Page 10 - Drumul_socialismului_1968_07
P. 10
2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Din activitatea or
cat că sărbătorirea în acest
ADUNAREA Al SIVULUI DE an, o dată cu Ziua minerului
a centenarului exploatării In
dustriale a cărbunelui în. Va
PARTID DE LA COMBINATUL lea Jiului, trebuie să consti ganizaţiilor U.T.C.
tuie un prilej de antrenare
a tuturor colectivelor la ob
ţinerea unor rezultate exem
CARBONIFER V, iLEA JIULUI plare în producţie. dezbaterilor Recoltarea E x c u r s i i
In încheierea
adtinării a luat cuvîntul tov.
Lazăr David, prim-secretar al
Comitetului municipal de plantelor Comitetul orăşenesc U.T.C,
Inginerii, tehnicienii, eco cesc cinstit pentru edificarea bil şef adjunct al C.C.V.J., a partid Petroşani, care a vor Haţeg organizează în această
nomiştii şi ceilalţi participanţi României socialiste. arătat' că mulli oameni oi bit despre însemnătatea deo vară un program de excursii
la adunarea activului de Relevînd că în momentul muncii se întrebau de unde sebită a măsurilor adoptate medicinale la care participă un mare nu
partid din cadrul C.C.V.J. au de fată ctştigul mediu lunar unele elemente cu salarii mo de plenară. De asemenea, s-a măr de tineri din oraş. tn
dezbătut cu un înalt simt de pe post de miner se cifrează deste fac cheltuieli exagerat referit pe larg la măsurile ln ultimul timp, tinerii din cursul trimestrului II, zeci de
răspundere, In spiritul unei a la circa 1.700 lei, vorbitorul a de mari. Răspunzîncl acestei care trebuie luate pentru licee, şcoli profesionale şi ţineţi din oraş au vizitat ce
probări depline, măsurile de spus: „Nu poate fl normal Întrebări, el a dat următorul realizarea programului supli şcolile generale din judeţul tăţile dacice din Munţii Orâş-
înaltă echitate socială stabi faptul că unele cadre, care exemplu: Magazinerul Clăti- mentar de dezvoltare a pro nostru, răspunzînd chemării tiei şi oraşul Sibiu. In aceas
lite de recenta plenară a Co cumulează funcţii şi titluri re lici Ion de la U.R.U.M. Pe ducţiei industriale, subliniind C.C. al U.T.C., participă cu tă lună sînt organizate ast
mitetului Central al partidu munerate. încasează lunar de troşani a fost surprins de mi necesitatea mobilizării tutu însufleţire la numeroase ac fel de excursii ‘ la cabanele
lui. Deschizînd adunarea, ■ in 3-5 ori mai mult decît un liţie vînzînd anumite mate ror resurselor în vederea spo ţiuni de recoltare a plante din Munţii Retezat, la Ulpia
ginerul Aurelian Bortea, se muncitor din industria extrac riale. Era o faptă gravă, care ririi producţiei şi creşterii e lor medicinale. O adevărată Traiana, în oraşul Timişoara,
cretarul comitetului dc partid tivă. Aceste cîştiguri exage trebuie cercetată cu toată ficientei activităţii economice întrecere se desfăşoară In Ia cîteva din frumoasele nc-
din C.C.V.J., a subliniat că rat de disproporţionate nu răspunderea. Dar aceste ele în toate unităţile C.C.V.J. tre liceele din Valea Jiului. dei ce au loc In Ţara Haţe
hotărlrîle plenarei exercită o rellectă aportul cadrelor res mente necinstite şi-au găsit Cele mai bune rezultate le-au gului.
Adunarea a adresat o tele
puternică influentă pozitivă pective la activitatea socială imediat apărători Chiar a gramă C.C. al P.C.R., tovară obţinut pînă In prezent li N. PRODAN
asupra perfecţionării întregii deoarece, aşa cum se arată doua zi după sesizarea fap şului Nicolae Ceauşescu, In ceele din Lupeni şi Uricani,
vieţi sociale, contribuind la în mod just în documentele tului s-a primit o adresă de care slnt arătate angajamen care au predai peste 300 kg
aplicarea consecventă a prin plenarei, oricît de pregătit ar la U.R.U.M. in care se spu tele luate de colectivele ex plante medicinale.
cipiului repartiţiei socialiste, fi un om, el nu poate înde ne că lipsurile în gestiune ploatărilor miniere din Valea Exemplul celor din Valea Colectarea
la instaurarea unui climat de plini mai multe funcţii la ni ale Iul Clătilici Ion sini... Jiului trebuie urmat şi de că
cinste şl dreptate In relaţiile greşeli de calcul. Jiului In cinstea Zilei mineru tre uteciştii din liceele şi şco
sociale din (ara noastră. velul cerinţelor actuale". ( Cu multă răspundere s-a lui şi a centenarului mineri lile profesionale din munici de fier vechi
In cuvîntul lor, inginerii tului din acest bazin carboni
Luînd cuvîntul în cadrul ocupat adunarea activului de fer. Aceste angajamente pre piile Hunedoara şl Deva, din
adunării, inginerul Vaier Stan- Victor Vasiu, Alexandru Pos- partid de măsurile ce tre văd : depăşirea producţiei oraşele Brad, Orăştie şi Ha Un însemnat număr de ti
ciu a arătat că măsurile a tolache, Gheorghe Mihut, Otto buie luate Sn vederea realiză marfă cu 3 milioane de lei; ţeg, care pînă în prezent nu neri de la I.M. Barza parti
doptate de plenara C.C. al Abraham, Lidia Mihăilescu şl rii unei producţii suplimen a producţiei marfă vindută şi au predat nici o cantitate de cipă cu însufleţire la acţiunile
P.C.R. şi legiferate de sesiu alţi vorbitori şi-au exprimat tare, care să contribuie la încasată cu 5 milioane de plante medicinale. Aici tre de muncă voluntar-patriotică
iniţiale de organizaţia U.T.C.
realizarea
venitului naţional
buie să se facă mal mult sim
nea Marii Adunări Naţionale, adeziunea deplină fată de prevăzut pe 1968. Tovarăşul lei; realizarea a 4.500.000 de ţită Indrumareo si ajutorul Recent, 57 de tineri au colec
Ici economii
la preţul de
reflectă grija partidului nos măsurile stabilite de plenară dr. ing. Petru Roman, director cost. comitetelor municipale şi oră tat, prin demontarea piloni
tru pentru toii cel ce mun Tov. Zoltan Kiraly, conta- general al C.C.V.J. a remar I. BARBU şeneşti ale U.T.C., care au da lor unui vechi funicular şi a
toria să privească cu răs
pundere această acţiune pa conductelor de la vechea hal
triotică menită să îmbogă dă a uzinei de preparare, mai
ţească patrimoniul nostru de bine de 10 tone de fier vechi.
Majoritatea obiectivelor de la la timp de la 1. P. Turda şi hala premo sînt rămase In ur scurt timp in care prioritate să bunuri materiale, atît de ne
întreprinderea de prefabricate pentru care şantierul nu a lu mă cu 20-35 de zile, iar unele aibă staţia de betoane. cesare pentru consumul in In această acţiune s-au evi-
din beton Bîrcea trebuie să in at măsuri de acţionare a furni nici n-au început cu toate că S-au enumerat doar cîteva tern, cît şi pentru export. denljat în mod deosebit ti
tre în probe tehnologice in zorului la arbitrajul do stat. prevederile indicau acest lu din sarcinile de primă urgentă. Nu de mai mică imp^nan- nerii Nicolae Ştef, Solomon
lunile martie-aprilie 1969, iar Au lipsit în principal stîlpii cru. Cota de +10,30 trebuia Constructorul trebuie să mani ţă este şi faptul că organi- Culda, Livlu Galea, Viorel
la 30 iunie 1969 fabrica trebuie S-6, S-8 şi S-15 necesari pen terminată pînă la data de 30 a feste mai multă preocupare în zînd această acţiune de recol Ivan, Sabin Cazan şi alţii.
să producă la întreaga capaci tru hala premo. Din această prilie, dar rămînerile in urmă mobilizarea forţelor de care tare a plantelor medicinale,
tate de producţie. Desigur, fac cauză nu s-a realizat o produc la ora actuală indică 60 de zi dispune, să nu caute justificări organizaţiile U.T.C. din licee A lţi 4) de tineri au trans
torii angrenaţi in ridicarea a- ţie de aproximativ 200.000 lei le. Rămineri în urmă intre 20-90 dc tot felul. E necesar să înlă şi scoli profesionale îsi vor portat peste 30 de tone de
cjstui obiectiv important al De asemenea, şantierul nu şi-a de zile s-au semnalat şi la ha ture greutăţile aşa-zise „mă îmbogăţi baza materială ne zgură roşie de'la I.M. Ţebea
industriei materialelor de con asigurat forţa de muncă nece la de prefabricate, castelul de runte", „Inerente" şi să se la cesară desfăşurării activităţi pentru amenajarea complexu
strucţii mai au la dispoziţie a sară decît în proporlie de 33 apă, centrala termică, depozit măsuri urgente de redresare a lor sportive, organizaiea de lui sportiv dtn Incinta ştran
proape un an de zile. la sută. Cu toate că şantierul de ciment şi conectare apă. A situaţiei de pe şantier deoarece excursii etc.
In această perioadă de timp caută să justifice lipsa forţei semenea stadii fizice desigur au economia naţională contează, AUREL TIBEA dului din Gurabarza. Acţiu
se poate face mult, dar ritmul de muncă ca o problemă ge afectat in mod negativ şi rezul In anul 1969, pe prefabricatele şeful colectivului muncii nea' continuă,
în care s-a lucrat pînă acum. nerală, trebuie să arătăm că tatele subantreprenorilor, de de beton de la Bîrcea. voluntor-patriotice al
stadiile fizice ale lucrărilor sînt in cadrul şantierului nu s-au oarece aceştia nu şi-au putut A. MOLDOVAN Comitetului judeţean U.T.C. IONEL CODRIN
departe de a garanta termenul creat cele mal corespunzătoa executa lucrările de instalaţii
de punere în funcţiune prevă re condiţii de lucru şi viată neavind fronturi de lucru.
zut in graficul de execuţie. pentru muncitori. în acest In activitatea generală a şan
Pentru a întări afirmaţia noas sens arătăm că nici pînă la o tierului s-au mai semnalat de închizi telelonul, ca după preparatiel Petrila moare dc te. După ce piesele au fost
tră este suficient să subliniem ra actuală barăcile-dormitoare ficiente şi In ceea ce priveşte Intre două minute In şir sd constaţi că dragul iepurilor. Se lace lun procurate dtn comerţ, au în
câ după 6 luni de zii?, antre nu sînt terminate în întregime, realitatea raportării şi calitatea eşti tot fn legătură cu loca tre şl punte ca micuţii ure- ceput căutările. In toată Hu
prenorul general, şantierul 503 iar baza de la grupul social nu lucrărilor executate. Astfel, trenuri litatea respectivă. începi să chiafl sd nu ducă lipsă de ni nedoara nu s-a găsit încă
s-au încasat prin situaţie de baţi In furcă, şt bap nu glu mic. A găsit pentru asta o nici o unitate care sd accep
plată la 30 martie a.c. lucrări mă, cd fi-ar mai trebui o mi soluţie toarte originală şi In te montaful. Adresele s-au
neexecutate în sumă de 30.411 SIMERIA (de la N. Panait). nă. Dar intervenţia telefonis genioasă. Zilnic, trimite mun plimbat la I.G.O., la I.R.E..
lei şi s-a raportat în plus pro Dacă vrei să pierzi trenul n-ul telor e mută. Cel mai recent citorii din subordine să st rin- (secţia din Hunedoara şi la De
ducţia neferminată In sumă de îngheţată sonoră decît sd intri in restaurantul dintre recentele cazuri a fost gâ clte o traistă de iarbă va), la I.C.S H , la coopera
proaspătă.
După 6 june la totrepr înfierea 53.864 lei. De asemenea, s-au „ Feroviarul" din Simeria. In ziua de 2 iulie 1968, Intre ore Conducerea preparatiei a tiva „Drum nou" (avem nu
executat lucrări de calitate ne
Nu-fl trebuie o altă ocazie
cind am
lost
le 7,40-8,10,
corespunzătoare : 25 mp tencu CÂLAN (de la S. Gorun). mat bună. Comanzi ceva, os chemaţi de oficiul PT.T.R. „mirosit", se pare. povestea merele lor de înregistrare, nu
ieli la dezvoltarea întreprinde Ultima noutate In materie de pătarul notează, apoi... dis cu oamenii care In loc sd lu spunem poveşti) dar s-a pri
Dobra. Convorbirea a durat
de prefabricate din beton Bîrcea rii „Marmura" Simeria, 17 mc răcoritoare şi coletărie e pe pare. Vine ori cu un minut cîteva minute. Ce folos Insă, că creze electiv, sint puşi sd ta mit acelaşi răspuns .* „Nu a-
sc
ie turbă... la iepuri. Ce
săpături de păţnînt la Fabrica
înainte de a pleca trenul, ori
de prefabricate Bîrcea. Nu se punctul de a se patenta la co cu două după ce a plecat telefonista Mariana Dragnea vor tace de acum înainte bie vcm specialişti".
pot trece cu vederea uncie fetăria din localitate (oraşul Şi-apoi, dacă vede că nu mai a uitat să* ne decupleze de ţii şi pluplnzii urechiati ? Dar Oare nu glumesc unii
lipsuri în ceea ce priveşte .gos eşti la masă, tot el e supărat. stăpînul lor ? prea mult cu ,,/rdznefe/e" ?
podărirea mijloacelor materia vechi). îngheţarea compoziţiei Parcă am II obligaţi sd aştep oficiul P.T.T.R. Dobru, care Nu de alta dar din 1964 s-aurs
De ce se lucrează de chesoane In valoare de circa este Insofilă de un anume... tăm pe cel dc-al doilea tren suna disperat, avînd nevoie 0 istorie montat sule de asemenea In
20 de bucăţi*
le. De exemplu,
pentru un pahar cu bere. Şt
de circuit.
ritual. Zgomotul produs
de
9.000 de (ei sînt sparte, 4 bucăţi
stilpi electrici în valoare de agregatul cu care se prepară uite aşa se pierd clienţii. Alo, vorbiţi tovarăşelor te- stalaţii pe noile construcţii.
Poale intr-o zl îşi vor pier
Acum, nu care cumva sd sc
circa 2.500 lei sînt degradaţi, îngheţata depăşeşte cu mult de şi ospătarii năravul, li vor leloniste, că ne mincuti ner cu... trăznet intîlneascâ delegaţii între
în ritm de melc? ciment în valoare de 9 676 de toate agregatele Uzinei „V ic ajuta cel In drept ? vii, (şi banii) cu pasivitatea HUNEDOARA (de la Rodu prinderilor, Care au „ răspuns
pe cel industrial, rezultat din
lei preluat de la şantierul 504
dumneavoastră.
politicos", pe acoperişul li
Sebeş este degradat.
toria" Călan. Pentru a lace o
Acestea sînt numai cîteva comandă, consumatorul se a Alo, vorbiţi? Pctruc) încă din 1964, /ia din ceului câ nu vor avea ce
1964. Liceul nr. 1 din Hune
din lipsurile cele mai repre doara caută specialişti" care tace. Riscul ar ll cam mare
Bîrcea nu şi-a realizat planul este atacată. Toate aceste nea zentative semnalate în activi pleacă Ia urechea vinzăloru- DEVA (de la N. Paltin). A- De dragul să monteze trei paratrăzne- pentru... trei paratrăznelc.
de producţie decît in proporţie junsuri au dus la o mare fluc tatea şantierului. Inginerul şef Iul, dar cel mai mulfi preleră ceas/d intervenlie, de obicei
de 19,75 la sută din prevederile tuaţie a forţei dc muncă. Deşi al Trustului de construcţii 5 să nu intre In local. Organele nelipsită pe lir, a început să iepurilor
anuale, răminînd sub planul şantierul este încadrat cu maiş Braşov, organ tutelar al şan competente se Iac că nu aud
perioadei cu aproximativ tri peste necesar, asistenta teh tierului. cu ocazia recentei şe acest zgomot strident, pînă nu dispară din vocabularul tcle-
lonistelor de la oliciul P T T.R.
<1.600.000 lei. Din analiza evo nică şi supravegherea ritmului dinţe de comandament a ară PETRILA (dc la B. Con
luţiei in timp a acestor restan de lucru nu este satisfăcătoa tat că s-a încercat aplicarea în se înregistrează vreun acci Deva. Cel pufln aşa se In- stantin). Fiecare om are „pă
te a reieşit că în trimestrul II re. cadrul şantierului a metodei dent. Ce, sînt excluse la Că tlmplă la telelonul 7275. Vor sărică" Iui. Maistrul Gaier
a.c s-au înregistrat 3.334000 O altă problemă care nu şi-a drumului critic, însă nu s-o a lan timpanele sparte ? beşti cu altă localitate, apoi Gheorghe. dc la spălătoria
lei. fată de 4.600.000 lei cît e găsit rezolvare şi despre care juns Ia nici un rezultat. In ac
chivalează restantele semestria ziarul nostru a mai scris, este tualele condiţii de organizare a
li. Ara subliniat semnificaţia nerealizarea la timp a lucrărilor procesului de producţie a şan
faptului deoarece condiţiile de de organizare de şantier şi in tierului nici nu se poate aplica
lucru ale trimestrului II au fost special a centralei de betoane o asemenea metodă. Pentru a
incomparabil mai favorabile care produce şi acum numai cu ceasta este necesară lichidarea Apa potabilă
decît condiţiile de lucru din 40 la sută din capacitatea sa. Este tuturor deficienţelor semnalate Memoriile lui Vasile
lunile de iarnă. Important de menţionat că nu şi o sincronizare perfectă a
La toate acestea se mai adau- mai din această cauză nereali stadiilor fizice ale lucrărilor. Cu
qâ şl defalcarea necorespunză- zarea planului o fost afectată ocazia acelei şedinţe de co ie oraşul Deva
toarc a planului anual pe tri cu 900.000 lei. mandament. la care au partici Moidovan, prefectul
mestre. Sarcinile planificate pe Considerăm că nici planifica pat toii factorii care au tan
trimestrele III si IV sînt de a rea operativă si urmărirea rea gentă cu acest obiectiv s-au
proape 2 si 3 ori mai mari de lizării planului nu satisfac. Ast stabilit o serie de măsuri. Zilnic primim la redacţie se — In municipiul Deva, apa toride şi secetoase. Fără apă
cît prevederile trimestrelor II fel. planul operativ pe loturi Printre acestea au fost preco sizări in legătură cu lipsa acu potabilă este o problemă care nu se poale trăi. Ce trebuie fegiunJ a ill-a
şi respectiv I. Or, avînd în ver nu stabileşte decît indicatorul nizate măsuri de amplificare tă a apei potabile, a celei cal- dă multă bătaie de cap. Cum făcui in această situaţie ?
dere ritmul de execuţie actual, valoric al producţiei dc con- a capacităţii de producţie a .de şi reci Sînt blocuri, mai ales vedeţi rezolvarea ei ? — Se studiază problema ali
nesatislăcător, capacitatea de structii-montaj pe obiective, iar şantierului pentru realizarea c?le din centrul oraşului, apar — De la început ţin să preci mentării oraşului cu apă din In editura Tipografiei înaintaşii noştri pentru apăra
producţie redusă, aceste sarcini graficul fizic de eşalonare a lu sarcinilor de plan din trimes tamente de la etajele doi şi zez că noi am prevăzut acest surse naturale. Se cefe însă ca „A. Mureşeanu" din Biaşov. rea păuiîntului şi libertăţii
a apărut in anul 1895, cartea
par irealizabile, dacă* şantierul crărilor de construcţii al şan trele 111 şi IV şi recuperarea trei în sus, care n-au apă de lucru. Prin urmare, Încă din organele competente să ia mă „Memorii din 184K-I849, scri lor.
tierului pe anul în curs nu co
nu-şi amplifică forţele de pro respunde, întrucît stadiile fi rămînerilor în urmă. In acest Joarte multă vreme. Consecin luna decembrie a anului trecut suri ca lucrările să fie urqen- se de Vasile Moidovan, pro Însemnările prefectului Va
ducţie la nivelul cerut de sar zice stabilite nu sînt corelate scop. o dată cu terminarea lu ţele sînt. desigur, neplăcute, am trimis adrese luturor consu late. In acelaşi timp. controa iectul legiunii a lll-a in r.e- sile Moidovan sînt o vie măr
cinile semestrului II şi Testan- cu planul valoric. De aseme crărilor de la balastiera Său- ca să nu spunem şi împotriva matorilor de apă potabilă, ca : lele noastre se vor extinde, volulia din anul 1848". turie istorică despre eveni
revoluţionar
leşti şi întreprinderea ,.Mar
mentele anului
lele înregistrate. nea. nu sînt cuprinse in grafic oricăror requli de igienă. E.M. Deva. Direcţia regională iar împotriva celor care risi Memoriile au lost publicate* 1848. Au fost aceste momente
Dintr-o analiză amănunţită a mura1' Simeria, forţa dc mun Pentru a afla ce măsuri se C F.R. Deva, Trustul de con pesc apa potabila vor fi luate după moortea acestui luptător,
cauzelor care au generat o a o serie de lucrări cum ar fi că să fie transferată la fabrica întreprind în scopul rezolvării strucţii, I.C.F. Deva, D R T.A., măsuri foarte severe. de către Troian H. Pop. o ru de mare înălţare sufletească
pagini admirabile de vitejie.
semenea stare de fapt, con captarea de apă şi lucrările de dc la Bîrcea. Considerăm că ar grabnice a acestei probleme, I R.E.H., I.P.I.P., Abator, 1.0 I.L, In mod deosebit, şantierul denie. care Sn prelata ediţiei Faptele de arme săvtrşite a-
structorul trebuie să acţione instalaţii de la subanlreprenor. fi necesar ca şantierul să fie am avut o convorbire cu tova Fabrica „Teracota" Bîrcea, coo nr. î al trustului de construc precizează, că la publicarea tuncl sînt o strălucită măr
ze cu maximum de operativita Faţă de graficul şantierului se dotat şi cu utilajele necesare. răşul Oclavlan lenăsescu, vi perative „Solidaritatea" şi al ţii va fi în atenţia noastră. Aici lor a respectat textul origi turie a virtuţilor strămoşeşti,
te. Dintre deficientele somnola constată nerealizări la următoa De asemenea, este necesar ca cepreşedintei: Consiliului popu tele, prin care le ceream să-şi se irosesc cantităti foarte mart nal al scriitorului. a vitejiei moţilor, care sub
te se remarcă lipsa de prefa lucrările de organizare de şan lar municipal Deva. construiască puţuri proprii pen de apă. „Tootă viata lut, Vasile Moi
bricate care nu au fost primite rele obiective: lucrările de la tier să lle terminate in cel mai tru consumul de apă industria Apelăm pe această cale la dovan a fost model de corac-
lă. pentru a nu o folosi pe cea toate conducerile întreprinderi ter şi virtute bărbătească.
potabilă in procesul de produc Român învăpăiat, iniină nobilă
ţie. Dar adresele noastre au lor şi instituţiilor, la toii cetă şi suilct de o rară bunătate, Anul
ţenii care folosesc apă potabi
rămas., pe hîrtie. Doar Direc lă, să manifeste mai multă gri in toate împrejurările vieţii
ţia reqlonală C.F.R., I.R.E.H., lă pentru întrebuinţarea ei sale publice şi private, Vasile
E.M. Deva, DR.T.A. şi I.C.F. Moidovan a sciut să se facă revolufionar
Deva au luat măsuri. Restul chibzuită, si numai acolo unde iubit, stimat şi respectat de
conducerilor de Întreprinderi este strict necesară. Ruqăm toii, şi cu toate că un lung 1848
ajute
cetăţenii oraşului să ne
n-au acordat atenlie acestei şir dc ani a ocupat lunctiuni
probleme Şi trustul de con în această acţiune, să ne infor de stat — el a luat parte în
meze despre cei care nu res
strucţii şi-a făcut acest? pu pectă regulile stabilite. semnată mai ales în acţiunile
ţuri. dar nu le foloseşte. noastre naţional-culturale, comanda eroului naţional A*
Un exemplu ieşit din comun ☆ căci cuin însu-şi zice ln scrie vram lancu, au Tăcut să ră
îl prezintă Fabrica „Teracota" Sînt. desigur, de apreciat mă rea de fată : „am îmbrăţişai sune peste veacuri ecou) lup
Bîrcea. La adresa noastră ne-a surile luate de Consiliul popu cauza naţională cu atila insu- tei lor pentru libertate şi
Ileţire, îneît dc la urzirea ler-
trimis un răspuns prin care nc lar municipal pentru rezolva dreptate, pentru o vială mai
anunţă că nu poate folosi apă rea problemei ap?i potabile din mentatiunii ei, m-am decis bună. mai omenească.
a-mi consacra viata
pentru
industrială în locul celei pota oraşul Deva Se impune însă ea". Au luat parte activă Ia lup
bile! Din această cauză nu are o cercetare amănunţită de ce tă şi femeile moţilor. Auto
apă spitalul T.B.C. unele conduceri de întreprin La începutul volumului, în rul ne informează că moatcle.
Hin Mărtşel s-au aruncat asu
— întreaga acţiune de re deri n-au aplicat măsurile, pre semn de omagiu, autorul me pra duşmanului cu îmblficie,
zolvare a problemei apei s-a conizate în privinţa folosirii moriilor precizează : „Închin cu frigări şt bolovani. Lupta
aceste rinduri-scrise cu con
limitat la aceste adrese ? apei şi sancţionarea cu seve deiul înmuiat în suferinţele s-a desfăşurat în strîmtoarea
— Nu. In luna mai am aver ritate a celor vinovaţi. Dar, a unui popor prigonit şi ne Fîntînele, unde duşmanul se
tizat din nou toate cele 67 de menzile să fie plătite din buzu dreptăţit de secoli — celor strecurase cu 3.000 de oameni
întreprinderi şi instituţii de pc narul vinovaţilor, nu din banii 40.000 de mucenici, cari şi-au bine înarmaţi şi cu cinci tu
raza oraşului să folosească stalului. Aceasta, deoarece o jertfit viata pentru drepturile nuri. Rezistenta a fost con
chibzuit apa potabilă. Am sis problemă de interes maior, cum şt libertatea neamului lor şi dusă de către trib'unul Nicolae
tat aprobările de branşamente e cea a apei potabile pentru cari din sacra lor cenuşă ne Corcheş, ajutat de tribunul
cu debit la reţeaua de apă lin întreg oraş, nu poale fi ne strigă cu ardoare: „Români lacob Olteanu din Cetatea dc
Stropitul oraşului, inclusiv uda socotită de anumiţi oameni şi puneli-vă încrederea în voi Baltă.
rea zonelor verzi, se face cu aceasta cii consecinţe grave in înşi-vă". Cetatea inexpugnabilă - a
apă industrială. S-au constituit 'detrimentul majorităţii popu Citind aceste „memorii", Munţilor Apuseni, bravii ei
două echipe care controlează laţiei. Şt apoi, e nevoie să se scrise de un înflăcărat luptă luptători au înscris pagini de
cum este folosită apa potabilă gîndească în perspectivă, să se tor pentru cauza dreaptă a glorie în cartea de aur a nea
şi unde constată abuzuri, în vină cu rezolvări definitive şi eliberării poporului român din mului românesc.
Bobinatorul Leakos Tanaiotis, de la secţia de reparaţii electrice a C, S. Hunedoara, fruntaş trerup furnizarea el depline. Cu provizorate jiu se iobăgie, rămînem impresionaţi
bancul său de lucru. — Şi toluşJ apă nu este. poate asigura alimentarea cu de curajul, tenacitatea si ab IOAN VALER1U TODEA
chiar acum» în totul unei veri apă a unul oraş ! negaţia cu care au luptai Muzeul din Orăştie
1