Page 91 - Drumul_socialismului_1968_06

Joi 27 iunie 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI

Tradiţionala nedeie pădurenească

la lumină comorile de fier ale pe scenă. Feciorii se leagă­ neşti şi olteneşti, în care mă­
ţării, dîndu-le strălucire de nă In ritmurile jocului. Stri­ iestria fetelor s-a văzut din
cînlcc. găturile lor au ceva din ri­ plin. Hunedoara şi-a adus !a
tualurile păgînc pierdute un­ Ghelar tot ctntecul si j-cul.
deva dincolo, în vremile uitate. Formaţiile de dansuri de la
lătorlnd sub zodii dulci-ama- Sub arcade Paşii răsună viguros şi izbit ca I.CS.H, şi de la casa de cul­
re“, au fost cu suflului aidoma pentru a frînge împotrivirile. tură au făcut să răsune pînă
acestei păsări. Freamătul sin­
gurătăţilor de codru a cuborît de pădure... Cadenţat si lin, dansul are pe­ tîrziu depărtările de freamătul
rioade cind se lnvîrtejeşte tn
melodiilor. lulio Copeica, Pe­
creato are pînă-n Ghelar, pînă în aceşti Hop şi-aşa... Formaţia de repeziri de o tulburătoare fru­ tru Bucur, Monlcn Bodea, Ano
museţe.
oameni care, acolo, în adin-
Muntca-
Copaciu. Siqismund
dansuri a CSH.-ului a intrat
curî, In Încleştări de arc, scot
nu. Didina Pavel. lată numol
Şi au urmat suitele ardele-
cîtiva dintre cel care s-au în­
trecut pe el înşişi In măiestrie,
pentru a slîrni tn miile de spec­
PattUlparea activă a oameni- vele de muncă si-au luat anga­ făcute de oamenii muncii cu tatori rezonantele adînci si un­ De ce nu
loi muncii la organizarea şi jament? mobilizatoare in între­ acest prilej. duitoare ale cîntecelor
conducerea treburilor statului, cerea socialistă ceea ce reflec­ Astfel, din cele peste 1.100 „La izvor, la îzvorcle", „O­
a econmiei, Ia rezolvarea tu­ tă iniţiativa, spiritul creator al de propuneri făcute în adună­ chii mîndrii mele'’, „Uni, in. sînteţi
turor problemelor vieţii soci-nle, oamenilor pentru sporirea con­ rile qenerale pe secţii şi între­ i i r bradui, brăriui'1, ..Bădilă de al
este izvorîlâ din temelia trai­ tinuă a eficientei economice in prinderi, au fost aplicate pes­ . tău dor", „Cîtu-i valea Mure­ înţelegători ?
nică a noilor relaţii de pro­ fiecare unitate te 700, care şi-au adus aportul şului", „Bade-al meu e poie-
ducţii statornicite în tara noas­ Cadrul de instilutie nouă a la realizarea sarcinilor de plan nar" sînt tot atît.ea nestemate
tră. este stimulată în ce) mai fost marcat si de alte aspecte si a angajamentelor luate. din comorile de cfntec româ­ DEVA (de In N. Troian).
înalt orari de practica consec­ deosebit de importante si a­ Dezbătînd probleme majore, nesc, care au prilejuit oameni­ Arc 5/ omul puterile lui li­
ventă a Partidului Comunist nume : militind a'ljt pentru înfăptuirea mitate peste enrc nu poale
Român de a se consulta cu ma­ Dările de seamă prezentate sarcinilor de plan si a angaja­ lor veniţi dc departe clipe uni­ trece. Toată lumea pricepe
sele in toate problemele funda­ nu au mai fost simple infor­ mentelor, adunările generale ce. dc neuitat. N-au fost lăsate acest lucru şl devine înţe­
mentale în interesul poporului. mări privind activitatea diferi­ ale salariaţilor si-au confirma* nici „ţarinile" repezi, nici „în- legătoare că „nu se poate"
La începutul anului s-au des­ telor sectoare. Conducerile ad­ calitatea de instituţie nouă a vîrlitele". Simţeam cum Ce vinâ am eu că nu pot
făşurat in întreprinderile din ministrative au raportat în fala societăţii noastre, constituind prin bătrîni Irece fiorul jocu­ ridica mai mult de 80—85
municipiul Hunedoara adună­ salariaţilor felul in care şi-au incă de la începutul existenţei lui ... Şl cum s-ar mal fi repezit dc kilograme sau că nu pot
rile generale ale salariaţilor. desfăşurat munca, scotînd în lor un mijloc de manifestare tn vîrlej să arate tinerilor cum scoale mal pufin de U se­
Instituţie nouă a societăţii noas­ evidentă experienţa pozitivă, viguroasă a opiniei si Inteli­ cunde pe 100 de metri ? Sper
tre, ea marchează un studiu fenomenele neqative care au gentei colective în viata între­ se roteşte fala mal cu foc, că am lost Infeles, nu de
calitativ superior al partici­ îngreunat desfăşurarea norma­ prinderilor, de participare con­ „pe sub mină / că-l română". alta, dar vreau să acord cir­
pării oamenilor muncii la or­ lă a activităţii în anul trecut, cretă a oamenilor muncii la Tradiţionala nedeie pădure- cumstanţe atenuante pentru
ganizarea si conducerea produc­ rezervele si posibilităţile in­ conducerea si organizaiea pro­ nenscâ organizată de comite­ Muntiu Margareta. Nu, vă
ţiei. Adunările qenerale, prin terne ce pot fi valorificate în ducţiei. tul de partid $i consiliu) sin­ asigur, nu e o protejută. Dar
conţinutul si forma Iot de or­ vederea creşterii eficientei e- Animaţi de stimularea Iniţia­ dumneaei literalmente „nu
ganizare. au adus o contribuţie conomîce a întreprinderilor. tivei maselor, de rezolvarea dical din Ghelar, sub directa poate" respecta programul
de mare preţ la întărirea prin­ măsurilor stabilite în adunările supraveghere a Consiliului ju­ stabilit pentru deschiderea
au
Comitetele sindicatelor
cipiului muncii colective, la înfăţişat in adunările qenerale generale, colectivele de muncă deţean al U.G.S.U.. s-a prelun­ spălătoriei chimice din stra­
valorificarea deplină a posibi­ ale salariaţilor. în numele din sec|ii şi întreprinderi au git pînă tîrziu sul) tăcerile în­ da Lcnin. $i, pentru 30—3">
lităţilor de creştere a produc­ membrilor de sindicat pe care rezolvat multe probleme deo­ serărilor. de minute Jnfirzicre, cetăţenii
ţiei, aplicarea noului, descope­ îi reprezintă, aprecierea rezul­ sebit de importante în viata e­ care aşteaptă iac gălăgie, ob­
rirea si folosirea rezervelor tatelor activităţii economice, conomică şi socială a întreprin­ servai II. Cită lipsă de înţele­
inteine. Oamenii muncii au a­ derii. gere I O atitudine asemănă­
nalizat cu chibzuinţă rezulta­ referindu-se atît la experienţa De exemplu, colectivul secţiei toare au si iată de Bărâcca-
riobînciită cit si la neaiunsuTi,
tele oblinute în îndeplinirea venind cu propuneri valoroase O.SM.-II din C.S.H., prin Intro­ ÎNSEM NĂRI nu loan, responsabilul uni­
planului, au stabilit măsuri pen­ prin care au cerut conduceri­ ducerea folosirii plăcilor ter- tăţii, care nici dfnsul „nu
tru continua perfecţionare a lor din întreprinderi să cre­ moizolante la turnarea otelului poale" deschide la ora 7
mu>ncil, pentru punerea în va­ ez? condiţii corespunzătoare calmat si prin aceasta elimina­ îsiteres major pentru (cum scrie pe usă) sl rnal
loare a întreqului potenţial ma­ îneît fiecare salariat să-şi poa­ rea folosirii moselotelor reduce ales vorbi frumos. Trimite
terial si uman de care dispune lă îndeplini întocmai obligaţi­ consumul de utilaj de turnore oamenii la plimbare pfnâ
fiecare unitate în parte, acor- pe tona de otel. „Post-scriptum" vine lucrâtoarea dc la cură­
nou
Prin introducera unul
dind aălfel adunărilor qenerale ile profesionale. ‘ sistem de cărucioare sl plat­ calitatea invăţămintu- ţătorie.
o reală autoritate şl eficienţă. Prin conţinutul lor sl prin forme de turnare cu 6 linqo- Nu ştiu de cc e neînţele­
GaTacleristloa dominantă a modul de orqanizare, adunările tiere în loc de 4 si folosirea gătoare conducerea coopera­
adunărilor qenerale ale salaria­ qenerale ale solar i aţilor se unui nou dop la oale de tur­ lui, nu pentru venituri tivei „Progresul" cu aceşti
ţilor a fost competenţa cu care deosebesc mult de formele lo- nare. s-a reuşit să se mărească la o călătorie lucrători şi-i obligă prin pro­
s-au abordat problemele ma­ losite anii trecut!. viteza de turnare cu circa 10 gram să deschidă la 7 Dacă
jore ale activităţii întreprinde­ Participarea intr-un număr la sută. Prin îmbunătăţirea con­ nu se poate respecta.
rilor. Manifestîndu-si interesul mare a muncitorilor, ingineri­ strucţiei braţului la macaraua suplimentare schimbafi-I fraţilor I Deschi­
fată de producţie, de condiţiile lor sl tehnicienilor la dezbate­ de sarjare se reduce consumul Pleci noaptea din Simeria, drag.ă, cită nesimţire, să le deţi la 8, la 0, poate n-ar
in oare se va desfăşura in a­ rea principalelor probleme ale de braţe cu circa 40 la sută. spre Petroşani. Tren dc noap­ scoale din somn". Să ştii „dra­ fi rău, după-amiază. Fiţi în­
cest an înfreaqa activitate din activităţii întreprinderilor, do­ O contribuţie deosebită au te, nu prea aglomerat. Cel gă" ca, probabil, „nesimţitul" ţelegători cu lucrătorii dum­
întreprinderile în care lucrea­ rinţa lor de a contribui la îm­ adus-o şi Inovatorii prin apli­ puţin la plecare. Locuri su­ s-a sculat In acea dimineaţă la neavoastră si nu-l puneţi In
ză, interesau de îmbunătăţirea bunătăţirea aclivilr.ţii econo­ carea unui număr de peste 100 ficiente. Se poate dormi. în­ ora 3 si că el coboară în m a m a conflict cu clienţii I
continuă a orqani'/.ării muncii mic? si sociale demonstrează inovaţii care aduc economii de tins, pe banchete. Mai ales mină !
si a sistemului de cointeresare caracterul democratic a] aces­ 3.950.000 lei. la clasa I. Dimineaţa oamenii Cazul relatat nu e fenomen Rezolvarea găsită şi pentru această problemă
materială, oamenii muncii au tor adunări sl de promovare Demn de remarcat este fap­ au de rezolvat o seamă de qen-?ral. De cele mai multe o:'e darul de a deschide căi largi de alirmare a Slalom... pe
luat parte în masă la dezbate­ a iniţiativei maselor. tul că la Uzina de preparare a probleme. Dacă au posibilita­ ori navetiştii sînt cei înţele­ celor mai puternice valenţe inlelectuoie. ole tinere­
rii*? din adunările pe secţii, După terminarea acţiunii de minereului Teliuc un colectiv de tea să doarmă, de ce să stea gători. Iî auzi zicînd : „lasă-i tului în mod special.
schimburi, şantiere si întreprin­ organizare a adunărilor qene- ingineri si tehnicieni a con­ trîji 1 De prin localităţile din să doarmă, or fi obosiţi oa­ In învăţămîntul de cultură generală, profesionol şi şosea
deri, făcind peste 1 100 propu­ rale de dezbatere a cifrelor de ceput un dispozitiv care adap­ împrejurimile Petrosaniuluî menii. Vin de departe proba­ tehnic, există door formula cumulului de ore. care,
tat Ia cuptoarele de prăjire reu­ încep să urce navetiştii. Mai ORĂ$TlE (dc la C. Bră-
neri. plan şl încheierea contracte­ şeşte să facă o desprăfulre în sint de parcurs kilometri, bil". Si-atunci. cind ei înţe­ datorită unei inguste înţelegeri din partea unor deanu). Ieri am asistat la un
De asemenea, pe baza anali­ lor colective de muncă pe procent de peste 80 la sută, zeci de minute. Ar dori să leg. nu e supărător să fie cumularzi, determină scăderea calităţii procesului
1968, o preocupare deosebit de apostrofaţi. de... neînţelegă­ de învăţămînt. In învăţămîntul profesional si telim: udevărat slalom executat cu
zării posibilităţilor existente la crea ce reprezintă schimbarea ocupe un loc. N-au unde. multă ambiţie de şoferul de
importantă din partea organe­ condiţiilor almosferice, cît şl torii unor chestiuni uşor de cumulează un număr mare de cadre inqine.eşti.
fiecare loc de muncă, a stu­ lor sindicale $i administrative captarea prafului metalic. Banchetele sînt ocupate de priceput. dintre core unii îşi desfoşooră munca la catedră în pe autoturismul 1-HD-277I.
dierii diferitelor laturi ale pro­ a fost şi este si in prezent apli­ Experienţa de pînă acum con- cei ce dorm întinşi Dar e Pe drumul Invers, de la timpul celor opt ore de muncă, fopt care otrage la ieşirea din Lancrăm.
dreptul lor (al navetiştilor) să
cesului de producţie, colecti­ carea în viaţă a propunerilor stiuie o dovadă a Interesului călătorească comod. Plălesc. Petroşani spre Deva. autobu­ după sine numeroase implicaţii de serviciu, doto- la ora 14,35, o coloană ;
si responsabilităţii cu care este doar locul, prin abonamente ! zul care circulă pe această •rită nerespectării liotoririi cu privire la folosirea de maşini aştepta des­
privită menirea acestei insti­ rulă este foarte binevenit. timpului de lucru. chiderea barierei Solerul
tuţii noi a societăţii noastre, Bazat pe acest drept, pe nor­ Cursă rapidă, confortabilă, tot In şcolile de cultură generolă, cumulul apare de dc pe maşina de mai sus i-a
mele de conduită care nu în­
„driblat" aproape pc lofi si
Un petic de hârtie nu este o dovadă a faptului că de găduie nimănui să călătoreas­ ce vrei, In qeneral aşa e. Dar cele moi multe ori co urmore directă o plonurllor a intrat tn fafa celor care
de învoţomint şi a rezervării catedrelor pentru ca­
Ia început adunarea generală
cîtîoriată... Intr-una din zile,
a constituit un factor puternic că dp mai multe locuri, obli- o pană de motor a înlîrviat drele promovole in munci de conducere, cit şi din aşteptau, In ordinea sosirii.
de stimulare a avîntulul mase­ qînd p> alţii să rămină în plecarea din Petroşani cu a­ lipsa unor codre calificate. Numoi datorita — de Apoi. la ieşirea din Sebeş a
poate masca defecţiuni­ lor muncitoare, pentru dezvol­ picioare, navetistul îndrăz­ proape o oră. Priceperea si exemplu — lipsei unor profesori de matematică, fi­ loase. la una din depăşiri, un
efcc/uat 3 depăşiri pericu­
neşte să-i trezească. Unii, în­
tarea continuă a economiei na­
zică şi limbi străine, peste 250 de cadre au cumu­
ţionale, pentru creşterea avu­ ţelegători $i conştienţi de o- operativitatea şoferului Tro­ lat în şcolile judeţului nostru. camion care venea din fală
ţiei naţionale şl bunăstării în­ bliqatiile morale pe care le au ian Vlad s-au dovedit salu­ Calitatea sfobo o unor lecţii predate prin cumul abia l-a evitat, troqlnd In
le organizatorice tregului popor. fată de semenii lor, cedează punct. Un alt celătean. pro­ se datoreşte în princîpol înţelegerii nejuste o con­ dreapta. Apoi, grăbitul s-a
tare. Motorul a fost
du s la
CERVENCOVICI Ml HAI locul fără discuţii. Se mal în- babil salariat la D R.T A , prin tactului cu coledro. Mulţi dintre profesori; cumu­ aşternut la drum. l-am gă­
preşedintele Consiliului tîlnesc insă cazuri, semnalate atitudinea sa a ştirbit însă lării predau aceste lecţii nu otît pentru sporirea sii stafionind la „Izvorul re­
optim de folosire a timpului municipal al sindicatelor la aşa-7.isul „sex frumos" prestioiul de care se bucura colităţii învăţomîntului şi o propriei pregătiri, cit mai ce".
de lucru, înreqislrindu-se $i Hunedoara care vociferează : „Poftim şoferul în fata călătorilor ales din tendinţa de o obţine un venit suplimen­ Ne-am întrebat "de ce s-o
m m H M i . M i i tar. lată de ce problema cumulului in învăţămînt
acum întreruperi care „înghit" La Pui, autobuzul fiind II grăbii a$a ? Să ajungă mai
între 600-1.000 ore-om dc mun­ în întîrzlere. a oprit doar primeşte un ospect deosebit şi impune din partea repede la... apă ? Poale se
co pe zi. conducerii şcolilor o maximă exigentă in selectio- vor interesa organele In
Si organele sale de speciali­ cîtcva clipe. O femeie noreo cadrelor cărora li se încrcdmţeoză orele dis­
tate. Ele însă nu absolvă nici Desigur, remedii pentru ac­ a ajutat pe cineva .pi ai în ponibile. drept după ec legi se con­
tuala stare de lucruri există
pe departe conducerile celor din plin. Atît conducerile şan­ vîrstâ să urce în maşină. O Pentru a rezolvo problemo numărului mare de cu­ duce el s> maşina. Că după
două şantiere de restanţele a­ dată călătorii urcaţi, autobu­ mularzi din învăţămîntul profesionol şi tehnic, este cum am văzui, pc cela ale
cumulate. Dimpotrivă. Faptul tierelor „Energoconslruclia" sl zul s-a sl pus în mişcare. Cr- necesară moi multă înţelegere din Dorlea c. du­ circfilaflci în vigoare nu le
că după o perioadă „plină", „Encrgoinontaj", cît si beneficia­ tăteana a cerut şoferului -6 cerilor întreprinderilor. In Combinotul siderurgia din respectă.
încurajatoare in pcrspeclivă, rul. sînt de părere că, prin con­ oprească pentru ca să coboa- Hunedooro există ingineri şi tehnicieni core doresc
organizarea muncii pe şantier, jugarea sporită a forţelor, prin- T'?. Omul cu pricina o „mi­ să lucreze în învăţămînt. dor nu li se permite să Specialitatea
gradul de folosire a forţei de tr-o conlucrare judicioasă in traliat" în acel moment o ra­ părăsească producţia In acest timp, Io Grupul
muncă şl a timpului de lucru toate compartimentele şl inten­ fală de vorbe care. din mo­ şcolar al combinatului, există 80 de cumularzi corc.
ritmului la toate o­
sificarea
au „căzut", revine conducerilor biectivele în lucru, poate fl asi­ tive lesne de înţeles, nu oot bineînţeles, nu pot rezolva în condiţiile cele moi casei
celor două şantiere, tine în ex­ gurat încă de pe acum un fi transcrise pe hîrtie bune sarcinile şcolii şi creează uneori greutăţi şi în
clusivitate de responsabilitatea demaraj substanţial, capabil să O faptă ruşinoasă ! Toii că­ producţie. PFTROSANI (de la O. Vir•
lor. Altfel nici nu se axplic-i readucă marea Termocentrală lătorii au dezaprobat-o Inter­ In ceea ce priveşte cumulul din codrul şcolilor gil). F bine c.r^ fiecare res­
dc ce paralel cu lipsa de e- de la Deva in rîndul şantiere­ venţia şoferului i ..tiu vorbili de cultură generolă. inspectoratul şcolar va găsi taurant. bufet, bodegă să-şi
feclive. forţele existente sînt lor fruntaşe. Aceasta insă nu­ nrît cu călătorii l-a oprit măsurile cele mai echitabile pentru ca el să fie aibă specialilalCQ casei. F, n
fie pulverizate la felurile lu­ mai cu condiţia ca ministerul Frumos gestul tovarăşului înţeles in conţinutul real. în necesitotea de spo­ treabă care fine dc presti­
crări — de aici qreutăli in Traîan Vlad! Poate respecti­ rire o calităţii muncii la clasă. în contactul cu ca- giul colectivului. Si restauran­
de resort sl în primul rînd Di­
controlul si îndrumarea tehnico recţia generală de construcţii vul a învăţat ceva din aces­ tedro şi perfecţionarea pregătirii profesionale, iar tul „Carpati" din Petroşani
— tie concentrate excesiv în si montaj energetic so se an­ te cuvinte. Cel puţin a$a ar nu in sporirea cu orice preţ o veniturilor Apreciem
dauna altor lucrtîri Ambele gajeze plenar In soluţionarea trebui ! ca binevenite măsurile luate de către conducerea arc „specialitatea casei", dar
variante avînd, bineînţeles re­ grabnică a problemelor strin­ Cile lucruri nu întilnrrii de porţid şi de stat cu privire Io reglementarea sis­ spre deosebire dc alte uni­
percusiuni negative asupra ni­ gente ale şantierelor. Şi, nu într-o călătorie!? Pe cele plă­ temului de solorlzore, acestea fiind un stimulent tăţi n serveşte fără cnman-
velului productivităţii muncii. prin hirtii si adrese de genul Tehnicianul mecanic auto L. Horvath de Io staţia de sal­ cute le apreciezi Celelalte, concret pentru sporirea colităţii muncii în toate sec­ I dă, la aperitiv şi nu plătcş-
Şl tot de conducerile celor celei aminlilo Ia începui, ci vare din Deva se preocupă in deaproape de calitatea lucră­ neplăcute... Ar fi mai bine fă­ toarele de octivîtate. în toate formele de învă- te nimeni nimic pentru ca.
Cum se procedează ? Sim­
două şantiere mai line si fap­ prin măsuri practice, operative rilor. latâ-l în fotogiafia de mai sus executînd o sudură auto­ ră ele. tămint.
genă. Foto s I. LEHOCZKY plu. înainte ea cetăţeanul să
tul că nu se asigură un procent <1 eficace. fie întrebat cc doreşte e
lăsat să-şi consume... timp
dc 20—30 minute nervii,
după care i se prezintă me­
La numai un an de la ur­ rii Româneşti şi graniţa de-a menţine pentru câ legăturile niuI eu multe ştersături. N-ai
carea pe tron, Mihai Viteazul, lungul Dunării. Cucerirea vre­ economice dintre ţânle româ­ dectt să ceri ce-fi place, că
sprijinit de masele populare, melnică a independenţei, în ne, deşi în continuă dezvolta­ tot cc vrea ospătarul tl se
a pornit lupta împotriva Por­ urma desfăşurării victorioase re, nu alcătuiau încă o piaţă aduce. $i au ospătarii (cam
ţii otomane, lichidînd pe toţi a războiului antiotoman, a uniră a teritoriului românesc, mutfi la număr pentru
creditorii şi cămătarii turci fost, în acelaşi timp, rezulta­ iar majoritatea boierilor nu ,.promptitudinea" eu care ser­
din Bucureşti, precum şi gar­ tul faptului că cele trei ţâri l-au susţinut pe Mihai in con­ vesc) o preferinţă spre cior­
O pagină glorioasă a înscris rilor române, aduclndu-le. In nizoana turcească trinrsâ de române au acţionat împreună, solidarea puterii centrale, ur­ ba de perl.şoarc care, ştiu
poporul nostru în istoria luptei secolul XVI, într-o mai strîn- sultan pentru a-1 supraveghea în cadrul unei alianţe împo­ mărind întărirea propriei lor el de ce nu trece Dacă in­
pentru independenţa pal ri- sâ dependenţă politică faţă de in fruntea oştirii sale. el a triva duşmanului comun. puteri. Deşi de scurtă Jjratâ, sişti să ti se aducă ee al
0- sub Ştefnn cel Mare (1457- lunca rîului era slriiniâ, mo­ proape 200.000 de oameni. O Poartă şi supunîndu-le unei atacat apoi raialele turceşti de Mihai Viteazul şi-a dat în­ prima unire a ţărilor române comandai, sau să fii servit
I5i)l) Moldova, in timpul cirloasă şi acoperită de tufă­ bătălie crineenă s-a dat Ia Va­ crunte exploatări. Aducerea pe malul Dunării, a trecut să seama că independenţa cu­ a avut o mare însemnătate In cu un grătar, eşti invitat să
rlmniur/i lui. a purtat multe riş şi sălcii, fapt ce împiedica lea Albă — Războieni, aproa­ larilor române în această si­ fluviul sprijinind răscoala cerită nu putea fi păstrată de­ istoria patriei noastre, contri­ poltesli... seara, că la prim
râlbua e împotriva duşmanilor, duşmanul să se desfăşoare pe dc Cetatea Neamţului. Co­ tuaţie s-a datorat în mare mă­ poporului bulgar împotriva cît printr-o forţă politică mult buind la trezirea conştiinţei nu se serveşte, deşi carnea
obl ui' rl victorii care au ui­ pentru luptă Atrasă de cava­ pleşită de numărul mare al sură şi acţiunilor trădătoare jugului otoman. mai puternică, prin unirea în- naţionale a poporului român. nu lipseşte din frigider. Si
mii lumea prin măreţia lor. leria lui Ştefan, numeroasa otomanilor, oastea moldovea- ale boierimii reacţionare, rare. Pentru a-1 pedepsi pe Mi­ tr-un singur stat a celor trei Ea a exercitat o puternică în- aşa. după ce ai consumat
Ştefan rel Mare a izbutit să în schimbul unor privilegii hai şi a îngenunchea din nou ţări româneşti. Intrucît pe rîurire asupra generaţiilor ca­ din abundentă „specialitatea
apher pe o scară mult mai obţinute de la turci, a devenit Tara Românească, sultanul a scaunul Moldovei se urcase re au urmat, a înflăcărat pe casei" pleci cu ghidul să nu
largă politica dusă de V)ad lot mai vasală fală de Impe­ trimis o armată numeroasă, leremia Movilă, care închina­ patrioţii şi revoluţionarii pa­ mai treci pragul la......Car-
Ţepeş în Tara Românească. în riul otoman. sub comanda celui mai ves­ se ţara turcilor, iar Ia con­ şoptişti din cele trei ţâri româ­ pafi".
primul rînd prin organizarea Momente de neuitat, de o tit general turc din acel timp, ducerea Transilvaniei venise neşti. a constituit un exem­
unei oştiri bazate pe ţăranii mare amploare militară şi po­ vizirul Sinan Paşa. Deşi dis­ Andrei Bathory, care, de ase­ plu înălţător şi un neîntrerupt
liberi (răzeşi) si tirqoveţi. litică, în lupta sa pentru li­ punea de o oaste puţin nume­ menea, era supus otomanilor, îndemn în lupta pentru elibe­
Sprijinirea pe forţele popu­ bertate şi independenţă, a în­ roasă. de zece ori mai m:câ Mihai Viteazul a trecut la în­ rarea naţională, pentru unita­ Decît aşa
lare era chezăşia apărării in­ armată turcească a intrat in nă a trebuit să se retragă. Oş- scris poporul nostru în timpul decît fort ele duşmane. Mihai făptuirea năzuinţelor de unire te naţională.
dependentei patriei şi stăvili­ valea Bîrladului. suferind aici. 11le otomane au atacat ceta­ domniei Iui Miliai Viteazul i-a intîmpinat pe turci în ziua ale poporului român. In anul Lupta dusă de poporul ro­ fertilizare...
rii tendinţelor marilor boieri la Vaslui, în ziua de 10 ianua­ tea Sucevei şi cetatea Neamţu­ (1593-1601). de 13 august 1595. pe Valea 1599 el a zdrobit la Şelimbâr mân în secolele XIV-XVI1J
de a fărimita statul. rie 147j. cel mai mare dezas­ lui. care erau apărate cu în- Dorinţa de eliberare d* sub Neajlovului. la Călugârenl. (lingă Sibiu) armata Iui An­ împotriva Imperiului otoman a OPĂ$Tin (de la O. Victor),
In urma refuzului lui Şte­ tru cunoscut de contemporani dîrjire. Refăcindu-şi oştirea şi stăpînirea otomană şi de do- Aici a fost dobînditâ una din drei Bathory şi a intrat trium­ constituit o necesitate vitală la C A P. Orăşlie s-a luat n
fan de a plăti tribut turcilor, Lupta de la Vaslui, în care au primind ajutor din Transil­ bîndire a independenţei a dus cele mai strălucite victori* ale fător în Alba lulîa. In anul pentru progresul ţârilor româ­ iniţiativă bună pentru ferti­
şi de a le ceda cetăţile Chilia biruit iscusinţa şi vitejia oas- vania, Ştefan i-a alungat pe la înliripare.i unei alianţe an- poporului român în lupta pen­ următor I-a alungat, fără să ne. Victoriile pe care poporul
şi Cetatea Albă. sultanul Ma- tei româneşti, reprezintă una turci din ţară, fueărindu-i pî- tiotomane a celor trei tăi*' tru libertate .şî îndependent.5. întîmpme vreo împotrivire, pe nostru le-a' obţinut împotriva lizarea suplimentară a cultu­
homed a) II-lea a trimis o ar­ din cele moi strălucite bătă­ nâ la Dunăre. Astfel. înfrln- româneşti. Momentul care Mihai Viteazul a consolidat a- leremia Movilă din scaunul cotropitorilor turci au slăbit rii de cnrtoli. Dar mai mult
mată de 120.000 de oameni, lii, caracterizată prin măies­ eerca de la Valea Albă s-a marchează începutul râ/.boiu- ceastâ victorie cu ajutorul Moldovei. Tn anul 1600, Mi­ forţa acestora şi au stăvilit. f de treizeci dc saci cu îngră­
sub comanda luî Solîman Pa­ tria strategică a lui Ştefan cel transformat pînă la urmă in­ Iiii de eliberare de sub jugul primit din Transilvania, izgo­ hai Viteazul a fost proclamat, pentru un timp, înaintarea şăminte chimice s-an adus
sa, pentru a cotropi Moldova. Mare. prin stâpinirea de către tr-o victorie a moldovenilor otoman esle luna noiembrie nind şi nimicind pe cotropi­ in oraşul Alba lulia, „domn lor spre centrul şi vestul Eu­ Si au rămas 1n cimp mai
Retrâgînd populaţia spre mia­ oastea lui a tuturor mijloace­ Turcii au reluat expediţiile 1594, cind cele trei ţâri româ­ tori. Ca urmare a izbînzilor do- ni Tării Româneşti, al Tran­ ropei. poporul român, consti­ multe zile, degradindu-sc.
zănoapte şi pîrjolind totul din lor de luptă ale timpului. şi după 1467, dar n-au putut neşti in cep să acţioneze uni­ liîndite asupra turcilor. Impe­ silvaniei şi a toată Ţarn Mol­ tuind şi din acest punct de Să li uitat nare cel care
calea duşmanului, domnul înfuriat de dezastrul arma­ să cucerească Moldova. După tar împotriva duşmanului co­ riul otoman s-a văzut obligat dovei". vedere un puternic factor de au dispus lransportu) îngră­
Moldovei a ales locul pentru tei sale, sultanul. în vara anu­ moartea lui Ştefan cel Mare. mun. Rolul holărîtor în aceas­ Unirea celor trei târî romă­ progres şi civilizuţie. şămintelor câ rolul acestora
bătălia hotârîtoare. la vărsarea lui următor, s-a îndreptat asu­ Imperiul otoman s-a ames'ecat tă luptă îl avea 'Ţara Româ­ să încheie pacea în J596 şi sâ : ne a fost de, scurtă durată r»of, r. ANDKITOIU este de a aduce sporuri dc
Vasluiului în Bîrlad. unde pra Moldovei cu o oaste de a- lot mai mult in treburile ţă­ nească. recunoască independenţa Ţâ­ j (1599-1600). Ea nu s-a putut Muzeul judeţean Deva recoltă, nu de a provoca pa­
gube unităţii ?