Page 14 - Drumul_socialismului_1968_07

DRUMUL SOCIALISMULUI

. ....
Barometrul preţului de mic, nu ascultă nimic,

pentru că tensiunea (as-
(a-i de vină) de la reţea­
ua de şantier nu urcă mal
cost indică: RISIPĂ! sus de 140 de votp.
Celor în cauză, care se
pare că sînt Insensibili la
tensiunea criticii (ziarul
a mai sesizat acest îapt
doara, I. F. Orăştie, întreprin­ vine sarcina de a mobiliza noi „Nopţi roşii"
(Urmare dm pag. 1) derea de morărit şi panificaţie rezerve pentru sporirea econo­ fn numărul său din 23
le
mai), am hotărît sâ
Petroşani, I I L. Deva, Haţeg. miilor la preţul de cost, pentru BĂI EŞTI (de la N. Pa-
Orăştie şi Petroşani care, deşi a contribui astfel la compen­ nait). Locuitorii de pe aducem din nou aminte
au realizat în perioada anali­ sarea în venitul naţional a e- două ulife din cele patru prin cuplare directă la...
pilda, fa(â de o sarcină plani­ zată unele economii la preţul vcntuatelor diminuări ale rea­ responsabilitate.
ficată dc reducere de minim de cost, ele nu s-au ridicat lizărilor din agricultură ca ur­ ale satului Băieştl au
2,51 la sulă. respectiv o eco­ la nivelul planificat. La C. S mare a secetei. Organizaţiile început de vreo 7 zile Ce se drege
nomie de 259 de mii lei, a În­ Hunedoara nu s-a realizat sar­ de partid şi conducerile unită­ să vadă noaptea numat
registrat o majorare a preţului cina de reducere a pretuiui de ţilor economice să ia măsuri roşu. Să nu credeţi că
de cost de 0,38 la sută, adică cost datorită creşterii costului în vederea îmbunătăţirii indi­ este vorba de vreun fe­ într-o vară...
un plus de 39 de mii lei. Ma­ încărcăturii de minereu la fa­ cilor intensivi de folosire a ca­ nomen natural. Nu. La
jorarea provine în cea mai ma­ bricile de aglomerare, a depă­ pacităţilor de producţie, pentru unul din slîtpil de cu­ CERTEJU DE SUS (de
re parte din depăşirea cheltu­ şirii consumului specific la utilizarea cit mai judicioasă a rent din sat a apărut un Ia I. Drumaru). Nu ştiu
ielilor cu întreţinerea şi func­ oale de zgură, piese de răcire, materiilor prime, materialelor delect care, probabil, are cum se face, dar aproape
ţionarea utilajelor ca urmare feroaliaje şi a metalului în şi a forţei de muncă, de re­ o scurgere sau un scurt top cel care călătoresc
a exploatării lor iraţionale, de­ şarje cit şi a creşterii consu­ ducere continuă a consumuri­ circuit pe undeva. Oa­ frecvent pe ruta Deva-
păşirea consumurilor specifice mului de deşeu propriu peste lor specifice, a stocurilor su- menii au anunţai între­ Şolmuş - Bălata - Bîrsâu-
îndeosebi la energie electrică nivelul planificat. In această pranormative etc. Sînt nece­ prinderea de electricita­ Certefu de Sus, de la co­
Si a cheltuielilor de transport. perioadă au grevat preţul de sare asemenea măsuri care să te, sectorul Haţeg, de­ pilul care abia a desluşii
1 I C. Deva, de asemenea, nu s-a cost şi cheltuielile neeconomi- asigure atragerea în circuitul spre acest lucru. Dar, li abecedarul şl pînd la
încadrat în sarcina de redu­ coase mari, generate de plala economic a tuturor rezervelor s-a răspuns în... roşu. vîrstnicui cu pensie de
cere a preţului de cost dato­ unor locaţii, amenzi, penalizări, materiale şi băneşti de care Ce-ar fl ca electricienii bătrînele, au învăfat pe
rită unor deficiente în plani­ pierderi din întreruperi şi de­ dispun întreprinderile. I. F. Petroşani, sectorul Ro­ să scutească oamenii de de rost legenda Meşte­
ficarea şi organizarea muncii, teriorări dc materiale — cheltu­ Succesul unei asemenea ac­ şia, exploatarea Polatişte, această culoare, pentru rului Manole.
a nerealizării randamentelor pla­ ieli care într-un termen mai ţiuni trebuie asigurat încă de rampa Visen 4. că banii pe care-t plă­ Cred că au tnvâlat-o
nificate cît şi a unor cheltu­ adecvat se pot numi RISIPA I pe acum. De aceea, analizele Aspect din timpul lucrului din două motive temei­
ieli de regie mult prea ridi­ In perioada următoare, aşa care se vor face în perioa­ brigăzii conduse de Nicolae tesc la întreprinderea de nice : prtmul — cam tot
cate. cum s-a subliniat la plenara da aceasta să aibă caracterul Strungaru. Ritmul timpului electricitate, nu sînt pre­ atîpa „ meşteri" lucrea­
cum curentul de pe cele
Sînt unele întreprinderi ca. C.C. al P.C.R. din 19 iunie a.c., unor examinări atente a con­ Foto : V. ONOIU două utlfe. ză şl la modernizarea a-
de pildă, C. S. Hunedoara, întreprinderilor industriale, de diţiilor şi posibilităţilor de cesteI şosele, a cărei îm­
I. M. Hunedoara, I.I.L. Hune­ transport şi comerciale le re­ lucru în perioada următoare. Suiţi-vă brăcăminte asfaltică „re­
fuză" de un an de zile
în teleguţă! sd se desfăşoare dincolo
(Urmare din pag. 1) de vatra satului Birsâu.
Din amintirile unui brigadier o comandă, om scandat în cor DEVA (de la S Pop). Al doilea — pentru cd
cunoscuta şi energica lozin­
decît
Dacă-I mai mare
că : Umor la umor, orloc lingă ortac, minerii strînq din normalul nu e bine, da- tot aşa cum se spune In
parte a legendei
prima
„Cu partidul noslru-n frunte pumn, ş, plesnetefe de bici ole suferinţei incep să seînte- că-i mat mică, tot rău şl aici ce se drege Intr-n
Spargem munte după munte” .
ieze Cărbunele rabdă, îndură, scinteiază tot moi tare si
FUGA NU I SÂNĂTOASÂ... „Ne-am luat angajamentul deodata arde, prins în vroja flăcărilor. Se aud cizme şi este. Cum s-ar spune, vară se strică în nrmd-
Apoi alta :
toarea.
Deh, „ meşterii"
nici fn car, nici în căru­
nacau e se retrag, mocnesc în vatra preaplină a durerii
şt
sînt pufini la număr
■ Bl Să depăşim randamentul". Răbufnesc din cînd în cînd vîlvătăi, cărbunele e roşu şi ţă... Să vedem dacâ-t bi- iarna e iarnă, primăvara
nc-n telegufă. Cetăţenii
Şi Iarăşi ne gîndeam cum atunci, in 1929, arde tootă bolta Jiului. Inimo flăcărilor din blocul E 7 zic că tot te îmbie la visare, vara
sună lozinca şi înlregul nos­ clocoteşte Io Lupeni. Vin ior cizmele, chemate de telefoa­ lelegula e mat bună. A ­ umbra e dea.sd, Iar toam­
Proverbul spune că fuga e Poale căutarea, visul, mirajul, In obtajl ne jucau luminile tru program in urechile celor nele celor cu conturi uriaşe fa băncile străine, baionetele
ruşinoasă, dar cri ar ti sănă­ au lost mai puternice. Şi. dc flăcărilor. Deodată, Cari S/o- doi. Toiul era replică aspră se apleacă şi dîn ţevi curge plumbul ucigaş, pecete de dică nici mal mare nici na II prea scurtă.
toasă. Brigada ne-a dat alt obicei, acestea, lără acţiunea vic, neamţul blond şi mereu şi dură la dezertare, la sem­ linişte peste morţi şi vii. mai mică, decît normată Legenda spune că Ma­
crez, ne-a convins că din el conştientă, lără înfruntarea surîzălor, a scos cîleva acor­ nele slăbiciunii, la încălcarea Plumbul scade flacăra, dar n-o ucide I Vatra preaplină să tic... tensiunea. Şi nu-i nole văzînd cum stau
trebuie să luăm ca model de dură cu realitatea dispar, se duri din acordeonul ce-l adu­ cuvîntului dat. clocoteşte şi se revarsă in anul Eliberării. Aerul se despică treabă de pretenţii per­ lucrările pe şantierul său
conduită numai prima parte, risipesc ca păpădia. sese cu el din şcoală. Din 98 şi în lumina soarelui, curată, cărbunele află că împlineşte sonale Pretenţiile sînt a- de construcpl de la
încă de cînd am plecat pe Aşa se lace că in a patra de piepturi a izbucnit la co­ Bănică şl Vasilescu, bă ie fi oproape 80 de ani. Timp lung, imens, măsurat mai de­ Ic televizoarelor, apara­ Curtea de Argeş, şi-a zi­
şantier ni s-a spus că acolo zi de lucru electivul hrigăzii mandă cînlecul „Salva-Vi- ce in şcoală îi ştiam cuminfi. grabă in secole de plînset sub cocioabe, de mizerii uci­ telor dc radio, maşinilor dii snpa şl... lotul a in­
nu va II uşor, cri vom avea noastre s-a redus pe neaştep­ şcu". In cîntea se spune: conştiincioşi, s-au apropiat de gătoare. Fusese lungul drum ol cărbunelui către ziuă. de uz casnic care reluză trat în gratie. „Manole"
de-a lace cu condiţii vitrege tate cu doi tovarăşi. Faptul cercul din jurul locului, la Au mai trecut ciţiva ani. Douăzeci şi ceva. Acum căr­ din aprilie să Iacă vre­ dc la şantierul de dru­
de muncă şi viaţă Nu ştiu ne-a pus pe ginduri. Unde or „Vom munci şl construi locul unde se alia comandan­ bunele îşi serbează. în ţinută festivă, onomastica cen­ un serviciu dacă nu li se muri Deva se lereşte ca
cît am tnleles din aceasta dar li Bănică şi Vasilescu ? Ne Ţara să-n-llorească". tul brigăzii. Accsfn î-a mă­ tenară. asigură „ lelegula" — 220 dc foc să iacă un sacri­
ştiu că nici unul din cei 100 puneam tot telul de întrebări. surat sever cu privirea şl i-a . Cărbune — timp condensat, biografie. Patru cincimi din de volţi. Cu mal pul in nu ficiu cît de mic. Chiar
de băieţi nu se aştepta la o­ Nici unul din ei nu trădaseră întrebat scurt ca cifra fală : virsta centenară, patru cîndmi de suferinţă păzită cu cizme vor şi pace. şi de puţin efort.
bişnuita vacanţă de vară. E­ vreun semn dc slăbiciune. Şi — Ce-i cu voi ? Unde alt şi baionete. Ritm al timpului dureros, agonie lentă, uci­ De ce nu vor să lămu­ Cetăţenii din aceste lo­
ram conştienţi că ne-am an- totuşi, au dispărut. Coman­ CADENŢE fost ? Ce căutaţi aici ? La ca­ gătoare. rească o dată pentru fot­ calităţi. deşt s-au obiş­
gaţal sd punem umărul la re­ dantul brigăzii a trimis pe re Bănică şi-a luat Inima-n Şi vine acum cea de-a cîncea cincime, virsta nouă, . rleauna constructorii (de nuit cu sifua(ia, foluşi se
construcţia tării secătuită de alţi doi să-i caute. Prea depar­ dinţi : biografia contemporană, făurită in anii socialismului. la T.R C.H ) si electricie­ mai infreabă : Oare nu
război şi secetă. Eram con­ te nu putuseră ajunge pentru TINEREŞTI — Tovarăşe comandant, sîn- | Timp condensat în înfăptuiri grondioose, timp de schim­ nii (de la I R.F. H.) dinrt se va găsi cineva care
ştienţi că războiul a secerat că s-a observat destul de re­ tem brigadierii Bănică şi Va­ bări şi renaşteri. Valea Jiului îngroapă (precum în tre­ se vn lace branşamentul să zorească niţel pe „M a­
sute de mii de vieţi, pe care pede lipsa lor O zi întreagă silescu care am vrut sd ple­ cutul geologic pădurile falnice) pădurile de cocioabe, la reţeaua de 220 dc nole" de fa drumurf pî-
noi trebuie să le înlocuim. de căutare, dar n-au lost gă­ căm acasă. frunzişul de suferinţă. Se înalţă o salba de oraşe noi, volţi? Deocamdată, cetă­ nă nu îl prind gropile
Eram conştienţi că generaţia siţi. Cintam ca şl altădată, dar — Şi de ce nu v-afl dus ? proaspete, fremătînd în jocul etajelor, în graţia aparta­ ţenii stau cu aparatele din urmă la intrarea In
noastră nu poale sta specta­ nu ştiu de ce oveam un sen­ N-avefi bani de tren ? Uite, mentelor confortabile, a zonelor verzi. Cărbunele roşu c u D la te . dar nu văd ni­ Ccrtej 1
toare la puternicul ovfnf re­ Brigada n trebuit să mun­ timent straniu. Era de aceas­ întreaga brigadă pune mină este acum în frunte, cheamă, îndeamnă, schimbă peisa­
voluţionar declanşat de elibe­ cească astfel îneît să îndepli­ tă dală în cînlecul nostru un de la mină şl adunăm alîla. jul pe care prima biografie o Jiului părea că l-a stator­
rare şi de programul partidu­ nească şi să depăşească şl amestec contradictoriu de — Nu, nu vrem să mai ple­ nicit pentru veşnicie.
lui. normele celor fugiţi, şi ale ce­ simţăminte. Unul, acela obiş­ căm Ne-am rătăcit.. — fn- Virsta nouă a cărbunelui trece de-abia de douăzeci
lor trimişi după ci. Şi le-a
Crezul acesta nu era al li­ nuit, iar altul venit de la în­ găimă cu capul plecai Vasi- de ani. Călătoreşti în autobuz şi dîn balcoane iti surîd p e d i i ^ r i o
nei brigăzi, ci al tineretului depăşit : comandantul a pro­ cercarea de a sta în poslura Jescu. Rugăm brigada să ne flori, glastre de zimbete. Spre şcoli se revarsă şuvoaiele
In întregime. De aceea, la un pus ca întreaga brigadă să celor doi fugari ce se aflau reprimească în rinduri/e eî şi zglobii în uniforme curate, proaspete. Pe băncile parcu­
moment dat, la Agnita-Dolor- muncească cu o oră mai mull undeva în spatele nostru ne angajăm să fim exemplu rilor, pensionari cu timple argintii discută despre partide
ca, Bumbeşli-Livezeni, Salva- pe zi pină nl se vor întoarce Cînlecul suna ca o replică us­ de disciplină. Vom lace încă de pescuit, despre nepoţii de la universităţi. Din alimen­
Vişeu, Lunca Prutului şi pe tovarăşii. Au fugit, dar parcă turătoare : muncim cîntînd, ta­ de azi trei nopţi la rînd de tare ies gospodine cu plase pline, iar pe acoperişuri
celelalte şantiere naţionale se -aveam pe undeva convingerea ra o reconstruim, Jar voi fu­ planton cîle două schimburi... creşte zi de zi pădurea tînoră a ântfehelor’ televizoarelor.
de
că se vor întoarce. Şi.
al iau peste 100 de mii de ti­ /apt, aşa a şl lost. pupă do­ giţi dintre noi — părea că Comandantul priceplnd poa­ Cea de-a doua biografie o Văii Jiului, scrisă in cea
neri Ceea ce ne chema pe spuneam. te şi altceva decît spusese de-a cincea cincime a vîrstei centenare, înscrie şi aniver­ S-au aprins becurile
şantier era mai întil conştiin­ uă zile de umblet, Bănică şl Am terminal clntecul şl s-a Vasilescu le-a replicat: sări pe care nici nu le puteau visa bunicii şi părinţii : 20
ţa, dar la care s-a adăugat Vasilescu s au întors. Era sea­ lăsat un moment tăcerea In­ Locuitorii satelor Roşcani si locală, s-a îndeplinii. La rea­
mirajul, o puternică atracţie ră, cînd se deslăşura progra­ tr-un Lei tofi trăiau apăsarea, — Vă dăm răspunsul mîine de ani de la Înfiinţarea Institutului de mine şi tot ntîţîa Mihăieşti, din comuna Do- lizarea ei au contribuit co­
spre nou, spre necunoscut. mul locului de tabără. Nu ştiu drama celnr doi tovarăşi. la prînz, cînd ne întoarcem de Io înfiinţarea Teatrului de stat „Valea Jiului". bra. au trăit o marc bucurie. mitelui comunal de partid,
Lucrul acesta este c/t se poa­ ce temă lusesc stabilită ca Griober, comandantul insă, dc ia lucru. Cărbune — timp condensat. La vîrsto centenară se mîn- In scara zilei dc I iulie a.c.. consiliul popular comunal,
te de liresc: aveam vîrstele program, dar ştiu că în mo­ nit lua nici o iniţiativă de Programul a continuat pînâ dreşle cu valenţele bunăstării, civilizaţiei, ale vieţii uni­ Ia orele 20,30, pe uliţele sa­ foţi cetăţenii. Trebuie remar­
viselor şi căutărilor. mentul apariţiei fugarilor te­ împăcare cu fugarii, ţinea să la ora 9 seara. versitare şi artistice, instaurate de virsta contemporană telor lor s-au aprins becurile cată şi hărnicia lucrătorilor
ma s-a schimbat. S-a schimbat Noaptea aceea a lost albă
Poate că chemarea conşti­ continuăm programul, Iar el a construcţiei socialiste. electrice. de la întreprinderea de elec-
însă într-un mod ciudat şi nu pentru Bănică şt Vasilescu.
entă şi mirajul s-au dozat la dintr-odată. Strînşi cu tofii în slăleau stingheri în spatele Dorinţa exprimată de cetă­ tricilate care au depus efor­
unii din noi In chip nelerlclt. jurul locului stăteam tăcuţi. nostru, neşliind ce să Iacă. La C. ARMEANU ţeni cil ocazia constituirii turi deosebite pentru reali­
zarea electrificării In cel mai
noilor organe de conducere scurl termen.
riile" spune şeful echipei de control preventiv el consumu­ ţiuni Dar nu se lină seama de ţia Generală T.C.M.M. Bucu­
instalatori Stefany loan. „Ca­ lui de materiale. indicaţiile noastre, activitatea reşti. Nici măcar n-am fost in­
sierul Ştirbei Florea urma să . Iată cadrul oare a favorizat de transport este încredinţată formaţi despre accident. Am
se deplaseze a doua zi (du­
Sîmbăfă, 29 iunie a.c., în jurul orei 17, pe şoseaua Deva-9rad, la kilometrul 3-j-500 m accidentul, unii dintre autorii unor oameni incompetenţi sau aliat pe altă cale şi toată ziua
minică) ia Mesteacăn cu ba­ morali care au contribuit la fără calificare", precizează lo- de duminică nu s-a putut lua
a avuf loc un grav accident de circulare, în care şi-au pierdut viafa 7 persoane, alte 15 nii. De cînd am venit pe şan­ plecarea în cursă a imor ase­ cotencnt-colonelul Sabin Po­ legătura cu şantierul",
tier am dat dispoziţie ca îiecare pa, „Este incalificabilă atitudi­
fiind accidentate grav şi uşor. Autocamionul „Carpaji" cu numărul de circulajie 22-B-1855 a muncitor să fie trecut pe stat menea autovehicule. „In nenu­ nea color care au lavorizal Dc fapt la locul accidentului
de plată la locul de muncă", mărate rînduri am atras atenlia n-a venit nimeni de la şantier,
fost grav avariat, iar autobasculanta „Gucegi" 31-HD-3140 a fost scoasă pentru mai mult declară setul şantierului, mg. conducerilor întreprinderilor a­ producerea accidentului Lipsă deşi mulţi ştiau. „După ce am
Roban Cornel. „La noi, insta­ supra necesităţii verificării a­ de răspundere este prea puţin plecat de la spital, sîmbătă în
timp din produejie. latorii n-au luat niciodată ba­ tente a stării tehnice a maşini­ spus. Vom lua măsurile cele jurul orei 21, aşa cum am scă­
nii şi nici pc statele lotului lor, asupra modului cum sînt mai drastice împotriva lor — pat din accident, m-am dus a­
n-au fost trecuţi", infirmă şe­ casă la casierul Ştirbei Florea
ful totului Brad, afirmaţia. transportaţi oamenii A fost a­ ne declară tovarăşul Ştefan |cel care trebuia sâ facă pla­
Iată de ce, din nerespectarea plicat un mare număr de sanc­ Gheorgliiu. director in Direc­ ta lucrătorilor la Mesteacăn —
şina era mult înclinată în torul autovehiculului cu care unei elementare reguli 51 a unui n.n.) şi l-am anunţai. Mi-a spus
ACCjPEHŢUL afară. Ani văzut basculanta al­ lucra, l-a părăsit în drum. Nu A!);'QRII ordin (fapt pentru care nimeni că a auzit. Ştia si şeful lotului
bastră. Apoi... m-am trezii fiind
de instalalii Munteanu Emil si
s-a prezentat
la întreprindere
stropit cu apă," — Gheorglie Sto- nici pînă în prezent. După cî- n-a fost tras la răspundere) au normatorul lencul" — declară
fost puşi oamenii pe drumuri.
Tragedia a avut Ioc la ie­ ian — instalator, unul dintre teva zile am fost nevoiţi să ri­ Au fost urcaţi într-un camion Setul d<g echipă Ştefany loan.
maşina. încurca circu­
dicăm
şirea din Şoimuş, Intr-o curbă muncitorii care erau în ma­ laţia. Era descompletată" — ne MORALI cu bănci improvizate (seînduri Dar inginerul şef Tarnovetki Au­
periculoasa. „Autocamionul şină. „Leziunile grave ale ră­ rel a fost anunţat abia a doua zi
22-R-1855 ce transporta mun­ niţilor, po7.iţia victimelor pe lace cunoscute tovarăşul Va- aşezate pe bollari), camion cu la ora I L30. (Şeful de şantier era
citori a venit cu viteză exce­ şosea şi rezultatele autopsiei leriu Ţimpău — şef de garaj defecţiuni tehnice si încredin­ în delegalic).
sivă, şoferul n a mai putut atestă şocul puternic ca ur­ la I.P.I.P, Deva — unele din Se vorbea mai sus de „prin­ ţaţi unui $ofcr care n-avea vo­
vira şi s-a tamponat de late­ mare a temponării din mare laptele lui Nariţa Gheorglie. cipalul vinovat" al tragediei, ie să transporte persoane, cu­ Sfidînd total omenia, a doga
rala autobasculantei care cir­ viteză" — spune procurorul „M-am angajat apoi la Brad, la care va răspunde în lata legii noscut pentru excesul de v i­ zi un grup de lucrători de la
cula reglementar pe dreapta Roşea Roman. Iar şoferul Na- şantier — declară şoferul — pentru laptele sale. Dar din­ teză cu care conduce. „Aşa se şantierul T.C.M.M, Teliuc a
şoselei". Cuvintele locote- riţa Gheorglie declară : „La in­ ca parchetar (ca să i se ştear­ colo de accident se află un obişnuieşte Ia noi — spunea plecat cu autocaraioneta TV
nent-colonelului Sabin Popa, trarea în curba am avut 40-50 gă urma— n.n.). Venea iarna şi întreg cadru care )-a favori­ tovarăşul Chira loan, un vechi 4, numărul de circulaţie
inspectorul şef al Inspecto­ km la oră. Mergeam in viteza era greu pe maşină. Apoi am zat, persoane ce se numesc, de conducător auto de la T.C.M.M. 21-B-5375, în excursie. I-a in-
ratului judeţean de miliţie Hu­ a 1 il-a < 1 a expertiză maneta o lucrat în cooperaţie Am ple­ fapt, autori morali. Acuza este Conducerea trimite maşinile tîInit inginerul şef, dar a lăsat
nedoara se referă de fapt la fost găsită cuplată in viteza cat $i m-am angajat la Bîrcea, deosebit de gravă, dar nu lip­ unde i nevoie, fără să ţină sca­ oamenii să-si continue distrac­
cauza accidentului. „In mo­ a IV-a — n.n.). Basculanta venea la T.C.M.M". A fost sancţionat sita de temei Faptele vorbesc. ma dacă sînt sau nu apte. In­ ţia la cabana „Cerbul". $j tre­
mentul ciocnirii oamenii au pe mijlocul şoselei, în stingă de două ori de către lucrăto­ Şoferul Nariţa Gheorghe n-avea teresează numai să meargă". cuseră doar pe la locul acci­
fost aruncaţi din caroserie, liniei albe. (Şoseaua este ne- rii de miliţie din Deva $i nu­ nici 2 ani vechime ta volan si dentului, acolo unde s-au stins
iar autocamionul a mai mers marrată — n.n.) M-am lovit de mai in ultimele 5 zile, pre­ totuşi conducerea statici, prin Şi autocamionul condus de Na- şapte vieţi, unde tovarăşi de-ai
încă 36 metri, după care s-a laterala basculantei si m-am mergătoare accidentului, de 4 persoana lui Qroza Nicolae-, rita a mers, a transportat oa­ lor de muncă au fost grav ră­
răsturnat în afara şoselei, dis- răsturnat. Nu-mi dau seama ori la Brad. Şi la toate aceste l-a trimis în locul altei maşini menii să-şi ridice salariile. U­ niţi. A fost nevoia să vină per­
trugîndu-se. Cetăţenii care cum am scăpat cu via|ă din antecedente tovarăşul Cuzmin defecte care făcea transport nul dintre ei. Hun Gheorghe, lata ce a rămas din autovehiculul condus de Nariţa Gheorghe. soane cu munci de răspunde­
craii prin apropiere au ridicat loan, şeful stafiei utilaje şi de muncitori. Legea prevede de 15 ani, era la primul lui re de la Bucureşti, pentru ca
maşina, salvîndu-i pe scler şi cabina maşinii". transport (unde s-a angajat cel pulin 5 ani vechime 1 In salariu, dar n-a apucat să se să se ia măsuri de transpor­
pe cei doi călători care erau Nariţa) declară senin : „Era ziua accidentului, ca de altfel bucure de răsplata muncii lui. tare a victimelor la domiciliu,
in cabină. Excesul de viteză un băiat bun. muncitor, har­ Si în celelalte zile, I s-au lu­ Şi aceasta pentru că un casier
este evident" — declară căpita­ nic" Un lucrator de In lotul minat toi de parcurs semnate nu s-a deplasat Ia Mesteacăn. m m 1 . ' * măsuri pentru înmormîntare.
nul C.heorghe Mihai — şeful din Brad al şantierului, şeful de una şi aceeaşi persoană Şi, ca o confirmare a celor Pină si la cererea orqanelor de
serviciului circulaţie din ca­ de echipă Ştelany loan, îl con­ (pentru şeful de garaj şi revi­ spuse de şoferul loan Chira, la miliţie, de a se prezenta luni
drul Inspectoratului judeţean trazice însă pe şelul staţiei, zorul tehnic), de Brici loan, trei ore de la accident, pe lo­
de miliţie. „Studierea urmelor,, aruncind lumină asupra Iclu- mecanic de utilaje de con­ cul accidentului, a sosit un alt dimineaţa la prima oră cu cei
de pe sosea, a locului şi mo­ Iiii în care a lucrat Nariţa. „Şi strucţii, calificat la locul, de camion cu o stare tehnică de­ răsnunzători de accident, ingi­
dului în care a fosţ avariat cind mergea cu noi de la Mes­ muncă, deci incompetent si nerul Roban Cornel a anunţat
autovehiculul duce la o sin­ teacăn la Hîrnic tot în viteză neaulorizat. Este tot opera şe­ plorabilă, ce transporta tot telefonic, cînd deja era aştep­
gură concluzie — exces de vi­ mergea, l-am atras atenţia de fului de transport Groza N i­ muncitori. (Joc la direcţie din
capete de bară şi pivoţi ; bolţ
teză Urmele lăsate pe asfalt mai multe ori, dar n-a viul să colae. Şeful staţiei Cuzmin de !a suspensie spate dreapta tat că „încă nu poale veni".
sînt urme de derapare nu de tină scama de ce-i spuneam", loan alirma că blocul cu foi înlocuit cu un şurub; bolii Intr-adevăr, incalificabila (ap­
frînare. La intrarea în curbă întrebat ce crede despre acci­ de parcurs a fost încredinţat suspensie spate stingă uzat şi te. Incalificabile ca mod de
autovehiculul a mers pe cele dent. Nariţa a declarat : „Ştiu şelului de lot Szentmartini ieşit din lăcaş ; obloane prinse respectare a legalităţii, a) pre­
două roii din stingă, după câ sini şapte morţi. Răniţi im Ştefan, dar acesta alirmă că cil sirmă ; defecţiuni in siste­ ţuirii omului, em spune lipsite
tamponare a mers doar pe ro­ Ştiu ciţi sînt. Accidentul e des­ „n-a avut în mînă asemenea
tul de mare" Dar ciţi oameni bloc". De fapt, şeful stafiei, mul de semnalizare ; bănci im­ de omenia pe care erau datori
tile din dreapta, apoi a rupt trebuiau să-şi fi pierdut viaţa cel care răspunde direct de provizate ; obloane lără supra-
un stilp de beton dintr-un gard pentru ca accidentul să tio întreaga activitate a persoane­ înăllătoare). Sc vede în foto­ să o albă fată de cele şapte
şi s-a răsturnat. La expertiza pentru Nariţa grav, tragic I lor în subordine, a tăcut răs­ grafie cum circula.. Şoferul Co- familii, faţă de suferinţele celor
tehnică schimbătorul de viteze După ce şapte oameni tineri, punzători pe alţii Sul) motiv că dreanu loan a refuzat să ple­ răniţi, fiecare dintre cel vizaţi.
a fost găsit în poziţia vitezei avînd între 15 şi 32 de ani. „nu ou am dat dispoziţie"; „nu ce în cursă, dar a fost silit de Toţi cei vî-novaţl vor trebui să
a IV-a" — inginer Romulus dintre care doar unul căsăto­ eu am verificat"; „alţii au sem­ şeful de lot Rogozea Constan­
Munteanu, şeful Inspectoratu­ rit, sini victimele tui, 5 grav nat". Revoltătoare atitudine in tin. dc maistrul Mîrşu Miliaî dea socoteală de neregulile si
lui de control auto din ca­ şi de normatorul Faur loan, abuzuTile pe care le-au comis,
răniţi si 10 mai uşor, după ce faţa unui accident cu şapte vic­
drul D. R. T. A, Deva. „Tot time ! persoane incompetente să dis­ să răspundă In fata legii fieca­
drumul a venit cu viteză ma­ Şoferul Nariţa Gheorglie are nici unul dintre oamenii care pună de mijloacele de trans­ re vinovat pentru faptele lui*
re. Toate curbele le-a luat In 25 de ani. A absolvit ia Rni. s-au aflat în maşină n-a scă­ Se pune însă o întrebare : de port. Ra mai mull, pentru a „le­ La aproape trei ore de (a producerea accidentului, pe lo­ pentru greşelile şl neglijente­
viteză. Băieţii au bătut în ca­ Vîlcea o scoală de şoferi, du­ pat fără contuzii, principalul ce s-au deplasat cei 21 do mun­ gifera" o birlic ce a fost înmî-
bină, dar şoferul n-a vrut să vinovat consideră că acciden­ citori la sediul şantierului ? nată fle ru lu i, au aplicat si o cul accidentului a sosit un autocamion al T.C.M.M. in stare teh­ le în serviciu.
audă. In curba unde s-a tam­ pă care s-a angajat la I.P.I.P. „Trebuia să ne ridicăm sala­ ştampilă care, de îapt, este de nico deplorabilă, ce transporta muncitori. SIMION POP
ponat. a Intrat în viteză, ma­ Deva. „După ce a distrus mo­ tul e „destul de mare".