 luni cu 3 la su La Fabrica chimică Orăş- pază contra Incendiilor, care de muncă a strungarilor,
frezorilor şi turnătorilor
ceru, şef de secţie la Comitetul jude ce o poartă perfecţionării continue a Sala clubului sindicatelor tă la aglomerat, cu 6 la sută tie s-a desfăşurat recent un s-au referit la respectarea ce vor deservi noul a-
ţean de partid şi Ilie Avram, mem conducerii vieţii sociale, precum şi hotă- din oraşul Deva devenise neîn Ia fontă şi cu 3,5 Ia sută la concurs cu public „Cine ştie, regulilor prescrise in in telier.
bru al Comitetului executiv al Consiliu rîrea fermă de a munci fără preget, sub căpătoare. Cei prezenţi aştep oţel. Paralel cu realizarea u- cîştigă" pe teme de pază strucţiunile de prevenire pe Se prevede crearea
conducerea organizaţiilor de partid, pen tau nerăbdători să cunoască nor sortimente mai dificile,
lui popular judeţean; la Băcia — to tru înflorirea economică, socială şi cul oamenii care s-au distins prin producţia de laminate urmea contra incendiilor. Concu ramuri de producţie, la cau spaţiilor necesare şi do
varăşii Ioan Sîrbu, şef de secţie la Co turală a fiecărei comune, pentru prospe muncă în cei cinci ani de ac ză să crească pe seama intră renţii, muncitori din secţiile zele care generează cele mai tarea noilor capacităţi de
lucru în aşa fel ca În
mitetul judeţean de partid şi Petru ritatea întregii ţări. tivitate şi vor avea cinstea să rii în funcţiune a blumingu- întreprinderii, au dovedit o multe incendii. treprinderea să realizeze
poarte Medalia jubiliară „Pen lui de 1.300 mm şi cu deo bună pregătire. Ei au dat anual subansamble şi
tru merite deosebite in între sebire prin creşterea ind;cilor accesorii pentru maşinile-
cerea socialistă“ şi „Medalia de utilizare, care în cazul la toate răspunsurile exacte la ALEXANDRU GUJA
însumează 1.256 bovine, 3.540® prim-secretar al Comitetului ju muncii". Rînd pe rînd, s-au a- minorului de 750 mm repre întrebările stabilite de şeful formaţiei de pompieri unelte In valoare de pes
MU DE M O R I ovine şi alte ramuri ce comple deţean de partid, preşedintele propial de tribună oameni de zintă o creştere de 10 la suîă, Inspectoratul judeţean de de la F. C. Orăştie te 10 milioane lei.
tează averea obştească în va Comitetului executiv al Consiliu diferite virste şi profesii. Sala a celui de profile uşoare 6 la
loare de peste 7.000.000 lei. lui popular judeţean. Vorbitorul riaţi de la întreprinderea fo sută, iar a laminorului de
In sala căminului cultural din Adunarea a ales ca secretar a arătat că forţa ce trebuie să restieră, de la sta(ia C.F.R., benzi şi profile mijloci; 5 la J
comuna Rîu de Mori, a avut loc al comitetului de partid pe to mobilizeze cetăţenii din satele de la întreprinderea agricolă
duminică, adunarea comunişti varăşul Farcaş lovean, iar ca loc comunei Rîu de Mori la o mun de stat Bîrcea, de la Staţiunea ! ?5B l!i!HI 1,11111 11,1,3 lifllilf 11H1I! !!!!!!! IIHUIIIHUFU IÍHHÍ (MMI (!!!!!!) IHHÜ1S li!!»!« IÜÜHÜ güiilüil limit!! ¡Hillll Emili! 1?!!!!!« 1!H!!!!I I!!!?!!! IÜÜ2Ü1IMHIÜ! e!!!!£
lor şi deputaţilor din cele 11 sate ţiitor pe tovarăşul Turcu Laurean. că şi mai susţinută pentru îmbu de maşini şi tractoare Dobra
aparţinătoare pentru constitui In funcţia de preşedinte al co nătăţirea activităţii în toate do şi multe alte întreprinderi. ::::: ” ............. ........ w.ww.w__iww.w_____Es
rea comitetului comunal de mitetului executiv al consiliului meniile vieţii satelor, sînt comu
partid şi a consiliului popular popular comunal provizoriu, a niştii. Dînd indicaţii preţioase Printre cei distinşi a fost şi
comunal. fost ales tovarăşul Ursu Mircea. care să ducă la îmbunătăţirea şeful de echipă Valeriu Bota $
de la şantierul Energoconstruc-
Comuniştii şi deputaţii prezenţi Participanţii la discuţii au sub muncii comuniştilor, a recoman tia Mintia. Lucrările pe care
la adunare au subliniat succese liniat adeziunea deplină faţă de dat comitetului de partid ca în le face împreună cu echipa sa &y
le obţinute de cooperativele a- măsurile luate privind noua îm activitatea sa viitoare să apli la instalarea reţelei interioare m
gricole de producţie, precum şi părţire administrativ-teritorială, ce neabătut principiul condu şi exterioare. în cadrul lotu jjíij
a
rezultatele bune înregistrate în dind o înaltă apreciere largului cerii şi muncii colective, să se
activitatea cultural-educativă. A- democratism, studiului profund sprijine pe un larg activ, care să lui hidrotehnic, sînt întotdeauna
de bună calitate. Acelaşi lucru
cestea sini urmarea firească a care a stat la baza noii fie consultat în rezolvarea pro se poale spune şi despre maistrul
îndrumării permanente a întregii delimitări. Toţi vorbitorii şi-au blemelor întăririi economico-or- Alexandru Marcu, unul dintre
activităţi de către organizaţiile exprimat părerea că în noua sa 'ganizatorice a cooperativelor a- jjiHift ininiu hhhíb ípjhhi iüiiih imimi urnim i-mmis imimi iüíwh nnnin (¡hísüi
de partid. Pe teritoriul comunei, delimitare comuna Rîu de Mori gricole de producţie, ale bunei vechii constructori hunedoreni,
care deserveşte utilajele de
în satele aparţinătoare, îşi des dispune de o puternică bază gospodăriri şi înfrumuseţări' sa ii ® Finiş în campionatele divizionare B şi C
făşoară activitatea 23 de orga materială, care-i deschide per telor, la îmbunătăţirea muncii construcţii de la loturile din
nizaţii de partid, care întrunesc spectivele înfloririi viitoare. Ei au cultural-educative. incinta şantierului.
peste 300 de comunişti. Ca ur făcut numeroase, propuneri me- Noilor organe comunale le re Asemeni lor sînt şi ceilalţi | ® Ştiinţa Petroşani, Minerul Ghelar, Aurul Nepăsarea barează
mare a muncii depuse de orga . nite să ducă la întărirea cola vine sarcina să ia măsuri hotă- 94 fruntaşi distinşi cu această
nizaţiile de partid, cele tre! coo borării între cooperativele agri rite pentru executarea tuturor ocazie, care au aceleaşi trăsă
perative de producţie — Rîu de cole de producţie, la îmbunătă lucrărilor de întreţinere a cul turi comune : hărnicie, conştiin £ Zlatna şi Aurul Brad au promovat în
Mori, Clopotiva şi Ostrov — dis ţirea activităţii edilitar-gospodă- turilor, lucrări care sînt deja în- ciozitate şi pricepere, caracte
pun de un sector agricol cu o reşti, la valorificarea tezaurului tirziate. Referindu-se la condiţii ristici ce reliefează tot mai s Divizia naţionala C
suprafaţă de peste 6.000 hecta folcloric, la desfăşurarea unei le prielnice pe care le au coo mult. pe oamenii muncii din ju •li" Lau
susţinute activităţi cultural-edu
re — din care mai mult de 1.500 cative. perativele agricole de producţie deţul nostru. / DRUMUL LEGUME-
hectare teren arabil —, de un In cadrul adunării a luat cu N. PANAITESCU 1 9 Alte ştiri sportive |
important sector zootehnic ce vîntul tovarăşul Ioachim Moga, (Continuare în pag. a 2-a) ulii
1,:/!!!!!!!:! lllillHI UHHIîrf !!!!!lli!f fliiRUH liiiliii! IÎHI1H? CH1IHH lliilllil 51!!!!« !!!»?!! Himmj3«
LOR SPRE PIAŢA
TRECETI PE RECEPŢIE! lumină. Voju Vasile cer stăruitor repunerea în si
Tisa să se facă neapărat
tuaţia anterioară. Deci, din
^ etăţeanui
9 9 ^ din oraşul Simeria, stra nou intrarea pe... fază.
In ce rie priveşte, vom ur
da Cloşca nr. 8 şi ceilalţi ve mări mersul lucrărilor, punînd De modul cum este organi
cini ai săi, nu aveau motive prompt în priză pe cei ce udări pe o suprafaţă cu totul
Redacţîîi îi sînt adresate drumuri lungi, prin alie loca hărnicia şi interesul depus s-a întrerupt. Din nou s-a lu să fie nemulţumiţii seara du zată munca şi de felul cum sc neînsemnată. Grădinarul ne
■zilnic numeroase scrisori prin lităţi pentru a şi le procura. de oamenii de aici, nu au crat şi din nou s-a întrerupt. pă orale de muncă, aşezaţi vor dovedi că totuşi nu sînt desfăşoară, în aceste zile, lu spunea că s-a instalat o moto-
care oamenii muncii fac cu Nemulţumirea lo^ este, prin reuşit încă să pătrundă. Apoi nu s-a mâi lucrat. Aşa confortabil în fata televizoa îndeajuns de puşi la curent crările la qrădina de legume pompă, dar aceasta n-a func
noscute greutăţile pe care le urmare, în mod cert, legitimă. Povestea a început cu an s-a făcut că un ultim traseu, relor, urmăreau programul cu propriile obliqatii. depinde în măsură hotărîtoare ţionat decît 2 zile, deşi cultu
i acum, ultimul „capitol"
intîmpină datorită deficiente Dacă conducerea O.C.L. pro gajamente şi perspective tran de circa 20 de stîlpi, stă şi recreîndu-se, instruindu-se. Ş soarta producţiei şi a venitu rile au mare nevoie de apă.
peîitru... electricieni :
lor ce şi-au făcut loc în acti duse industriale Hunedoara dafirii. Cetăţenii din Tisa aşteaptă. Sinquri stîipii — Plăcerile lor nu au tinut Un contract are, bineînţe rilor cooperativelor agricole de Această stare de lucruri este
vitatea unor instituţii. ar fi avut curiozitatea să trabuiau să dea banii (cir care au fost fasonaţi şi trans mult. De fapt, cînd nu-ţi les, o valoare eqală pentru producţie. In acest sens se con cunoscută şi de preşedintele
IJ e malul Streiului, în a- „sondeze" opinia celor cărora strici singur plăcerile au gri toate părţile contractant®. In stată însă că există o serip de cooperativei, loan Hui, şi ingi
' propierea furnalelor Că- este chemată să le asigure o jă alţii să-ţi facă un aseme deficiente ce se cer grabnic nerul Slefan Olaru dar ei nu
lanului a apărut un orăşel mo aprovizionare ireproşabilă, nea serviciu. In cazul dat, cazul furnizării de curent e- înlăturate. se preocupă în suficientă mă
dern, bine dotat — ni ar fi aflat despre această do P e m a rg in e a s c ris o rilo r „grija" despre care e vorba leqlric, cetăţeanul are obliga La C.A.P. Bretea Mureşanâ, sură de înlăturarea neajunsu
se scrie. O v a totuşi lip leanţă, ca şi despre posibili s-a manifestat tot din partea ţia să plătească contrava din discuţia avută cu tovară rilor, ieri fiind plecaţi cu tre
seşte. Acest ceva a produs tăţile de rezolvare. Şi, cum s o s ite la re d a c ţie întreprinderii de electricitate loarea curentului consumat, şul Simion Sonoc am reţinut buri la... Ilia.
şi produce mult necaz gos nu a avut-o, de acum intere Deva. Faptele s-au petrecut iar întreprinderii de electri că lucrările de întreţinere se O situaţie asemănătoare se
citate (din noii) îi revine o-
podinelor; lipseşte un maga sul pe care trebuie să-l acor cam aşa; într-una din zile bligatia să asigure celui cu execută destul de anevoios. De tntîlneşte şi la C.A.P. Leşnic.
zin cu articole de uzul cel de în vederea unei grabnice ca 178.000 lei), iar întreprin portaţi încă din 1967, — nu „meşterii" de la această în care a încheiat contractul, altfel, culturile de castraveţi, La întrebarea: cum s-a orga
mai strict — sodă, detergenţi, rezolvări, apare ca o datorie, derea de electricitate Deva au mai vrut să aştepte şi au treprindere, din motive cu curentul electric necesar. Da- roşii şi varză se distingeau cu nizat activitatea la qrădină,
vopsea de ulei şi alte aseme ca o imediată obligaţiune. urma să asigure materialul început să... putrezească. noscute doar de ei şi de cei După corespondenţele qreu din buruieni. Ieri, din cei preşedintele cooperativei Octa
vian Buşt? ne-a răspuns că
nea mărunţişuri care, în D inefacerile electrificării şi manopera. Primii au înţeles E limpede că întreprinde care i-au trimis, au schimbat tovarăşilor ; 24 cooperatori repartizaţi să „aşa şi aşa". Un alt răspuns
orice menaj, îşi au impor nu mai sînt de mult un să-şi ţină cuvîntul, pe cînd rea de electricitate trebuie faza pe care era făcută ra ILIE MOISE, VOJU VASILE, lucreze la qrădină erau pre nici nu se putea da, avînd în
zenţi doar 13 pentru a întreţine
tanta lor incontestabilă. Lip atribut caracteristic doar ora partenerul lor nu. Chiar de cordarea şi de atunci televi legumele de pa circa 20 hec vedere că de-abia aoum se
sind din oraşul amintit, gos şelor. Numai în satul Tisa — la început, a pornit cu... stîn- să intre neîntîrziat şi din zoarele... dorm. MARIŞ MIUNIOR şi alţii.
podinele sînt nevoite să bată comuna Burjuc — cu toată gul. S-a lucrat un timp, apoi plin... pe fază, astfel îneît la Cei lezaţi în drepturile lor (Continuare In pag. a 3-a) tare (?!), Cu toate că din apa N. TIRCOB
rîului Mureş se poate iriga în
treaga grădină, s-au aplicat (Continuare In pag. a 3-a)