Page 1 - Drumul_socialismului_1968_07

I
■jfl PROLETARI DIK TOATE lURrLE. UNITI'VA I
Conducătorii de partid

şi de stat în vizită la expoziţia

„Revoluţia de la 1848

oglindită în arta plastică**

tovarăşii
Luni după-amioză,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RG.R. Ş l*A L CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU' Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ Patilineţ au vizitat expoziţia mente şi credinţe Izvorlle din
marile idealuri naţionale pen­
.Revoluţia de la 1848 oqlindită
qhe Maurer, Gheorqhe Apostol, in arta plastică", deschisă în tru care a luptat generaţia de
Paul Niculescu-Mizil, Virqil sălile Muzeului de Artă al Re­ la 1848. Aspiraţiile de liberta­
Trofin, Iile Verdel, Leonte publicii Socialiste România. te şi de unitate ale luptătorilor
ANUL XX NR. 4197 MARŢI 2 IULIE 1964 4 PAGINI SO BANI Răutu, Mihai Gere, Manca M3- La sosire, conducătorii de revoluţionari din Ţara Româ­
partid şl de stat au fost întîm- nească, Moldova şi Transilva­
nescu, Dumitru Popa, Vasile pinati de tovarăşii Pnmplliu nia sînt înfăţişate într-o suită
Macovei, preşedintele Comite­ de picturi, gravuri şi litogra­
fii, creaţii ale unor artişti plas­
Un capitol deficitar: tului de Stat pentru Cultură şi tici, martori ai' memorabilului
Artă, Brăduţ Covaliu, preşedin­
tele Uniunii Artiştilor Plastici, eveniment.
Noi drumuri auto Ovidiu Maitcc. vicepreşedinte poziţiei stnt prezentate pic­
In cea de a doua sală a ex­
al Uniunii Artiştilor Plastici si
LUCRĂRILE DE PREGĂTIRE M. W. Maxy, directorul Muzeu­ turi şi sculpturi — opere ale
în bazinele lui de Artă al Republicii So­ unul mare număr de artişti
cialiste România. Erau piezenţl plastici contemporani, care
membrii Biroului Uniunii Ar­ preiau, tn noi viziuni artisti­
forestiere tiştilor Plastici, artişti expo­ ce, Ideile luptelor revoluţiona­
ÎN CĂRBUNE SI STERIL zanţi, critici de artă re de la 1848, dezvoltlnd astfel
tradiţia artei noastre
plastice
Constructorii do dru­ Salutlnd pe conducătorii de în oglindirea principalelor eve­
muri forestiere din Voleo partid şl de stat, preşedintele nimente din istoria st activita­
Jiului ou terminat şi pre­ Uniunii Artiştilor Plastic: a ex­ tea creatoare a poporului nos­
dat beneficiarilor cu 10 zi­ Intr-un material anterior e­ mal mult ca preferinţă să lu­ analizate critic, nu rezistă nici primat satisfacţia si mulţumiri­ tru. Lucrările expuse în aceas­
le moi devreme un na» rau semnalate clteva din Impli­ creze tn abataje şl mai puţin lipsa de efective, nici prefe­ le creatorilor din acest dome­ tă sală a expoziţiei constituie
niu al artei pentru grija deo­
drum outo pe o J ungi ne caţiile calităţii necorespunză­ în pregătiri, datorită faptului rinţele, nici autoliniştirea cu sebită manifestată de partid şl o expresie a faptului că ac­
de 6 km care duce pîm toare a cărbunelui brut extras, că aici normele tehnice au rezervele şi mai ales neglija­ guvern pentru dezvoltarea ar­ tualii artişti plastici — vîrst*
oproape de cabana tt- asupra realizării de către fost îmbunătăţite mai substan­ rea aprovizionării telmlco-ma- telor plastice. nici sl tineri — dau viaţă ho-
teriale a lucrărilor de pregă­
rişticâ Voievodul. Aceşti C.C.V.J. a planului de benefi­ ţial (păreri ridicate mal mult tire. tărîrilor luate la recenta Con­
permite introducerea pet cii — Indicatorul sintetic al e- de maiştri şi şefi de brigăzi); In continuare, conducătorii ferinţă pe ţară a artiştilor plas­
Unele mine duc lipsă de e­
tru prima data a tron- ficlenţel economice. 3. Deşt nu se îndeplineşte pla­ fective. Dar de la efectivul de partid şi de stat au vizitat tici — de a pune mai bine în
portului de material len Capitolul la care au rămas nul de pregătiri, nu se ridică scriptic de muncitori pe sălile expoziţiei. Explicaţiile au valoare tradiţiile artei noastre
nos din masivul forestir cel mal mult, însă, restantă ex­ fost date de directorul Direc­ plastice şi strălucirea artei
Voievodul cu mijlooc ploatările miniere din Valea C.C.V.J. de 97,8 la sută reali­ ţiei artelor plastice din C S.C.A., populare, de a promova necon­
auto, înlocuind tronspo Jiului sînt pregătirile tn căr­ zat în perioada la care ne re­ Dan Griqorescu.
tu! pe coleo ferată. bune şi steril pe cont de pro­ RESTANTELE ferim şi plnă la îndeplinirea Revoluţia din 1848, pc care tenit toate talentele, pentru a
De curînd s-o termini ducţie. In primele 5 luni, din- în proporţie do numai 50 la au slăvit-o tn lucrările lor nu­ da an de an artei plastice ro­
şi predat drumul aut tr-un plan de 30.719 ml lucrări sută a planului de pregătiri es­ meroşi poeţi, prozatori şi com­ mâneşti noi străluciri, noi ope­
forestier Sălătruc, Una de pregătire s-au executat nu­ SUB LUPĂ te o. prea mare discrepantă. De pozitori. a fost, in acelaşi timp, re de artă caracteristice pentru
Livczeni, în lungime d mai 23.145 ml, adică cu peste ce în condiţiile cînd este con­ Izvor de ■ nobilă şi generoasă
fruntată
cu lipsa de efective
2,8 km şi se lucrează I 7 km mal puţin. In luna iunie E M. Lupeni realizează şi de­ inspiraţie pentru artiştii plas­ viaţa nouă a poporului nostru
continuore Io ultima po situaţia nu s-a schimbat ra­ încă probleme acute în legă­ păşeşte ritmic planul de pro­ tici din trecut şi constituie un constructor al României socia­
ţiune de 2,1 km care v dical. tură cu rezervele (unii susţin ducţie şi nu neglijează nici motiv de inspiraţie pentru ar­ liste.
constitui şi un Importai Nu vrem să dăm o lecţie că în anumite zone pregăti­ tiştii plastici contemporani Ex­ Conducătorii de partid şl da
traseu turistic spre cabc despre Importanţa lucrărilor rile stnt chiar prea devansate pregătirile? Pentru că aici,
mai mult ca la alte
exploa­
na Potcna Miresli. de pregătire In asigurarea re­ fată de lucrările de abataj): tări, nu se lasă plasarea cu presie a acestei bogate surse stat s-au oprit Îndelung tn fa­
Reţeaua drumurile zervelor de cărbune pregătite 4. Lucrările de pregătire sînt de Inspiraţie, expoziţia ..Revo­ ta a numeroase opere de artă
outo s-a extins $i în alt pentru exploatare. Este arhi­ cele mal neglijate în ce pri­ efective a acestor lucrări ex­ luţia de la 1848 oqlindită în prezentate în expoziţie.
bazine forestiere din ju cunoscută, dar nu suficient ds veşte aprovizionarea tehnico- clusiv pe seama maiştrilor, ca­ arta plastică" grupează un In încheierea vizitei, tova­
dejul nostru. Cadrele tek înţeleasă. Şi mal ales nu e- malerlală (părere aproape u- re fiind întrebaţi, rlp regulă nu­
mce de specialitate d xistâ un control ferm, zi de zl, nanfmă a muncitorilor mineri mai „cîte tone de cărbune dai mare număr de lucrări dintre răşul Nicolac Ceauşescu a fe­
astăzi", procedează cn multă
Io întreprinderea de cor asupra mersului acestor lu­ care lucrează la aceste lu­ I. MIRZA cele mal reprezentative. Vastă licitat pe organizatorii expozi­
strucţii forestiere Dev crări din partea conducerilor crări). frescă a neuitatului an revo­ ţiei — Uniunea Artiştilor Plas­
au recepţionat şi predi sectoarelor şl unor exploatări Sub o anumită optică fle­ luţionar 1848, expoziţia cuprin­ tici, Comitetul de Stat pentru
ieri ultima parte a dri miniere. Numai aşa se explică care din aceste Invocări de mo­
muluî de pe Lâpuşnic faptul că în luna mal, de e­ tive este plauzibilă, rezistă la (Continuore in pag..<0 2»a| de, In prima sa porte, lucrări Cultură şi Artă. precum şi pe
Mare, care măsooră < xemplu, E. M. Lonea, E. M. o analiză îngustă. Dar In fond, ale pictorilor români din seco­ artiştii expozanţi care au reu­
cum In total 15 kilomr Dîlja şl E. M. Paroşenl, adică lul al XlX-lea, la Inc de frun­ şit să redea In splendoarea şl
trl. Noua arteră de circi tocmai minele care au printre te situtndu-se tablourile execu­ măreţia sa trecutul de luptă qsou |nja(-
loţie creolă „prin inlm cele mal ridicate dinamici de
munţilor" face posibil creştere a producţiei prevă­ E x p o z i ţ i e d e p ic t u r â tate de Ion Negulicl, C. D. Ro- poporulul nostru. SecretarOîP0^ |np
pătrunderea cu mijlooe zute pe acest an, au realizat senthal, Barbu Iscovescu, parti­ generat al CC. al P.C.R. şi-a
auto pinâ in apropiere planul de pregătiri numai tn Stmbătă, 29 Iunie, la ga­ publicului si a artiştilor plas­ cipanţi direcţi la revoluţie. A r­ exprimat convingerea că pic­
unor lacuri alpine di proporţie de 48-60 la sută. leriile de artă ale fondului tici din Deva. Printre cele tiştii acelei vremi s-au ridicat torii, sculptorii şl graficienii
masivul Retezat şi c'eeoz Din discuţiile purtate cu se­ plastic din Deva a avut loc mai realizate pioze se pot e­
condiţiile necesare pune cretari de partid, Ingineri sefl deschiderea expoziţiei de numera „La sfat". „Femeie Ia o Înaltă conştiinţă patrioti­ vor contribui tn continuare la
rii în valoare o unor mai de exploatare şl de sector, pictură „Gabrlela Florescu". că, puntndu-şi opera în slujba dezvoltarea artei puse In sluj­
cantităţi de material tem maiştri, brigadieri, s-au contu­ Recunoscută deja ca o talen- din Răşinari", „Hunedoara", reprezentării elanurilor revolu­ ba construcţiei socialiste sl
nos doborît de vînt cort rat următoarele Idei asupra na­ | tată mtnuitoare a penelului „Ţărani" st „Muncitoare". ţionare ale poporului. In chi­ le-a urat succese şl mai mari
ero expus degradării. Ai turii cauzelor acestei stări de | şl a frumuseţii culorilor, Ga- Demne de remarcat slnt sl
fost deschise noi reţeta lucruri destul de îngrijorătoa­ | briela Florescu a expus 22 de purile revoluţionarilor şl ale în realizarea unor lucrări va­
de pătrundere cu mijloace cele două tablouri întitulate cărturarilor — deschizători de loroase consacrate aniversării
auto de transport în bozi- re*. I. Nu Avem suficienţi oa­ | lablouri, dintre care multe Peisaj marin" şl „Peisaj de drumuri noi în Istoria patriei a 25 de ani de la eliberarea
ngl» aurului. 1" pa meni (păreia aproape unani­ s-au bucurat de Aprecierea lamă". — se "dezvăluie qîndurt, senti­ patriei noastre.
Valeo Cernel şi din Mun­ mă)? 2. Muncitorii mineri au
ţii Orăştîei. Din acest mănunchi de ba­
re . de oţel, asamblat cu grijă
de fierarii-betonişli conduşi
Studii şi metodt se făcea sîmbătâ la ora 10. Me­ de Petru Susan, se va naşte La expoziţia studenţilor
La recoltarea păioaselor canizatorii şl cooperatorii re­ In viitor, profilul turnului au­
eficiente aplicaţi partizat! să lucreze la recolta­ xiliar al minei Livezeni.
Foto : V. ONOIU
tul orzului şedsau de poveşti
la umbra unei combine. De ce ? ii de arte plastice
Să folosim din plin toate forţele citiva saci erau. li adusese
în producţie Spuneau şi ei că n-au sad. Par
de
Pe beza studiilor e!o chiar atunci brigadierul nu „N. 6rigorescu“
cîmp Ivascu Nicolae. Par
borote de specialişti î se grăbea nici unul să înceană
cadrul ocţiunîl de orgo lucrul
niznre ştiinţifică o pro şi mijloacele de care dispunem
ducţiei şi a muncii la a Cum să ^meargă treaba , bine fcuni după-amiazâ, tovară­ sensibilitate, de tinereţe şi
nităţlle Combinotului coi Ia C.A.P, din Romos clnd tovară­ lift şii Nicolae Ceauşescu, Ion prospeţime, inspirat din bo­
bonifer Valea Jiului s-ai In cooperativele agricole de hărniciei lor, recoltarea orzu­ şul Ştefan Adam. vicepreşedinte, Gheorghe Maurer, Gheorghe găţia folclorului şi din ine­
aplicat ’citeva măsuri ş producţie unde consiliile de lui de pe cele 112 hectare a Lipsă de saci este străin’ de activitatea din Apostol, Paul Niculescu M i- puizabilul tezaur al artei
perfecţionări tehnice efl conducere şl specialiştii au or­ fost terminată în ziua de 30 cooperativă, iar Inq. Lâ/.&rescu zil, V irgit Trofin, Ilie Ver- noastre culte. Lucrările ex­
cierrte. ganizat bine munca, Iar organi­ iunie. Producţia obţinută . este sau nepăsare? Eugen a plecat la Deva. deşi deţ, Leonte Ilâutu, Mihai Ge­ puse conturează de pe acum
La Exploatoreo minieri zaţiile de partid au fost în în jur de 2.100 kg la hectar. Cooperativa aqricolă de pro­ Ionii lui -îste acum lingă com­ re, Manea Mănescu, Dumitru talente în prag de îm plinire.
Uneam s-a introdus ur fruntea acţiunilor, membrii de In scopul strîngerii la timp şi bine. Asta-i mai mult rierît ne­ 17,30 Pentru cei mici. Po­ Popa, Vasile Patilineţ au vi­ In cursul vizitei, explicaţi­
sistem special de oprlrt partid constituind un bun e- fără pierderi a orzului, la ducţie din Romos este ca o ca­ păsare. vestiri pe degete : „Pălârjile zitat expoziţia lucrărilor de ile au fost dale de Costin
automată a tronsportoare xempflu pentru ceilalţi coope­ C.A.P din Aurel Vlalcu s-a să fără st&pîn. Tovarăşul Şte­ Conducerile C.A.P., orqantza- lui Minciunile". Prezintă Erin- sfîrşit de an şi a lucrărilor loanid, rectorul Institutului
lor de cărbune cind se ratori, rezultatele obţinute sînt lucrat la recoltare şi duminică. fan Adam. vicepreşedinte, ca­ tiile de partid din cooperative duşa Zaiţa Silvestru. Filmul de diplomă prezentate de de arte plastice „Nicolae G ri-
umplu rostogoalele sau ir îmbucurătoare. In aceste unltăti Preşedintele şi inginerul ne-au re în prezent tine locul preşe­ $i comune, specialiştii, toti fac­ „Căciulită fermecată" ; 18,00 studenţii Institutului de arie gorescu", de profesorii Ale­
caz de defecţiune. Ir. o planul operativ aî campaniei de spus că tot aşa vor proceda şl dintelui, se ocupa cu mutarea torii de răspundere trebuie să Tv pentru specialiştii din in­ plastice „Nicolae Grigorescu" xandru Ciucurencu, Cornelia
cest fel, s-a creat posi vară constituie un program la recoltarea griului. Fiecare zi. unor vitei dintr-un qrajd In al­ ia măsuri pentru terminarea de dustrie ; 78,30 Curs de limba din Capitală. Baba, Mac Constantinescu,
bllitateo trecerii la munci concret de muncă şl toţi facto­ fiecare oră bună de lucru vor tul. Întrebat despre situaţia re­ urgentă a recoltării orzului sl engleză (lecţia a 23-a) ; 19,00 In întîmpinarea oaspeţilor Boris Caragea şi de alte ca­
direct productive o unui rii militează cu răspundere pen­ fi folosite din plin. coltărilor la orz, spre surprinde­ Tv pentru şcolari : 1001 de au venit acad. Ştefan Bălan, dre didactice.
număr de 12 oameni pe tru realizarea Iul. Ca urmare, Printre cooperativele care au rea noastră. n?-a s p u s că el nu începerea recoltării qrlulut. A- intrebâri: „Yoga şi medicina"; m inistrul învâţâmîntului, fon Apreciind munca rodnică
schimb care făceau aces­ munca mecanizatorilor şi a co­ ştie ce suprafaţă este cultivată vînd în vedere că suprafeţele 19,30 Telejurnalul de seară ; Ilieseu, prim-secretar al C.C. ce se desfăşoară în acest in­
te operaţii, realizindu-se operatorilor s-a soldat cu re­ terminat recoltarea orzului se cu orz şi nici cit s-a recoltat, cultivate cu grîu sînt mart sl 19,50 Buletinul meteorologic; al U.T.G., ministru pentru stitut dc artă, tovarăşul
în oceloşi timp premisele zultate bune. numără şl cele din Băcia (36 afirmînd însă câ combinele lu­ 20,00 Film serial : „Thierry la problemele tineretului, mem­ Nicolae Ceauşescu a adresat
obţinerii unei economii ha), Bretea Strei (42 ha), Ruşi crează. A trebuit să-l informăm că pentru a evita pierderile, Fronde" : 20,26 Opinia dum­ bri ai conducerii institutului, felicitări conducerii institu­
anuale de peste 185.000 Noi — ne spunea Ingj. inan (32 ha). Cu muVt spor se lucra şi noi că deşi era ora 10 diminea­ recoltarea trebuie s-o terminăm neavoastră. Tema : „Implica­ decani şi şefi de catedre, tului şi profesorilor, urînd
lei. La minele din bazinul Avram, de la C.A.P. Orăştie — la CA.P, din Vaidei, Aici s-a ţa nu lucra nici o combină. El într-un timp cît mai scurt posi­ ţiile indiferenţei" ; 20,45 Sea­ membri ai Consiliului ştiin­ în acelaşi tim p studenţilor
Vâii Jiului a crescut, de ara terminat de recoltat orzul recoltat mai bine de 40 nici nu trecuse pe acolo. A în­ bil, să nu precupeţim nici un ră de teatru : „Oameni şi ţific. noi succese în strădania lor
asemenea, numărul abata­ de pe toate cele 50 hectare hectare si exista condiţii ca pî- ceput să motiveze câ n-au fost şoareci". In pauză : Film do­ Expoziţia, organizată în de a-şi însuşi cunoştinţe ar­
jelor cu front lung de lu­ cultivate şl am obţinui o pro­ nă azi să se termine de re­ saci. De ce n-au fost saci ? efort si să mobilizăm toate for­ cumentar : La toate latitudi­ sălile institutului cuprinde tistice cît mai temeinice,
cru în care se oplică me­ ducţie medie de 2.467 kg la coltat întreaga suprafaţă de N-au fost pentru că tn ziua de ţele si mijloacele de care dis­ nile — producţie a Studioului peste 400 lucrări de pictură, pentru a deveni artişti valo­
tode moderne şl efîoiente hectar. EI a tinut să precizeze 100 ha cultivată cu orz. 28 iunie au rămas în cîmp ne- punem pentru îndeplinirea cu „Alexandru Sabia" ; 23,00 Te­ sculptură, grafică, scenogra­ roşi, folositori poporului, o­
de tăiere o cărbunelui şi că o dată cu terminarea recol­ lejurnalul de noapte ; 23,10 fie, de arte decorative şi artă perei de construire a socia­
< de susţinere a lucrărilor tatului Ia orz s-au achtlat sl Au început transportali peste 000 de saci cinste a sarcinilor ce ne stau închiderea emisiunii. monumentală, toate creînd lismului în patria noastră.
* ^ miniere. obligaţiile faţă de S.M.T., pre- cu orz. Transportarea acestora în fată. un univers artistic plin de (Agerpres)
Prin opllcarea măsurilor dîndu-se la bază cantitatea de recoltatul griului
organizare mol bună 23.842 kg orz. ........
a brigăzilor, folosirea ra­ Aceleaşi rezultate bune s-au
In ziua de 29 Iunie a.c.
la
ţională a efectivelor de înregistrat şt la C.A.P. din Au­ C.A.P. din Geoaqlu a început Această conducere are obliga­
deservire, normarea şî Des-culpâ ţia să-l descopere pe salariatul
trecerea în acord a unor rel Vlalcu. Tovarăşii Ioan Ba- recoltatul celor 400 hectare cul­ (sau salariaţii) care a împiedi­
tivate
cu grîu. Mecanizatorii
lucrări diverse etc. s-a o- clu, preşedinte, şl Pavel Co- Gh. Popa. C. Coslea, P. Aurel, T R E C E Ţ I P E R E C E P Ţ IE cat atîta vreme prin neglijenţa
sigurat creşterea randa- dreanu, Inginer, ne-au relajat Să nu credeţi că nu cunoaş­
P. Perla au şi recoltat în ziua tem cuvîntul desculpă şi că de în serviciu executarea unei co­
C J mentului mediu pe post câ mecanizatorii Iosif Herla, respectivă griul de pe o tarla aceea l-am despărţit în două. menzi pentru care cu 14 luni în
cu peste 150 kg cărbune Toadcr Romulus, Sabin Tocaci, de 8 hectare. In mod normal, el înseamnă urmă solicitantul a achitat su­
Amos Neagu din Hunedoara
U în comparaţie cu reoliză- Iosif Ionel, cît şi cooperatorii La data de 1 iulie a început ne scrie că şi-a cumpărat în Vrei nu vrei, bea ternative asemănătoare au fost dezvinovăţire. Aici, însă, el a­ ma necesară.
rile din prima parte a o- care au lucrat pe combine şi la recoltarea griului şl la C.A.P. august 1966 un frigider „Fram". puşi şi locuitorii din satul Du­ re o altă valoare. La adresa aceleiaşi întreprin­
pă Piatră. La chioşcul de le­
deri ne scrie şi Vasile Florea
^ nulul trecut. transportul recoltei şi-au făcut din Aurel Vlaicu. Oamenii har­ Dar frigiderul Iul avea un de­ Grigore agheasmă! gume şi fructe din sat a sosi-t In corespondenta primită la din Hunedoara, bulevardul 1848
din plin datoria. Ca urmare a nici se cunosc după lapte. fect de fabricaţie. După ce sa­ varză. Vînzâtorul (Marc loan redacţie, I.GO. Hunedoara a­ blocul IX, apartamentul 15. In
pare foarte des citată în legă­
lariaţii cooperativei meşteşu­ Gutu) n-a vrut să vîndă decît dreptul apartamentului pe ca-
Un nou tip găreşti „Drum nou" din Hune­ Cam aşa a pălit in ziua de 4 tură cu nemulţumirile cetăţeni­ re-1 ocupă, un burlan e rupt de
doara au încercat să-t pună în iunie 1968 Gheorqhe Tănăsache o varză şî... o bere. Avea drep­ lor, ceea ce înseamnă că sus- un an de zile.— timp îg care
^ de stropitoare stare de funcţionare si n-au din Hunedoara. Si tot ca el au tate. Cum să mănlnce omul ra- nuraita întreprindere cade des ara de ploaie a degradat ten-
pălit In ziua de 9 iunie mai
reuşit, s-a recurs îa ultima so­
luţie — schimbarea lui de că­ mulţi cetăţeni din salul După
Cadrele tehnice de spe­ tre furnizor. A funcţionat şi acala Piatră, comuna Buceş — păţa­
cialitate de Io întreprin­ pînă în mai, anul acesta. Apoi iar nie despre care ne informează
derea de industrie locolâ I s^a ars Tezist-anta Au înlo­ tovarăşul Avram Lupaş. COOPERATIVA „DRUM... BĂTUT"
din Orăştie ou consemnat cuit-o cei de la „Drum nou" Hunedoreanul s-a dus în zi­
o nouă realizare in no­ dar după-cinci zile iar n-a mal ua respectivă la cantina nr. 3.
menclatorul bunurilor de
larg consum realizate funcţionat frigiderul. De atunci apartinînd I.C.S.H., să-si scoată
u pentru a fi livrote comer­ le şi de cîte două ori pe zi la uni­ bonuri dc masă. Satisfacerea lă pe varză fără... udătură ? in culpă. culala şl s-a streourat în ziduri
şi pină azi omul bate drumuri­
Numai câ, ne sesizează Avram
Victor Martin ne seri» la a­
< ţului. Ei au conceput şi tatea de reparaţii şi la sediul co­ cererii i-a fost condiţionată de Lupaş, cine nu cumpăra bere dresa I.GO. Hunedoara câ a provocînd Igrasie în aparta­
deteriorîndu-1
ment,
omului
executat
un nou tip de
stropitoore pentru grădi­ operativei. Deqeaba. In loc să cumpărarea unui bilet la spec­ nu prîmea nici varză. Cores­ depus în martie 1967 suma de mobila. Intr-un an de zile să
nă, de format mîc, este­ îngheţe frigiderul, rămîn de tacol Nici spectacol pe nemîn- pondentul nostru ne mai scrie 3.524 lei pentru a l se parche­ nu găseşti lntr-o întreprindere
tică şi utilă. Montată la qheală cei cărora li se adre­ cate, dar nici mîncare fără că vţnzătorul vindea şl cu su- ta două camere. De atunci şi o bucată de tablă' şl un tinichi­
un furtun, noua stropitoa­ sează petiţionarul. Rîndurile de spectacol. prapret. Tovarăşi de la centrul pînă azi în fiecare zt e purtat giu e de necrezut. Dar nu s-a
re pulverizează apa în fală nu le mai adresăm coope­ de lequme şi fructe Brad, s-or pe drumuri cînd d» unul cind găsit omul care... să-î „găsească".
formă de ploaie pe o ra­ rativei „Drum nou". Se pare că Conducerea administrativă a ti copt pepenii pe la După Pia­ de altul dln<^ salariaţii de la Ca şl în cazul de mal sus, con­
ză de 6-7 metri. Primele ea a devenit cooperativa I C.S.H. va trebui să vadă ci­ tră ? Cu modul acesta de a fa­ I.G.O. la care se duce să re­ ducerea I.G.O. are datoria
bucăţi realizate au fost „Drum., bătut". Le adresăm ne a avut în ziua respectivă a­ ce comerţ prestiqiul dumnea­ clame. Inlirzierea de un an şi să-l caute pe vinovatul pentru
trimise spre omologare m două luni nu are — orîcît ar tărăgănarea soluţionării aces­
vederea introduceri. în Combinatul siderurgic hunedoara. Strungarul Tiberiu Mun- Uniunii judeţene a cooperati­ ceastă „lăudabilă" iniţiativă. voastră ajunqe repede la., pe­ vrea conducerea I.G.O. Hune­ tei cereri.
fabricaţia industriolă a teanu, de la atelierul mecanic nr. 1, execută o grindă port- velor meşteşugăreşti. Spuneam că în fata unei al­ peni. doara să caute — nici o scuză. ’ON CIOC LEI J
noului produs ghidaj pentru laminorul de semifabricate.
v J m m m m m m
•• < \ ^