Page 90 - Drumul_socialismului_1968_06

P R O L E T A R I D IN T O A T E TY\R1LE. U N IŢ I-V A I
PROIECTELE PENTRU

IRIGĂRI SÂ FIE APLICATE

Un alt aspect pe care trebu­
IN TOTALITATE conducerile u n ită ţilo r agricole
scape din
vedere
ie să nu-1
este folosirea în mai mare m ă­
sură a p o s ib ilită ţilo r de udare
A cordînd o atenţie deosebită pe 2.000 hectare, dar din a­ a c u ltu rilo r situate de-a lungul
creşterii producţiei agricole, în cestea s-au efectuat am enajări­ cu rsu rilo r de apă.
vederea sp o ririi co n trib u ţie i a­ le necesare pe mai pu ţin de A irig a mai puţin de 2.000
cestei ram uri la form area ve­ 700 hectare D intre u n ită ţile a- hectare — c it se realizează
n itu lu i naţional, pa rtidu l şi sta­ g ricolc cooperatiste în care nu acum în u n ită ţile agricole din
tul nostru au pus în fata con­ s-a depus suficient interes pen­ judeţul nostru — este un re­
du cerilor u n ită ţilo r agricole tru transpunerea în viată a pro­ zultat care nu poate fi conside­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC.fl: SI A®CONSILlDLUI^ POPULARsi^tUD^rtAN^PROVIZORIU sarcina de mare răspundere dc iectelor am intim pc cele din rat satisfăcător. De aceea, este
a sc preocupa in mod susţinut Soimus. Spini, Tim pa. Bobilna necesar ca în v iito r să se in i­
de extinderea irig a ţiilo r. Sub­ si altele. Dc asemenea, nici la ţieze acţiuni mai hotărite şi
lin iin d din nou locul şi însem ­ LA S . Bircea nu s-au aplicat în energice în scopul e xtin d e rii în
ANUL XX NR. 4193 JOI 27 IUNIE 1968 4 P A G IN I 30 B A N I nătatea irig a ţiilo r in cadrul to ta lita te proieclele elaborate. ccl mai scurt tim p a sisteme­
com plexului dc măsuri ce se V enind în s p rijin u l u n ită ţilo r lor de irig a ţii si ap lică rii In to­
aplică penlru sporirea produc­ agricole. în prezent la D.I.F.OT, talita te a proiectelor existente,
ţiei agricole, la recenta plena­ în această p rivin ţă D irecţia de
sc află în lucru noi proiecte ce
ră a C C . al P.C.R., tovarăşul afectează suprafeţe de cîte 100­ îm bunătăţiri funciare şi org a­
nizarea te rito riu lu i
Deva
din
N icolae Ceauşescu a arătat că
IN D U S T R IA J U D E Ţ U L U I A N D E P L IN IT este necesar să se depună efo r­ 150 hectare pentru cooperative­ va acorda un s p rijin tehnic sus­
Î
Hărân,
C.A.P.
le agricole din
ţinut penlru traducerea In v ia ­
tu ri in continuare pentru
de­
păşirea suprafeţei totale irig a ­ Gurasada, Burjuc cte., rare vor tă a sarcinilor stab ilite dc p a r­
fi predate bene ficiarilor pînă tid p rivin d extinderea irig a ţii­
te prevăzute pînă în 1970, to t­
la s firş itu l anului. Sc simte ne­
P L A N U L SEMESTRIAL odată, trecindu-se la elaborarea voia însă ca în fiecare unitate lor şi asigurarea o b ţine rii pe
această cale a unor
producţii
unui program de irig a ţii in sco­
agricolă să sc depună eforturi
pul rea liză rii cu orice preţ, p î­
sporite şi stabile Ia hectar.
nă în 1975, a unei suprafeţe de mai stăruitoare in vederea ma­
te ria liză rii proiectelor într-o PAVEL ACHIRILEI
circa 3 m ilioane hectare.
perioadă c it mai scurtă de inginer şef
Lo Direcţia judeţeană de statistica s-o consemnat mul rind de aportul deosebit ol colectivelor de side­ Demn de remarcat este că, fără investiţii mote- La înfăptuirea acestui obiec­ timp. la D.I.F.O T. Deva
ieri un fapt deosebit : INDUSTRIA JUDEŢULUI HU­ rurgicii de Io Hunedoara $i Colan, ol minerilor din riole şi băneşti suplimentare, intregul spor de pro­ tiv pot şi trebuie să-si aducă
NEDOARA A ÎNDEPLINIT PIANUL PRIMULUI SE­ Poiana Rusca, ol lucrătorilor de la Fabrica chimică ducţie realizat de la începutul anului s-a obtinut pe o contribuţie mai substanţială
MESTRU LA PRODUCŢIA GLOBALA Şl LA PRO­ Oroştie, întreprinderea forestieră Deva, Fabrica de seama creşterii productivităţii muncii, fapt ce dove­ şi u n ită ţile agricole din judeţul
DUCŢIA MARFA VINDUTÂ Şl ÎNCASATA. A FOST materiale refractare Boru etc. Siderurgiştii hunedo- deşte o sensibilă creştere a eficienţei economice in Hunedoara O succintă analiză I.C.S. HUNEDOARA
DE ASEMENEA ÎNDEPLINIT CU MULT ÎNAINTE DE reni se remarcă din nou ca un colectiv de frunte întreprinderile hunedorene. a rezu ltatelor obţinute pc linia
TERMEN PLANUL SEMESTRIAL LA EXPORT, LIVRIN- in industria ţării. Numai în primele cinci luni ale o- Calculele estimative, bazate pe ritmul intens, rod­ extin d e rii irig a ţiilo r scoate in O nouă metodă de planificare
DU SE IN PLUS PINA LA ZI PRODUSE IN VALOARE nului ou dat peste prevederi produse siderurgice nic ce caracterizează activitatea din aceste zile, arotă evidentă că ele nu se situează
DE PESTE 24.000.000 LEI. in voloore de 61,4 milioane lei. Cu rezultate bune se ca pinâ la finele lunii iunie in judeţul nostru se va la n ive lu l p o s ib ilită ţilo r e xis­ a producţiei (PALAS)
Sînt succese mentori] pentru toate colectivele de prezintă şi colectivul Uzinei „Victoria" Colan, cârc realiza o producţie suplimentară în valoare de circa tente s> al cerinţelor nctuale.
munco din întreprinderile hunedorene, dovezi croi­ îndeplineşte constont, lună de lună. toţi indicatorii 110 milioane lei. în ro n d iţiilc ju de ţu lui nostru,
toare ale entuziasmului cu care se munceşte în judeţul de plan, ridicind valooreo producţiei suplimentare Succesele dobîndite prin îndeplinirea înainta de cu numeroase surse dc apa. Pornind de In faptul că în­ 802-B, cu care este dotat com­
nostru pentru a traduce în lapt sarcinile economice de la începutul anului şi pînă acum Io peste 5 mi­ termen o planului semestrial, demonstrează exislenţo prin folosirea lor în mod c h ib ­ tocmirea planurilor de pro­ binatul, au întocmit un pro­
stabilite de partid. Succesul industriei hunedorene lioane de lei. Prin folosirea judicioasă, intensivă o în întreprinderile din judeţ, a unor mari rezerve şi zuit se poate asigura udarea n- ducţie pentru o Întreprindere gram de calcul de concepţie
are o şi moi mare semnificaţie prin aceea ca. si- capacităţilor de producţie şi creşterea productivi­ posibilităţi pentru sporirea volumului producţiei, nor supralcte de cel puţin ze­ de construcţii-montaj, defal­ proprie care rezolvă stabili­
tuindu-se în rindul judeţelor cu cea mai ridicola tăţii muncii, întreprinderile judeţului au dat în plus pentru ridicarea eficienţei economice. Este datoria ce ori mai marc fată dc cele ee cate pe subunităţi de execu­ rea datelor arătate mai sus,
pondere în ansamblul economiei naţionale. între­ pînă Ieri economiei noţionole 19.000 tone de fontă. tuturor colectivelor de munco să le pună grabnic se irigă in prezent. ţie şi care şâ cuprindă toţi cu ajutorul calculatorului e­
prinderile din judeţul nostru contribuie din plin lo 9.000 tone de oţel şi 4.000 tone de laminate finite în valoare, astfel ca Io finele anului, oamenii mun­ A naliza m odului cum se indicatorii, precum şi aşeza­ lectronic. Noua metodă de
dezvoltarea accelerata, peste ritmurile stabilite, o pline, 1.300 tone de fier in minereul marfă, mo­ cii din judeţul Hunedoara să raporteze îndeplinirea preocupă conducerile u n ită ţilo r rea corectă in timp a perioa­ planificare a producţiei, de­
întregii economii româneşti. bilă in voloare de peste un milion de lei şi însem­ exemplară a tuturor sarcinilor economice stabilite dei de execuţie a lucrărilor numită PALAS (Program
Bilanţul primului semestru este îmbogăţit în pri­ nate cantităţi de olte produse. de partid. agricole de folosirea p o s ib ilită ­ constituie probleme pentru ca­ de analiză şi localizare a ac­
ţilo r si m ijloa celor de care dis­ re nu se aplică încă metodele tivităţilor şantierelor) se expe-
pun în vederea irig ă rii c u ltu ri­ moderne de calcul, şi că o- rimenteoră in prezent în ca­
lor oglindeşte existenta unor cestea cer un mare volum de drul întreprinderii amintite cu
Şantierul Term ocentralei D î- prezintă sub po sib ilită ţi. Şan­ m ari rezerve nefolosite pe de­ muncă, colectivul de organi­ cifrele de plan pe acest an.
va, im portant obiectiv de in ­ tie ru l „Energoconstructia", de plin. Un prim aspect negativ se zare Ştiinţifică din cadrul în­ Rezultatele acestei experienţe,
teres naţional, îi devenit inac­ pildă, are în restantă lucrări în interes major pentru constată în legătură cu aplica­ treprinderii de construcţii si­ care se arată a fi promiţă­
cesibil. O adresă pu rtind nu­ valoare de 2.066.000 lei. Coni- rea pro ie cte lor de irig a ţii. A s t­ derurgice Hunedoara, în cola­ toare, urmează să fie genera­
m ărul 7639 din 4 m artie ac. im m m parînd suma cu procentul do fel. numai in u ltim ii doi ani borare cu specialiştii de (a lizate şi în alte inlreprinderi
s-n transform at In lr-o barieră 37,5 la sută realizat din planul calitatea invâfămfntului, s-au întocm it proiecte care a- calculatorul electronic Elliott- cu profil asemănător din ţară.
a rtificia lă în calea cunoaşterii anual în 5 luni, restanţa nu pa­ fecteazâ o suprafaţă de aproa­
re a lită ţilo r pe şantier. Iată ce re prea mare. Aşa cum se va
spune, p îin tre altele, adresa : observa însă. o seamă de lu ­
„Se dispune interzicerea fu rn i­ cră ri sînt rămase deja In urmă nu pentru venituri
zării unor date şi in fo rm a ţii lată de graficele de execuţie.
fio călre conducerile şantiere- lilă lile şantierelor. Fără a ne­ O situaţie total necorespunză-
Iu. organelor de presă iară a ga f opt vi) că In prim ele 5 luni toarc se înregistrează la „L- suplimentare
avea aproharea D irecţiei gene­ ulc acestui an, term ocentrala nergom ontaj". Realizările do
rale construcţii şi m onlaj e­ s-a ridicat spre cote mai în a l­ la începutul (inului şi pînă la
nergetic". te, trebuie spus din capul lo ­ sîtrşitu l p rim elo r două deca­
cului că deşi planul pe total Măsurile adoptate de plenare C C. al P.C.R. şi
Aşadar, avem de-a lace cu In v e s llţll a fost depăşit cu 17 de ale lu n ii iunie, reprezintă recenta sesiune o Marii Adunări Naţionale sint în-
o încercare vădită de a In te r­ numai 20,4 la sută din sareînilo
procente, ia con stru cţii m on­ tîmpinale cu o deplina adeziune de către oamenii
zice presei să inlorm cze op or­ anuale, iar ritm u l prezent do muncii. Ele vin să corecteze unele lacune existente
tun opinia publică despre m er­ taj. a cllvila te de bază. holărî- lucru oferă puţine garanţii ră in sistemul de remunerare a diferitelor categorii de
sul lu cră rilo r pe şantier, să (oare. răm inerile 1n urmă se se vo r face 1n scurt tim p pro­ salariaţi, să slobilească un echilibru judicios Intre
gresele aşteptate. cantitatea şi calitatea muncii depuse şi retribuirea
Principalele restanţe sînt mal acesteia.
vizib ile la o scrie de o b ie cti­ Acordarea de diferite titluri ştiinţifice, didactice
Pe şantierul Termocentralei Deva ve im portante. Glisarea coşu­ sau artistice, exprimă înalta preţuire pe care o a-
lu i de fum. a cărui cotă finală
trebuie să atingă 220 de m etri cordâ societatea noastră socialistă strădaniei de­
puse de p cei cărora li s-a acordat cinstea de o le
UN PETIC DE iR T IE g ra ficului. Cu, toate că aici lu ­ avea. Nicidecum ea nu exprimă dreptul He a rrimi
înălţim e, nu decurge p o triv it
indemnizaţii suplimentare lo salariu, care au devenit
crează o brigadă experim enta­
în mod outomat nişte pensii viagere ce nu-şi gă­
lă. glisarea a ajuns abia la ju ­
sesc nici o justificare.
mătatea în ă lţim ii stabilite Ia zi Consecinţele sc simt şi în învăţămînt. Uneori. pur-
NU POATE MASCA crările hidrotehnice de la M u ­ tâlorii titlurilor de profesori sau învăţători emeriţi,
prin grafie. A) doilea obiectiv
afectat serios îl con stituie lu ­
titluri de pe urma cărora beneficiau de indemni­
reş si îndeosebi
barajul de-
de perfecţionare prin acordarea gradelor didactice,
versor. A ici s-a rămas din nou zaţii, se mulţumeau să rămînă în afara sistemului
fără să susţină examene şi să elaboreze lucrări cu
în urmă, decalajul lată de gra-
DEFECŢIUNILE specificul său, lucrarea se p re ­ caracter metodic şi ştiinţific. Din ocest punct de
lic m enlinîndu-se ridicat. Prin
vedere, indemnizaţiile constituiau o frînâ în perfec­
tează la un ritm sporit numai ţionarea cadrelor, fiind dăunătoare învoţâmîntulur
în perioada de vară şl de a­ nostru. Suspendarea lor va duce Io întărirea îcti- T R A D I Ţ I O N A L A
vitâţii de perfecţionare şi in rindul cadrelor didac­
ceea. la lo tu l hidrotehnic se
ORGANIZATORICE Impun a fi luate grabnic cele tice cu merite deosebite, distinse cîndva cu titluri.
mai energice măsuri. In fine.
In baza legii votate de către M.A.N., persoonele
lista mai poate fi completată care cheltuiesc mult moi mult decit veniturile obţi­
n i alte lu cră ri înscrise la ca­ nute din salariu, trebuie să justifice provenienţa NEDEIE PÂDURENEASCÂ
p ito lu l restante. A m in tim doar acestor fonduri, pentru a nu permite nici o îmbo­
in 'e /v in ă operativ pentru dez­ inenţln ridicate. La acest ca­ cîteva : staţia de epurare c h i­ găţire pe coi ilicite. Se mai întimplă cîteodatâ ca
văluirea lip su rilo r. Adresa de pito l esenţial, realizarea re­ mică, staţia de ve n tila ţie a ga­ şî în rindul cadrelor didactice să se obţină venituri
mai sus, In contradicţie cu in ­ prezintă doar 19 la sută din zelor arse, m ontaje la prim ul suplimentare de pe urma practicării meditaţiilor,
dicaţiile conducerii de parlid, plan Dară vom arăta că pen­ grup energetic ele. venituri sustrase de la plata obligatorie a impozi­ drele prin larma u liţe lo r. Tot Şi am venit să cin t şi-aic(, mal
n-a pirat din senin ci a lost e- tru 5 luni, procentele realiza­ Cauzele care au determ inat telor. Deşi nu este un fenomen general, această Parada mai aproape... P orţile naturii, cu foc ca atunci cînd am fost
laborală cu o in te n ţie bine d»- te echivalează doar cu 28.2 ta pierderea avansului la con­ proctică umbreşte prestigiul numelui de dascăl, ca nişte llâcărî vprzî se des­ la Televiziune în 1966. Cunoaş-
linită. Se şlie prea bine că a- sută din planul anual, rezultă stru cţii si m onlaj şi rămîne- scade uneori calitatea muncii desfăşurate lo clasa. chid In la|a coloanelor tnveş- le li „S trîgăluro fetelor" ?
lita vreme cit şantierele JZner- clar că restanţele sin i substan­ rpn In urmă au m ult mai m ulte Prin felul în core s-a practicat, cumulul de func­ costumelor m întate în curcubee de culori. Şi s-a urcat pe scenă. Oame­
gn ron ^tructia " si „Cnergom on- ţiale. Se desprinde de aici con­ surse. C o nstructorii şi benefi­ ţii a constituit de foarte multe ori o piedica în ca­ Răsunet larg au dat văile pînă nii o cunoşteau şi s-au în v io ­
la j' depăşeau cu regularitatft cluzia că ritm u l de lucru nu ciarul invocă pe bună dreptate lea progresului ştiinţific şi artistic. Existau persoane C întccul în „Ţara dc fie r" departe, cînd s-au bătut p ri­ rat. De fapt, pe Saveta Dan,
toii in d ica to rii dc plan. nim eni a alins acel stadiu care să ga­ un lung şir de carenţe în în ­ care se bucurau de un prestigiu bine consolidat, sună mai plin. mai înalt Din m ii paşi pe sclndurilo de brad aşa cum spunea un bătrin, „o
din conducerea direcţiei gene­ ranteze realizarea la finele se­ tocmirea. avizarea şi furniza­ dar faptul că au fost prinse în diferite funcţii, a ndîneuri, braţele v o in ic ilo r au ale scenei. cunosc şapte ţin u tu ri".
rale am intite nu s-a gîndit la m estrului a cel puţin 50 la sută rea docum entaţiei tehnice, în dus la scăderea calităţii muncii depuse, o împiedi­ ieşit la lum ină să rotească prin
Neam de pădureni dîn moşi-
asemenea in te rd ic ţii Adresa din planul anual. livrarea unor u tila je şi asigu­ cat promovarea cadrelor tinere, cu mari disponibi­ verdele crud inîndrelc pădu- strămoşi, ghelărenii nu au uitat „Frunză verde şl una
a apărut numai atunci cînd pe Disecarea pro cen tu lui global rarea forţei de muncă. Toate lităţi de creaţie, care erou obligate so-şî desfăşoare rence cu pieptare înflo ra te în jo cul soarelui în v îrte jit prin M ărlta-m -aş, mărita,
ambele şantiere au început să pe p rin cip a lii constructori pu­ acesto d ific u ltă ţi au fost create activitatea în umbro. m inuni de culori. Roşul aprins foşnetul ie rb u rilo r tinere. „La N -are cine mă lua.
se iacă sim ţi le serioase rărnl- ne in lum ină o seamă d-‘ dis­ de către forul tutelar — M i­ Prof. ILIE AVRAM şi albastrul tinăr, cu prospo- fîn tîn ă ", „Pe cărare sub un Că drăguţn-i dus departe
neri in urmă, determ ina te de pa rităţi, indică unde anume nisterul Energiei Electrice — inspector general al Inspectoratului tim i de brtnduşe necunoscute brad", «Ce v ii bade ttrz io r". Şi nu-m l scrie nici o carte” ,
numeroase defccliu nl organiza­ sînt cete mai mari restante, a­ şcolar judeţean Hunedoara do rouă. împodobesc iile şi ca- m elodii line. domoale ca un­ „S trigătura fetelor" are ceva
dică Incul unde se impun a II din nestatornicele frăm întări ale
torice. L. VISKI trin te lc fetelor. S-a po rnit pa­ duirea sin g u ră tă ţilo r de codru.
concenlratc io rtclc. In afară depărtărilor, din foşnetul pre­
Aşa stlnd lu crurile, neam $i se aud apoi repezitele note
de şantierul în tre p rin d e rii de rada costum elor p rin tre case­ lung al pădurilor. Repezită şi
slrecurat în spatele pe ticului construi Iii căi ferate care în (Conlirtuo- pog. o; Z oi le de linişte ale G heţarului. ale cim p oiu lu i. A ure l R udatl lină. unduitoare şi m elancoli­
înfloreşte cîntec lingă tăceri
de h trtic al direcţiei generale, 5 lu ni a în d e p lin it 45,5 la sută (CoalHWO't io paf. In chiot viu şi strigă tu ri, v o i­ de păduri. „Eu sînt fată ghe- că, c un cîntec v ră jit în fră-
penlru a vedea care sînt rea- din plan, celelalte şantiere se n icii au început să joace mîn- lăreasă". Şi-s m ulte fete. Cos­ m întare dc suflet şi ti isteţe.
Cînd a izvo rît în aceste ţin u ­
tum ele lo r În flo rite cu a m ici tu ri chemarea fetelor, nim eni
roşu aduc cu reflexele fie ru ­ nu ştie. Poate o dată cu „S tri­
lu i scos din adtncuri. Pas lin, gătura fe cio rilo r", pe care Sa­
A P R O V IZ IO N A R E A C U L E G U M E Ş I F R U C T E legănat în e u ritm ii care au ce­ veta Dan o cîntă cu o ine­
va tain ic în ele, ceva din sanc­
galabilă măiestrie. R itm ului din
tuarele soarelui, îngropate 1n
strigăturâ parcă i se alătură
străfun duri de pă m in tu ri De
undele Cernii, uneori repezite
P rivind gra ficul dc preluare aceea, si cîntecul aici e mai în stînci, alteori netede, tre-
Nepăsare faţă de ce­ a produselor. întocm it pe săp- melodios, mai undu itor. Scos cind peste pietre. Şi oamenii
dc sufletul v o in ic ilo r de-aco-
tămîna trecută de O fic iu l pen­
aceştia din generaţie in gene­
lo, din tăcerile m ateriei, cîn­
tru valorificarea legum elor şi
raţie au auzit cîntecul C ernii
fru cte lo r din Deva se consta­ tecul pluteşte p rin crengile în ­ sub înserări de păduri sau »n
verzite pînă departe. Doinele
tă că o scrie de u n ită ţi ag ri­
răscruci de ziua. L-au trecut
rinţele cumpărătorilor cole cooperatiste la unele sor­ şi în v îrtitc le , suitele pădurc- lucire de sentimente, de tră iri
prin sufletul lor, dîndu-i stră­
neştî aduc noi prospeţim i în
tim ente au râm încri in urmă.
care nu pot influenta decît ne­ rîndu l sutelor dc oameni iu ­ interioare adinei :
g a tiv aprovizionarea populaţiei. b ito ri de frumos, ve n iţi aici „Frunză verde trei qutul
Pentru populaţia oraşului cu cele mai căutate sortim ente Un exemplu elocvent. Sosise Rău este că deşi can tităţile cc de pretutindeni, din aproape Singurel ca mine nu-l
Rrad, legumele şi fructele sc de fructe şi care există din a- ISină de mălai şi oamenii aş­ toate ţin u tu rile unde răsună Num ai pu lu l cucuiul**.
desfac prin patru u n ită ţi si bnndentă şi se strică în alte teptau să cumpere. Responsabi­ acea tulburătoare chemare spre
lu l a 1ncuiat-o în magazie şi Graficele se Cucul, această pasăre atlt
două tonete. Am zis legume şi oraşe porneşte dc la LJ.L.E. sărbătoarea pădurenilor. de frumoasă, p u ru ri nes!/>;nr-
fructe pentru că cele două de­ Deva. îşi dâ m ina cu cea de pe aici ţi-e drum ul. întrebat dc
num iri se rostesc dc obicei la conducerea cen tru lu i Brad ce nu vinde, de ce poartă oa­ nică, a devenit sim bol al sin­
m enii pc drum uri, a răspuns întocmesc pentru
împreună. Ne-am obişnuit aşa. şi se încheie la unităţi, unde Slrigâtura fetelor gurătăţii. Şi u n ii feciori, „că-
Cînd e vorba Insă de Brad. gestionari ca M otorgn Alecu că nu i-a venit o hîrtie, fac­
asocierea lor c cît se poate dn (unitatea nr. 2), lia rln i M arin tura. Dar cine are datoria să AUGUSTIN JIR A
i-o aducă, cu ce sînt v in o ­ a fl respectate! — Apăi, am cîntat da cînd
vaţi cum părătorii ? Un gest şî am fost mică. Şi neam de nea­
Raid în oraşul Brad mai condam nabil, cu a tit mai trebuie livra te nu sint mari. mul meu a tot cîntat — ne (Continuare ' in 4poş * O J ■ of.
spunea Saveta Dan, o bătrtnă
m ult cu cît a fost făcut In pre­
zenta sa şi cu aprobarea sa, nici acestea nu se realizează dc 61 de ani, din satul Ruda.
ronform sarcinilor stabilite.
a fost acela al înch ide rii un i­
tă ţii la ora 12,30, deşi orarul C iteva exemple sînt edifica­
nepotrivită. La cap itolul ,,fru c­ (unitatea nr. 3) nu manifesta scris mare pe uşă este de la toare.
te" u n ită ţile din Brad nu oferă g rijă şi alonlio pentru satis- 6 la 21, fără întrerupere. Cine A stfel, din cantitatea de 600
nimic. C îleva kilogram e de incereo cerinţelor cum părăto­ îi dă dreptul să nesocotească kg salală s-au liv ra t organi­ In padina a 4-as
cireşe care s-nu vîn d u l *naî rilor. orarul stab ilit tocmai pentru o zaţiei dc ach iziţii şi contrac­
de m ult nu le putem nota ca In tim p ce la unitatea pe care satisfacere deplină a cerinţe­ tări abia 90 kg. la rid ich i res­
îndestulătoare. In prezent nu o conduce lipsesc fasolea ver­ lo r populaţiei, pentru a-i crea tanţa este de peste 1.700 kg.
există nici un gram de caise, de, ustu ro iu l, ardeiul iute şi posibilitatea acesteia să-şi cum ­ iar la g u lii de 300 kg. Aspecte ® Ministrul de externe al României,
pere, mere. cireşe, căpşuni, gras, castraveţii, iar ceapa es­ pere la orice oră dîn zi le- negative în areastă p rivin ţă ne
piersici etc. Nu lipsesc însă te de cea moi proasta calitate uume şi fructe proaspete ? Corneliu Mănescu, care face o vizită ofi­
m o tiv ă rile : „G o lu rile de m o­ etc., gestionarul M otorga A lc- Sancţionarea gestionarului va sint oferite dc aproape fiecare cială in Maroc, a fost primit de regele
ment dc pe reţea'*, „N u ne da cii se plim bă nu ştie nim eni GH, I. NEGREA unitate cooperatistă care a a-
judeţul*', „N -avem re p a rtiţie '1' pc unde. Apare în unitate în Hassan al II-lea al Marocului.
etc. Puerile m otivări, de ca­ costum dc stradă şi dispare fă­
re cum părătorii s-au săturat. ră urmă. Nu sc interesează cî- Preasamblarea pieselor la sol este una din metodele folosite
Totala nepăsare fată de apro­ tuşi de puţin de buna desfă­ (Continuare în pog./fii l-o) de brigada condusă de losif Boean de la I.C.S.H. Hunedoara. ® Secretarul general al O. N. U., U
vizionarea populaţiei din Brad şurare a procesului dc vîn/.arc. IN FOTO ; Aspect de muncă de la lucrările de prelungire
a halei laminorului de profile mijlocii şi benzi. Tliant, va sosi la 2 iulie Ia Bucureşti.
■ m mo