Page 13 - Drumul_socialismului_1968_07
P. 13
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
pro leta r: din toate t Vrtle. untti-v A t
a primit pe U Thant Un
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tuale. Preşedintele Consiliului
secretar general al Comitetu de Stat şl secretarul general
lui Central al Partidului Comu al O.N.U. au relevat impor
nist Român, preşedintele Con tanta deosebită pe care o are creator
siliului de Stal. împreună cu lărgirea şi adîncîrea coope
tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, rării şi colaborării internaţio
preşedintele Consiliului de M i nale pentru progresul econo
niştri, a primit pe U Thant, se mic şi tchnico-stiintific al tu de
cretarul general al Organiza turor popoarelor.
ţiei Naţiunilor Unite. Au fost discutate, de aseme
La primire ‘au luat parte nea, probleme legate de acti
Corneliu Mănescu, ministrul vitatea Organizaţiei Naţiunilor
afacerilor externe, preşedin Unite şi participarea României frumu
tele celei de-a XXll-a sesiuni la acţiunile O.N.U.
a Adunării Generale a O.N.U., Secretarul general al O.N.U.,
si Gheorghe Diaconescu, am U Thant, a exprimat încă o
mixtă O N U . ţinută la Bucu seţi
basador. reprezentantul perma dată — în numele său şi ol
nent al României la O N U. participanţilor Io Reuniunea
Cu acest prilej a avut loc o
convorbire in cursul căreia s-a reşti — satisfacţia şi recunoş
făcut un schimb de păreri a tinţa pentru bunele condiţii
Satul Ocisor, peste care se
ANUL XX NR. 4200 VINERI 5 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BANI supra principalelor probleme create desfăşurării lucrărilor scutură din crengi liniştite
acestei reuniuni.
ale silualiei internaţionale ac
Inserării, răsare ca un ostrov
dc olane rosti In marea dc
verdeaţă a grădinilor. Intr-o
Barometrul preţului de cost Şedinţa Consiliului de Stat al margine, o casă pitită sub
frunzişul abundent, dc un ver
de crud al pomilor te intim -
pină cu terestrele colorate de
ultimele raze ale amurgului.
indică în unele întreprinderi: Republicii Socialiste România Clnd te aproprii, ti sc pare că
inlrJ Intr-o lume dc poveste,
un
tntr-un univers tainic dc
farmec deosebit. In prag, un
RISIPĂ! avut loc la Palatul Republicii, scamă prezentată de tovarăşul fermitatea, apărarea ordinci băl rin parcă răsărit din alte
Consiliul a ascultat darea de
In ziua de 4 iulie 1P68, a
pentru a se asigura, cu toată
\'remi, meştereşte cu bricea
Emilian Nucescu. asupra acti
sedinla Consiliului de Stat, pre
publice, a proprietăţii socia
zidată de tovarăşul Nicolae vităţii Tribunalului Suprem, liste si personale, prevenirea gul lemnul dc brad pentru a-i
da n tormă dc glnd de-abia
Ceauşescu, preşedintele Consi precum şi raportul prezentat şi descoperirea infracţiunilor. întrezărit. Miini/e aspre şi a
Preţul de cost al producţiei cost de peste 2 milioane lei. liului de Stat. de tovarăşul Augustin Alcxa Consiliul de Stal a adoptat gere urmăresc lumina visului
industriale — unul din cci mai Măsuri eficiente de dimi Au luat parte tovarăşii: Con despre activitatea desfăşurată unele decrete, Intcrcstnd dife îndepărtat. Si nu dc puţine
sintetici şi calitativi indica nuare a cheltuielilor de pro stanta Crăciun şi Ştefan Pe- de organele procuraturii. rite domenii ale activităţii du ori. din lemnul adus dinlr-un
tori ai activităţii economice — ducţie s-au stabilit şi aDlicat terfi, vicepreşedinţi ai Consi Apreciind ca pozitivă activi stat. cinice ai codrilor. te priveşte
reflectă în mod complex a şi la Fabrica chimică din Orăş- liului dc Stat, Constantin Stâ- tatea de supraveghere a res Ţinind scama dc necesitatea semeţ sau trist, duios sau în
proape toate condiţiile în care tic. Sporirea producţiei pe s^e- tescu, secretarul Consiliului de pectării legilor, exercitată de îmbunătăţirii sistemului de im tunecat, un chip de domni
se desfăşoară procesul pro ma creşterii productivităţii Stat, si Anton Rreiteuhofcr, către organele procuraturii, pozite si taxe, care trebuie sa tor sau dc ţăran. Bilele înflo
ductiv. măsura în care au fost muncii cil şi gospodărirea mai Ion Cosma, Vasilc Daju, Con precum şi preocuparea perma.- devină un instrument activ tn rate la para focului, fluierele
descoperite şi puse In valoare ralionalâ a fondurilor matinale Ritmul timpului stantin Drăgan. Susana Gădea, ncnlă a instanţelor judccăto-^-prom ovarea principiilor dc e- incrustate pe razele unei doi
)
rezervele interne ale întreprin şi băneşti au fost factorii de Nicolae Huditoanu. Athanase reşti pentru corecta aplicare a cliitaţe soqială si avînd In ve ne străvechi, vaze pentru flori,
derilor, dacă colectivele lor terminanţi In realizarea pe 5 Joja. Ion Popescu-Pulur'. Cris- legii, Consiliul de Stat a sub dere ca prin creşterea salarii căprioare st alte minuni răsă
au sau nu spirit gospodăresc. luni ale anului a unei eco tofor Simionescu. Iacob Tcclu, liniat necesitatea ca organele lor, pensiilor si* a veniturilor rite din lemn le fac sa te n-
Reducerea preţului de cost are nomii superioare celei planifi membri ai Consiliului de Stat. de justiţie şi procuratură să a ţărănimii, unele scutiri si re propii cu sfială de aceste o-
n importantă deosebită în asi cate, de 1,2 milioane lei. Cărbune — timp condensat. Secole comprimate în ne La şedinţă an participat to- corde si în viitor o atentie spo duceri de impozite nu se mai hiccle care au ceva din su
gurarea de mijloace materiale Cu realizări care atestă o grul mineral, secole de metamorfoze iscate in învălmă vorăşii Cornel Onescu, minis rită întăririi legalităţii socia justifică In prezent, Consiliul fletul meşterului Aurel Petri-
si financiare sporite necesare preocupare pentru obţinerea u şeala tectonică o începuturilor In lăcaşuri. adinei, de tai trul afacerilor Interne, Ion Stă- listo, apărării orînduirii de dc Stal a adoptat un decret şo r.
acumulării ritmului reproduc nei producţii sporite cu chel nă, lainice păduri îngropate devin in timp diamante ne nescu, preşedintele Consiliului stat, proprietăţii socialiste şi privind modificarea corespun Sub slreasina arsă dc stele
ţiei socialiste lărgite, ridicării tuieli tot mai scăzute şi-a în gre. Omul pătrunde şi aici. Acum o sută de oni, din Securităţii Statului, Aurel Vi- Intereselor legitime ale cetă zătoare a unor prevederi refe a casei, ascultam vorbele cum
nivelului de trai al oameni cheiat activitatea şi Inlreprin- smoala de linişte a subteranului Jiurilor ou fost smulse joli, ministrul finanţelor, Gheor ţenilor. ritoare la sistemul existent al pănite si domoatc, melodioase
lor muncii. Tocmai de aceea, derea minieră Deva. Prin re primele diamante. ghe Cioară, ministrul comer Tovarăşul Cornel Oncscu, acestor scutiri st reduceri.
la recenta plenară a Comite ducerea cheltuielilor secţiilor începe ascensiunea subterană, se declanşează iureşul ţului exterior, Augustin Alexd, ministrul afacerilor interne, a In continuare a fost adoptat ca o curgere de ape. venite
tului Central al partidului s-a de producţie, ca urmare a uti industrial, marele flux al cărbunelui spre lumină. Dar ne procurorul general si Emilion • prezentai raportul cu privire decretul cu privire la ordinul purcâ/de undeva de toarte de
subliniat necesitatea continuării lizării mai raţionale a utilaje Nucescu, preşedintele Tribu la modul cum sînt folosite or si medalia „Pentru servicii deo parte, din trecuturi de legen
eforturilor pentru reducerea lor si instalaţiilor, diminuarea grul cărbunelui aduce la suprafoţâ, alături de miracolul nalului . Suprem al Republicii sebite aduse in apărarea orin- dă si înţelepciuni străvechi.
geologic, şi negrul suferinţei, încrestat adine in palme, in
cheltuielilor de producţie si consumurilor de energie elec crestele înfiorote ale munţilor, în conştiinţe Socialiste România. Georq*: ganele de miliţie şi cum îşi e duirii socialo şi de sta,.‘\ pre | — Apă! eu. fiilor, trăiesc
creşterea pe această cale a gra trică si aer comprimai cit şi Macovescu, prim-adjunct al mi xercită acestea atribuţiile. Con cum şi un număr de decrete I lingă aceste obiecte sl ele mă
dului de rentabilitate In toate prin creşterea productivităţii Fluviul cărbunelui creşte, se dilată, înghiţit de gurile nistrului . a lie rilo r externe, siliul a apreciat că noua orga privind ratificarea unor acor ascultă si mă cunosc parcă dc
ramurile si întreprinderile, la muncii , Întreprinderea, deşi cu lăcomie fără slîrşit ale societăţilor miniere. Se sapă Ioan Filip, adjunct, al ministru nizare a M.A.f. este de natură duri şi convenţii internaţionale. cinrl ii venei/’. Altă tiinlă nu
toate produsele. planificată cu pierderi, a reu puţuri, se „înaltă" conturile Io băncile străine, dor se lui justiţiei, si Nicolae Rarbu, mar am sub puzderia asta dc
In această direcţie şi în uni şit să Încheie perioada celor înalţă şi cocioabe, cartiere cu nume stranii, sumbre $i vicepreşedinte al Consiliului să sporească eficienta muncii Consiliul a rezolvat apoi lu inserări declt nepoţii răsărill
tăţile economice din judeţul 5 luni cu o reducere a preţu de-atunci Valeo Jiului a început să se moi numească şi Superior al Agriculturii. organelor acestui minister, crările curente. sl ei din tărlna neamului mau
Hunedoara, organizaţiile de lui de cost de aproape 3 mi „a plîngerii". T. ISTRATE ca nlstc lumini tinere, su-mi
partid şi conducerile tehnîco- lioane lei. mingile bătrlnetcle. Pentru ci
administrative au manifestat o Desigur, exemple privind tac ciudăţeniile astea si Pen
preocupare susţinută pentru preocuparea colectivelor do tru oameni Că am fost o 'da
mobilizarea resurselor care să muncă pentru realizarea de i-- IContifuiQie in pag. â Z a) lă la muntele Găina, sli(i dum
contribuie la diminuarea vo cooomii suplimentare la preţul neavoastră. acolo unde ii tlrg
lumului cheltuielilor pe unita de cost oferă şi alic întreprin dc lele, si vai cum se minunau
tea de produs în scopul rea deri. Sînt edificatoare în acesl Manifestări consacrate oamenii de lemnele astea. Şi
lizării de economii suplimen sens rezultatele obţinute la mic-mi ridea sufletul.
taro. Din analiza activităţii c- I. M. Barza, I F. Haţeg şi De — Pal, moşule, ar trebui să
ronomico-financiarc din primele va, „Vidra" Orăstie, l.I.L. Rrad aniversării mineritului faci o expoziţie cu ..minunile’'
5 luni ale anului rezultă că şi multe altele. astea să Ic vadă si alţii.
majoritatea întreprinderilor in Dar analiza rezultatelor e- Aniversarea centena nouă a minerilor, Simpo- — A pai, că am fost, dragi
dustriale au urmărit îndea conomico-financiarc ale celor rului exploatării cărbu /ionul va fi prezentat, lor. Am lost cu ele la Rrad si
proape nivelul preţului de -ost. 5 luni din acest an no de nelui prilejuieşte organi în continuare. în toate la Deva si s-ai.t minunat oa
Ca urmare s-a realizat o re monstrează că volumul econo zarea unor numeroasa oraşele Văii Jiului. menii sl pe-acnlo.
ducere efectivă — pe total ju miilor la preţul de cost pntEi manifestări consacrate a- Pentru locuitorii din
deţ — do .19.123 000 lei, dopa- fi cu mult'/nai mare dacă luat* ..ceMu,l;-c.v.ea,moutF-sJn-'tf>a. - Petrila şi Crmpa, carava M iinllc lui meştereau mai
.şimltT-S'iT săYcinâ' planificată cu unifăMICs/âr fi încadrat' mîicaT le localităţile Văii Jiului na muzeistică din Petro departe cu briceagul in miezul
peste 11 milioane lei. in sarcina: de reducere a pre au loc expuneri, simpo şani a susţinut expuneri lemnului, dind înfăţişarea u
ţului de cost (fiecare întreprin nui căprior. Se scuturau merit
La Uzina „Victoria" Călan, dere are şi angajamente la c- zioane. nctivităti artistice despre mineritul oglindii
de pildă, in cadrul acţiunii de ronomii!). La I. M. Ţebra şi comemorative. iii unelte. Au (ost prezen din grădină sub tăcerile pre
organizare ştiinţifică a produc 1 l.C. Deva nivelul planilical La Petroşani a ovul loc tate exponate şi docu lungi de cer. Un freamăt lin
ţiei si a muncii s-au Identifi de reducere a preţului de cost simpozionul „100 de ani mente edificatoare trecea unduitor spre depărtă
cat si pus In valoare impor nu numai că nu a fost resppc- de exploatare a cărbu 1 a Cîmpu lui Nean a rile singurătăţilor dc codru.
tante rezerve de reducere a lat, ci, dimpotrivă, a fost de nelui". în care s-a vorbit avut loc o seară de fol Peste creste, ca o lacrimă de
cheltuielilor de producţie. In păşit în mod nejustifical, În despre istoricul dezvol clor mineresc. Insolită de aur, tremura luceafărul de
principal s-au întreprins măsuri treprinderea minieră Ţebea, de tării mineritului în bazi numeroase ey amplificări Inserare. O undă de* lumină
pentru creşterea indicilor de nul Pelrpsanî, lupta si ac în reni st rate pe bandă de trecu peste chipul meşterului.
utilizare şi asigurarea unui VASILE FURIR tivitatea revoluţionară a mannotofon. Privea cu ochii luminoşi si
mers continuu al agregatelor, minerilor, folosirea tehni Zilele următoare anun mari ca ai unui lînăr, visător,
îmbunătăţirea reţelelor do fa economist, comisia economico picurul acela de lumină, care
bricaţie. reducerea consumu a Comitetului judeţean de partid cii moderne in exploata ţă un bogat program de strălucea sub geana cerului
rilor spocilice de materii prime rea si prelucrarea căr manifestări consacrate a- peste imensităţi. O pasăre al
şi materiale otc., măsuri care bunelui. pagini din viata ntversărîi mineritului. truto. In secţia mânuşi a Fabricii „Vidra" din Orăştie lucrează şi brigada condusă de Ana Pe bă n clătinat văzduhul Ungă
au dus la realizarea unei eco po« o 2-o) Această brigadă execută lucrări de bună calitate. Foto : V. ONOIU umerii noştri.
nomii suplimentare la preţul de — Pasărea albă... şi /ucca-
Irirul,.. ati murmurat abia au
.. >.i.. îja s s s ;; .T-.vu— zit huzc/c bătrinnlui. Pasărea
albă ca un suflet de fecioa
In sprijinul Agregat minier cu două perforatoare ră.
ÎNTREŢINEREA CULTURILOR PRÂŞ1T0ARE Tehnicianul Antonie Covăleanu a realizat în atelierele din gă alţii înnoptaţi tn mările
Am rămas pierduţi unii lin
cooperatorilor Cluj ale Întreprinderii qooloqice de explorări un aqieqal mi de verdeaţă sl de singurătăţi.
nier care lucrează concomitent cu două pe.rîoraloare, fără ca
Pra tirzlu etnd ne-am ridi
Pentru a combate efectele ha. Rău se stă cu întreţinerea prezenţa omului în galerie să fie permanent necesară. Agre cat să plecăm. Sufletul satului
secetei, cooperatorii din w- culturilor şi U C.A.P. Ruşi. gatul are forma unuf cărucior. El este prevăzut cu dispo li/flin pe lingă noi. Vocea
nitătile de pe raza oraşului Unde lipseşte preocuparea, unde porumbul — 70 ha — a zitive automate, care reglează apăsarea sîredclelor potrivit bătrinului murmura încă tre
Simcria au cerut ajutorul în fost prăşit doar o singură dată. durităţii rocii si permit deplasarea şi nrienlarca perforatoa murată :
treprinderii industria lapte La C AP . din Bretea Strei, relor In orice direcţie. Acelaşi inventator, împreună cu
lui. Şoferii de pe autocis Vaidei şi Strei, întreţinerea maistrul Anton Gal a creat o pompă submersibilă de mlnf-di- — Pasărea albă... st lucea
ternele întreprinderii prin culturilor lasă de asemenea do mensiuni. care poate scoale pînă la 18 metri cubi de apă fărul...
tre care Sav Avei, Florea buruienile cresc în voie dorit. pe oră. Ea poate li folosită cu succes la evacuarea rapidă a AUGUSTIN JUIA
Nicolae şi Angliei Gheorghe Conducerile C.A.P., organi apei din subteran. SABIN SELAGEA
au răspuns cu promptitudine zaţiile de partid din aceste u-
solicitării cooperatorilor. Du Conducerile cooperativelor a fost prăşit de trei ori me feţe mici, lucrările de întreţi nităti, comitetele comunale de
pă electuarca transporturi agricole de producţie, organi canic şi de două ori manual. nere sînt rămase în urm3 Pe partid, consiliile populare, spe
lor obişnuite de lapte, ei zaţiile dc partid trebuie să De asemenea, cartofii — 90 ha ogoarele C AP. din Romos, bu cialiştii din agricultură, linînd
au încărcat autocisternele cu facă din întreţinerea culturi — şi sfecla dc zahăr — 5 ha ruienile cresc in voie. Po seama de sarcinile trasate de Adunarea activului de partid
apă si du transportat In lor prăsitoare o acţiune de — s-au prăsit de două ori. Şi rumbul — 130 ha — n-a fost plenara C C. al P.C R. din 19
cimp cantităţi mari, nece masă, iar Specialiştii din agri la C.A.P. din Aurel Vlaicu pra- prăşit declt o singură dată iunie a.c., trebuie să-şi cana
sare culturilor din grădina cultură să militeze pentru şilele I şi a 11-a, mecanică şi mecanic si manual dar nu pe lizeze toate eforturile, energia
de legume. La cooperativa efectuarea tuturor lucrărilor, manuală, s-au executat pe ‘oa toată suprafaţa. Cartofii — 27 şi priceperea lor pentru folo
agricolă din Simcria au fost ! pe baza regulilor ştiinţei a- lă suprafaţa cultivată — 216 ha — sint plini de răpită şi sirea cu maximum de eficientă de Sa I. C. S. Hunedoara
udate în permanentă trei I qroteluiice. Sarcinile sînt pre ha porumb, 30 ha cartofi, 25 alte buruieni. In timp ce bu a tuturor posibilităţilor de
hectare cu legume. j cise şi concrete. In fiecare u- ha sfeclă de zahăr. Am tinut ruienile cresc în voie si nă sporire a producţiei agricole.
Nevoia de apă s-a simlit ! nilate se ştie ce trebuie lăcut. să evidenţiem cîteva din e- pădesc culturile. ing. lâză- In acest scop trebuie să se ia
puternic şi la Sîntandrei, | Şi nu se poale spune că nu xeniplele bune, mai ales din rcscu Eugen, de la această măsuri pentru ca toate cultu Adunarea activului de folosirca chibzuită a mijloace tului. Prin punerea în func
unde pe o suprafaţă dc 10 \ se acordă, în marea majoritate acele unităţi care au cultivate cooperativă, se plimbă la oraş, rile să fie prăsite, evittndu-se oartid de la I.C.S.H.. consacrată lor materiale şi băneşti, tovară ţie a bluminqului de 1.300
hectare trebuia plantată var- j a cooperativelor agricole, a- cu plante prăsitoare suprafeţe iar consiliul de conducere, or astfel pierderile ce pot rezulta dez.baterii documentelor ple şul Vasîlc Gheorghe, contabil nira cu 3 luni mai devre
za de toamnă. Solul ara us- j tentia cuvenită executării lu mari, pentru a demonstra că ganizaţia de partid nu acţio din cauza năpădirii acestora narei C C. al P.C.R. din 19 iunie şef, a arătat:
cat si lucrarea putea să Iu- i crărilor de întreţinere a cul acolo unde conducerile C AP., nează cu fermitate pentru dc buruieni. n.c„ a avut loc la clubul „Con „Si în întreprinderea noastră me. am creat posibilitatea be
lîrzie foarte mult, mai ales j turilor. organizaţiile de partid si spe curmarea situaţiei existente. structorul". au existat unele elemente care neficiarului de a obţine in a-
că varza cere o mare canti- I Exemple buhe se pol da : cialiştii îşi fac datoria, ştiu să Oare nu-i păcat de munca de Ea s-a bucurai de participa au sustras şi folosit anumite ccst an o producţie suplimen
tale dc apă. La solicitarea j C A P. din Geoagiu. unde pr.i- mobilizeze pe cooperatori la pusă plnă acum ? De re s-a rea unui mare număr de co materiale pentru executarea u tară dc 30.000 tone blumuri.
cooperatorilor, şoferii au ' şilele I şi a Ii-a, mecanică şi lucru şi să folosească din plin irosim ? munişti de pe şantierele noilor nor lucrări particularo. In a Si în continuare avem dato
răspuns din nou, transpor manuală, s-au făcut la luate mijloacele de care dispun, se O situaţie asemănătoare e- obiective industriale şi soeial- ria de n intensifica ritmul de
tând cu autocisternele pes culturile prăsitoare — 270 ha obţin si rezultate bune. xislă si la C.A.P. din Batiz. cullurale ale Hunedoarei, care cest an s-au înregistrat pagube execuţie a lucrărilor pentru
te 70.000 litri de apă, cu porumh, 40 ha carloli şi 7 lui Sint din păcate si co >pera- Din cele 143 ha cu porumb ue această cale în valoare dc reducerea termenelor de punere
care a fost posibilă planta- sfeclă dc zahăr. La CAP. tive agricole unde, deşi cul s-au prăsit o singură dată au tinut să-şi reafirme, şi de a- 59.000 Ici. La aceasta se mai In funcţiune a obiectivilor. Mă
• efor la instalaţia de cocs mă
rea 10 hectare. ............* Orăştic porumbul — 230 ha — turile prăsitoare ocupă supra mecanic si manual numai 135 coastă dală, deplina lor adeziu adaugă lipsurile în oestîunc. di runt de la Călan pe care o vom
verse plăţi nejuslificate etc.
ne la politica profund ştiintifi-
pune în funcţiune cu două luni
mai devreme, la extinderea a-
Dezbaterea documentelor plenarei iustajelor de la laminorul de
10.00 Curs dc lim b a engleză 050 mm, linia de profite mijlo
(le cţiile 11 şl 18).
11.00 T v p e n tru .specialişti. C. C. al P. C. R. din 19 iunie a. c. cii si benzi etc. care să asigure
C iclul ,,i\lcdictn A “ . îmbunătăţirea condiţiilor de
11.30 In c litd c rc n e m isiu n ii de lucru şi creşterea producţiei
dim tneaţA. că a partidului, al cărui scop
17.30 P entru cei m ici : ADC — Cu ocazia efectuării unor con de laminate. Un obiectiv dc
Dc ce ? D in viata an im a suprem îl constituie grija fată troale s-au depistat plusuri nc- mare însemnătate pentru spo
lelor. de bunăstarea întregului popor. juslificate la unele materiale. rirea producli'-n de otel 11 con
18.00 D ru m u ri şl popasuri — Subliniind importanta actuală
em isiune tu ris tic a . „V a Avem datoria de a asigura in stituie construcţia noilor cup
lea S im b cie i". a acestor măsuri, tovarăşul Cor tegritatea avutului obştesc îm toare electrice de cîtc 50 tone
18.20 B u le tin u l c irc u la ţie i ru nel Covaliov. secretarul coral- potriva oricăror încercări şi capacitate al căror termen dc
tiere. lelului dc partid, a spus prin
18.30 Curs de lim ba spaniotA forme de păqubire a statului” . minere în funcţiune îl vom
(lecţia a 23-a) tre altele : 'Mai mulţi vorbitori s-au re reduce".
10.00 B răţa ra de a u r — e m i ..Aceste măsuri corespund în- ferit la sarcinile ce r 2vln con
siune pe ntru tin e re l. ,tru lotul cerinţelor, obiective A luat apoi cuvintul tovară
E m isiune de la Suceava. structorilor din măsurile stabi şul Pogea Brîncoveanu, mem
ÎS,30 T e le ju rn a lu l de searA. lor imediate si de perspectivă lite de plenară cu privire la bru al biroului Comitetului ju
1S.S0 B u le tin u l m eteorologic. ale natriei, asiquriud totodată realizarea în acest an a unei
20.00 A ctu a lita te a agrlcolA. echitate socială in relaţiile din deţean Hunedoara al P.C.R.,
20.20 S tudio ul m uzical. C u ltu ra producţii suplimentare. care după ce a înfăţişat celor
m ii2lcalA dc-n lu n g u l tim tre oameni. Adoptindu-le, parti Inginerul Gheorghe Moldt, prezenţi semnificaţia documen
p u lu i. Schum nnn. dul nostru face încă o dată do directorul general al I.C.S.H, a telor plenarei, a prezentat prin
20,10 D ialog despre culturA . vada înaltei sale responsabili
P u b licu l afteaplA film e spus : cipalele sarcini ce stau tn fa(a
rom âneşti dc succes. tăţi fotă de popor, care i-a în „Măsurile adoptate se înscriu oamenilor muncii din judelui
21.00 R cflectov. credinţat misiunea istorică de pe coordonatele principale ale nostru cît şi a constructorilor
21,15 F ilm a rtis tic : „S fid a re a " a-1 conducă cu fermitate pe
— pro d u cţie a s tu d io u ri politicii partidului nostru de hunedoreni în acest an. In în
C A P. din Vaidei Mecanizator losif luhasâ Minai Leonti, lucrind recoltatul pâioaselor. lo r Italiene. calea progresului continuu şi dezvoltare economică si socia cheierea adunării, activul de
Foto GH. ŞENDREANU 22,<5 T e le ju rn a lu l de noapte. a civilizaţiei". lă a patriei. Sc resimte nevoia partid de la I.C.S.H. a adresat
23.00 Închiderea e m isiu n ii. Referindu-se la măsurile prt- acestor măsuri la sporirea o telegramă C.C. al P.C.R., to
vind ocrotirea avutului obştesc, producţiei destinate expor varăşului Nicolae Ceauşescu,