Page 29 - Drumul_socialismului_1968_07
P. 29
PRO LETAR) DIN TO ATE TV\RrLE, U N IT»-V A I
Sosirea în ţara noastră
a preşedintelui Republicii
Tunisiene, Habib Bourguiba
La invitaţia preşedintelui ale celor două ţări. Pe faţada Comandantul gărzii de onoa
Consiliului de Stat al Repu corpului central se aflau por re prezintă onorul, fn timp ce
blicii Socialiste România, tretele preşedintelui Republicii se intonează imnurile de stat
Nicolac Ceauşescu, marţi di Tunisiene şi preşedintelui Con ale Republicii Tunisiene si
mineaţa a sosit în Capitală, în- siliului de Stat ol Republicii Republicii Socialiste România
tr-o vizită oficială de priete Socialiste România. Pe mari se trag, In semn de salut, 21
de salve de artilerie.
pancarte erau înscrise în lim
preşedintele
nie,
Republicii
ORGAN AL COMITETULUI JUDE:PEAN HUNEDOARA AL RC.R. Sl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Tunisiene, Habib Bourguiba. bile română si arabă u rările : rmpreună cu preşedintele
• i . . . ■ .. 'a. - „Bun venit Excelentei Sale Consiliului de Stat, Nicolae
Oaspetele este însoţit de Ceauşescu. jire.şcdintele Repu
Habib Bourguiba jr., secretar preşedintele Republicii Tuni blicii Tunisiene, Habib Bour-
de stat pentru afacerile ex siene. Habib Bourguiba".
4 PAGINI 30 BANI La coborîrca din avion, pre quiba, trccc în revistă garda
ANUL XX NR. 4204 MIERCURI 10 IULIE 1968 terne, Alimcd Noureddine, se şedintele Republicii Tunisiene, de onoare, aliniată pc aero
cretar de stat pentru lucrările port
publice şi locuinţe. Mansour Habib Bourguiba, a fost salu
preşedintele
Oaspetelui îi sînt prezentat!
Moalla, secretar de stat pen tat cordial de Stat, Nicolac apoi şef ii misiunilor diploma
Consiliului de
tru comerţ si industrie, Mah-
Bilanţul primului semestru impune moud Maamouri, ambasadorul Ceauşescu, si preşedintele tice si persoanele oficiale ro
Consiliului de Miniştri,
Ion
mâne venite în întîmpinare.
Republicii
Tunisia In Româ
Ghcorghc Maurer. In întîmpi-
Cei doi preşedinţi
se în
nia, Mokki Zidi, directorul in
dustriei si energiei, Habib Ben nare au venit, de asemenea, dreaptă spre mulţimea de ce
Emil Bodnaras, vicepreşedinte
Ammar, preşedinte — director nl Consiliului de Stat, Gheor- tăţeni ai Capitalei aflată pc
general al Oficiului pentru ghe Rădulescu si Emil Drăqă- aeroport, care salută cu căl
cu
dură, lluturînd stegulete
MOBILIZAREA EFECTIVĂ şedinte — director general al siliului de Miniştri, Constantin culorile celor două târî. oferă
artizanat, Fcrid Soudani. pre
neseu, vicepreşedinţi ai Con
agenţiei dc presă „Tunis-Afri-
Un grup de pionieri
quc". Ahmed Ghczal, Aii Stătescu, secretarul Consiliului preşedintelui Bourguiba şi per
Stat,
Corneliu Mănescu,
de
Chetioui şi Montadi El Kaleb, soanelor oficiale care II în
şefi de direcţii în Secretariatul ministrul afacerilor externe, soţesc buchete dc flori.
Nicolae Şipos. ambasadorul Re
de stat pentru afacerile ex publicii Socialiste România In Cei doi conducători de state
A TUTUROR RESURSELOR pentru terne. cu preşedintele Republica Tunisiană chisă, escortată de motociclisti,
au luat loc într-o maşină des
împreună
Pc aeroport se aflau mem
Republicii Tunisiene au
st
sosit funcţionau de stat mai bri ai Consiliului de Stat şi ai( îndreptlndu-se spre reşedinţa
oficială rezervată oaspeţilor.
guvernului,
al
conducători
ziarişti tunisienl. unor instituţii centrale, gene De-a lungul traseului, pa
La ora 10,30 avionul oficial rali şi ofiţeri superiori, zia voazat cu drapelele Republicii
obţinerea unor rezultate superioare care dc la intrarea tn spa rişti români si corespondenţi Socialiste România si Repu
blicii Tunisiene, mii de bucu-
ai presei străine.
ţiul aerian al României a fost
o primire
resteni fac
La sosire erau prezenţi mem
caldă,
escortat de avioane cu reacţie
brii Ambasadei Republicii Tu prietenească, preşedintelui Re
ale forţelor noastre armate a nisiene In România, sell de publicii Tunisiene, aductndu-l
aterizat pe aeroportul Bănoasa misiuni diplomatice acreditat! urarea de „Bun sosit" în Ca
pavoazat cu drapelele de stat la Bucureşti. pitala patriei noastre.
IOACHIM M O GA
Vizită protocolară la
prim-secretor ol Comitetului judeteon de partid,
preşedintele Consiliului popular provizoriu al judeţului Hunedoara
preşedintele Consiliului de Stat
Activitatea din Inlroprinde- stat. de a realiza integral toţi gentă loalc rezervele si ac Marti la amiază, preşedin Ceausescu, cea mai înaltă dis In continuare a fo6t vizitai
rile industriale şi de pe şon- indicatorii de plan prevăzuţi celereze valorificarea Inr in tele Republicii Tunisiene, Ha tincţie tunisiană „Marele Cor complexul studenţesc de la
lierrle de construcţii din jude pentru prim ul semestru. In a tegrală. bib Bourguiba. a făcut o v i don al Ordinului Independen Grozăveşti, unde se aflau acad,
ţul Hunedoara se desfăşoară sub celaşi timp, bilanţul rodnic al Principala cale pentru ob zită protocolară preşedintelui tei". Gheorghe Mihoc, rectorul Uni
impulsul creator al documen economiei judeţului pune în ţinerea sporurilor suplimenta Consiliului de Stat al Repu tftr versităţii Bucureşti, si alte ca
telor recentei plenare a Comi lumină existenţa în fiecare re o constituie şi în judeţul blicii Socialiste România, dre de conducere din Invăţâ-
tetului Central al partidului, întreprindere a unor mari re nostru folosirea integrală, in Nicolae Ceausescu. ln aceeaşi zi, preşedintele mintul superior. Oaspetele
documente care cuprind mă surse, largi posibilităţi pentru tensivă a capacităţilor de La sosirea oaspetelui la pa Republicii Tunisiene, Habib s-a oprit la moderna cantină
suri de excepţională însemnă sporirea jn continuare a volu producţie. Dispunem în aceas latul Consiliului de Stat. o Bourguiba, împreună cu suita dc aici, unde numeros! candi
tate pentru progresul generai, mului dc produse industriale, tă direcţie dc serioase rezer qardă militară a prezentat o sa, Insolit de Constantin Stă daţi la examenul de admitere
multilateral al întregii noastre pentru atingerea unui înalt ve. Analiza prim ului % semes norul. < tescu. secretarul Consiliului de serveau masa de seară. Pre
vieli economice si sociale. Se nivel de eficientă economică. tru demonstrează câ în multe La întrevedere au participat Stat, Ion Cosma, prim-vtcepre- şedintele Republicii Tunisiene,
poate alirma cu tărie că mun Valorificarea întregului poten întreprinderi sînt capacităţi fon Gheorghe Maurer. pre sedinte al Comitetului Execu Habib Bourguiba a vizitat mai
citorii, tehnicienii şi Inginerii ţial de care dispunem, consti de producţie inactive sau fo şedintele Consiliului de M i tiv al Consiliului popular al multe camere dintr-unul din
din judeţul nostru depun elor- tuie in prezent sarcina de losite incomplet. Astfel, pe niştri, Emil Bodnaras, vicepre municipiului Bucureşti, $i dc pavilioanele complexului si s-a
turi susţinute pentru ridicarea căpătii pentru toate organele ansamblul judeţului valoarea şedinte al Consiliului de Stat, alte persoane oficiale, a făcut întreţinut cu viitorii studenţi,
activităţii economice la un ni si organizaţiile de partid din maşinilor, utilajelor şi insta Corneliu Mănescu, ministrul e- o vizită prin Capitală. care îşi pregăteau temele pen
vel cit mai înalt, dovedind întreprinderi s> de pe şantiere, laţiilor nelolosite se ridică la facerilor externe, Bujor Al- Înaltul oaspete s-a oprit tru examenele din ziua urmă
prin aceasta că telul principal cheamă la mobilizarea electivă peste 130 milioane de Ici. Pe mă.şan, ministrul minelor, mai întli la sala Palatului' Re toare.
îl muncii lor este îndeplinirea a tuturor f or tel or, pentru obţi lingă aceasta, utilaje şi insta Gheorghe Cioară, ministrul co publicii Socialiste România.
exemplară a sarcinilor econo nerea la finele anului a unor laţii în valoare de 7G.5 m ili merţului exterior, Nicolae Şi După ce Horia Maieu, arhitec Coloana de maşini s-a în
mice stabilite de partid. rezultate superioare. oane lei. achiziţionate din pos, ambasadorul României tn tul şef al Capitalei, a făcut o dreptat apoi spre cartierul
Este un fapt meritoriu, Direcţiile principale în care fondul de investiţii, stau nc- Republica Tunisiană. scurtă prezentare asupra ca Drumul Taberei, unde au fost
pozitiv, că industria jude este necesar sâ acţionăm, ja montale dc peste un an. O a Au luat parte Habib Bour- racteristicilor de construcţie vizitate noile construcţii de
ţului a îndeplinit cu 5 loanele de bază care trebuie semenea situaţie anormală o guiba-jr., secretar de stat pen ale acestui edificiu cultural locuinţe din această parte a
zile înainte de termen sarci sâ caracterizeze activitatea c- avem la C.C.V.J., C.S.H. şi tru afscorjlo externe, Ahm«d bucurestean, a avut loc o de Capitalei.
nile de plan ale primului se conomîcâ în perioada rămasă monstraţie practică de funcţio Pe întregul traseu numeroşi
mestru. Prin aceasta, industria pînâ la finele anului, sîht ex I M. Hunedoara. - Noureddine, secretar de stat nare a instalaţiilor acustice sl cetăţeni au salutat călduros pe
pentru lucrările publice si lo
Pe de altă parte, se mani
Imnedoreană, cu pondere rid i primate cu toată claritatea în festă negativ scăderea indici cuinţe, Mansour Moalla, secre dc lumină cu care este dotat. oaspeţii tunisienl.
cată în ansamblul economiei liotârîrile recentei plenare a tar dc stat pentru comerţ si
naţionale, aduce, o contribuţie Comitetului Central al parti lor de utilizare la o scamă de industrie, Mahmoud Maamouri,
substanţială la asiqurarea rit dului. Se ştie că pentru a pre agregate de bază. Spre exem ambasadorul Republicii Tuni
mului accelerat de dezvoltare veni ca efectele unei even plu, la I.M. Hunedoara, cuo- siene In România, Mohladi El Dejunul şi recepţia
« industriei româneşti. Planul tuale dim inuări a veniturilor toarele dc prăjire sînt folosite Kateb, $ef de direcţie în Se
producţiei globale pc judeţ a din agricultură din cauza se numai în proporţie dc 8(1 la cretariatul de stat pentru a
fost depăşit cu peste 136 m ili cetei prelungite, sâ nu aibă sută, iar la C.S.H.. cele două facerile externe. de la Consiliul de Stat
oane de lei, iar cel al produc- repercusiuni negative asupra furnale de 1000 mc înregis Tn timpul vizitei, care s-a
liei marfă vîndută si încasată întregii economii, conducerea trează indici de utilizare in
cu 162.5 milioane de lei Im partidului a preconizat un feriori cu peste 10 la sulă ce desfăşurat într-o atmosferă cor Preşedintele Consiliului de Au luat parte, Ion Gheorghe
Republicii
dială. preşedintele
portant este faptul că toate amplu program de măsuri lor de anul trecut. Asemenea Tunisiene, Habib Bourguiba, a Stat. Nicolae Ceausescu, a ofe Maurer, Gheorghe Apostol,
întreprinderile mari, a căror menite să pună neintîrzîat în rezerve există şi în întreprin Inmînat preşedintelui Consiliu rit marţi un dejun oficial în o Emil Bodnaras, Chivu Stoica.
producţie condiţionează bunul valoare resursele industriei — derile miniere, forestiere, la Atelierul mecanic nr. 1 al C. S, Hunedoara. Freiorul Schus- lui de Stat al Republicii noarea preşedintelui Republicii Paul Niculescu-Mizil, Virgil
mers a! economici au înregis ramura directoare a econo F.C Orâştie, R.M.R. Simern ter loan execută dălţi de ghidare pentru laminorul Bluming Socialist? România, Nicolae
trat depăşiri la indicatorii de miei naţionale. Pornind de la şi altele. La exploatările mi 1300. Tunisiene. Habib Bourguiba. Trolin, llie Verdet, Maxim Ber-
plan. întreprinderile indus aceste indica (ii preţioase. Co niere din Valea Jiului. cpre qhianu, Janos Fazekas, Gheor
triale au adus economiei mitetul judeţean de partid a exemplu, din totalul de 44 de ghe Rădulescu, Ştefan Voitec,
naţionale cantităli suplimenta analizat în profunzime mersul nnaşini do încărcat, funcţio Emil Drăqonescu, Manea Mă
re de bunuri materiale, con îndeplinirii sarcinilor economi nează In medie doar 27. La nescu, Dumitru Popa', Mihai
tribuind astfel la creşterea pro ce în cadrul judeţului ş» a sta I.M. Barza si C.C.V.J., locomo Campania de recoltare a păioaselor Dalea, Constanta Crăciun,
dusului social si a venitului bilit măsuri politice şi organi tivele electrice de mină sînt Gheorghe Gaston Marin. Mia
naţional. In prima jumătate a zatorice care să conducă la folosite numai Intre 46 şi 59 Groza, Corneliu Mănescu,
anului s-au produs peste pre punerea în valoare a tuturor la sută, iar compresoarele In Viteze sporite membri ai Consiliului de Stat
vederi aproape 29 milioane ki- resurselor din industrie si con tre 00—35 la sulă. Rezerve im si ai guvernului, conducători aî
lovali-oră de enerqje electrică, strucţii, din transporturi şi co portante sînt si pe şantierele de înaintare unor instituţii centrale, oameni
20.250 tone de cărbune ener merţ. din toate ramurilu eco de construcţii ale T.C.M.M., E- Preşedintele şi inginerul... se de ştiinţă si cultură.
getic si cocsificabil. 2.300 tone nomice. nerqoronstrurtia. T.L.C. Deva, Au participat persoanele ofi
rlr fier In minereul marfă si In lumina sarcinilor stabi unde utilajele, mecanismele si ciale care îl însoţesc pe preşe
mari contităţi'Vle' minereuri ne lite, se impune cu necesitate instalaţiile de construcţii nu In exploatările miniere din dintele Republicii Tunisiene in
feroasei In siderurgie s-au rea să obţinem in fiecare unilate lucrează efectiv pe două si trei tensificat ritmul de execu plimbă, combinele fac... pene vizita sa în (ara noastră : Ha
bazinul Poiana Ruscă s-a in
lizat suplimentar 10.600 tone schimburi. Considerăm că este
de foptă, §,500 tone de otel, economică creşterea suplimen momentul ca conducerile în ţie a lucrărilor dc investiţii, bib Bourguiba-jr., Ahmed Nou
fi.100 tone de laminat? finite tară a producţiei. îndeosebi treprinderilor organizaţiile dc în scopul punerii în valoare reddine. Mansour Moalla. Mah
oline, 3 500f>tonc de cocs me- pentru produsele care au asi partid sâ treacă de urgentă la a unor noi şl traportanle re Din situaţia operativă a cooperatorii folosesc din plin dierul Florinca Zaharia nu cu moud Maamouri. Mokki Zidi,
lalnrqic. S-au produs de ase gurată desfacerea atît pc pia măsuri energice pentru regle zerve dc minereu de fler Direcţiei agricole se des timpul de lucru. noşteau măcar ce suprafaţă s-a Habib Ben Ammar Fcrid Sou-
menea In plus" 13.500 mc pro-v ţa înlernâ, cît şi la export. A- mentarea acestor stări de lu necesar lurnalelor de la Hu prinde faplul că pînă Der. cifrele indică o medie recoltat pînă la această dată rlani, Ahmed Ghczal, Aii Che
duse forestiere;-, mobilă In va- - ccst obiectiv central al semes cruri păgubitoare pentru eco nedoara. Astfel, Ia adinclrea ia această dată s-au . re zilnică de recoltare mult sub Din cîte ne spunea cooperato tioui. Mohladi El Kateb.
loare de 1,12 milioane lei sl tru lu i II este pe deplin reali nomie. puţului dc extracţie şi la cx coltat păioasele de pe o su posibilităţile existente. rul Grigore Blaga, se va începe Au fost intonate imnurile de
alte produse. zabil şi în industria judeţului Sporirea producţiei indus tinderea orizonlului 9 situat prafaţă dc 4.799 hectare, ceea In raidul nostru efectuat prin recoltatul pe la ora 9-10. Cam stat ale celor două lari.
Din rîndul colectivelor ele nostru. Din studiile efectuate triale este condiţională direct in partea estică a localităţii ce reprezintă 25,3 la sută din cîteva unităţi agricole am con aceasta este ora de intrare In In timpul dejunului, care s-a
muncă din judeţ se remarcă în ' pînă în prezent a rezultat că de atingerea parametrilor pro Gheţar. în luna iunie a.c. j suprafaţa însăinîntată cu grîu. statat că această lucrare de ma lan. Şi în ziua de 3 iulie a.c. desfăşurat într-o atmosferă
mori deosebit siderurgislii do prin aplicarea unor măsuri în iectati înlr-un termen cît mai s-a realizai o viteză medic Fată de posibilităţile existente, re importantă se desfăşoară au pornit o combină la ora nrieteneasra. Nicola? Ceausescu
la Hunedoara si Călan, mine cadrul acţiunii dc organizare scurt la noile capacităţi puse dc înaintare care depăşeşte această cifră nu mulţumeşte. anevoios datorită unor cauze 11.30, iar alta la ora 14 Si Habib Rourquiba au rostit
rii de la Lupeni, Pclrila, ştiinţifică a producţiei şi ;i în funcţiune. ţ>i In judelui nos cu cîtc 150 m pc cea plani In majoritatea cooperative subiective, lată dc pildă cîteva Oare acest riim de recoltare toasturi.
Teliuc si colectivele Fa muncii, se va asigura un tru avem asemenea cazuri. La îicată. lor agricole de producţie re La C A P. Bobilna. în ziua de poate mulţumi consiliul de $
bricii chimice Orăşlic, Între spor suplimentar de produr- Termocentrala Paroscni — gru „O asemenea viteză consti coltatul griului a început la 9 iulie ac. la ora 8,30 dimi conducere ? Dar dc vreme ce
prinderii materialelor de con tie dc peste 270 milioane de pul dc 150 MW, cariera Cră- data de 1 iulie a.c Pentru des neaţa, combinele se găseau la preşedintele şî Inginerul se Seara, preşedintele Con
strucţii Bîrcea, l.F. Deva. Or lei. Apreciem insă că în ca ciunesti, preparatia Coroeşti. tuie pentru noi un succes făşurarea tn bune condiţii a marginea drumului cu toate că ocupă de alte treburi nu ne siliului de Stat. Nicolae
ganizaţiile de partid din aceste drul Întreprinderilor indus Fabrica de produse lartate Li- deoarece ea nu a mat fost campaniei dc recoltare, staţiu sc putea intra în lan încă de miră acest „stil” de lucru. Se Ceauşescu, a oferit în saloa
atinsă niciodată in întreprin
unităţi au rieslâsurat o susţi triale există posibilităţi reale vezeni etc., trebuie acţio nile de maşini si tractoare din la ora 6. Dar cine sa sc ocupe simte necesară Insă intervenţia nele Consiliului de Stat o re-
nută muncă politică, mobllizlnd pentru obţinerea unor sporuri nat cu toată fermitatea pentru derea noastră" spunea iova judeţ au pus la dispoziţia coo de organizarea muncii, dacă Direcţiei aqricole sl k Uniunii
colectivele la îndeplinirea rit mult superioare. Revine ca o lichidarea anomaliilor c'X'Sten- răsul inginer Vaslle Florea, perativelor aqricole de pro preşedintele Gheorghe Ormin- judeţene a C A P. pent.u ca a-
mică a sarcinilor de produc sarcină dc bază pentru con directorul * întreprinderii mi ducţie 130 de combine, ce pot dean si inginerul agronom ceasla metodă să nu se ex ICdnlinuărc in pao. .0., I Ol
ţie. Urmărirea atentă st perma ducerile întreprinderilor, pen recolta zilnic 900 de hectare Sergîu Zbuehea lipseau din tindă si în alte cooperative şi
nentă a mersului realizării in tru organele şl organizaţiile (Cafttfoirarftift; ■pag-:;*. nlere Hunedoara. cu grîu. Aceasta este posibil In nici să nu se mai repete la u
dicatorilor de plan. Intcrvenlia condiţiile în care agregatele cooperativă (?!). Vicepreşedin nitatea amintită maî sus.
operativă, prin măsuri ener de partid, să identifice de ur funcţionează lără defecţiuni iar tele Gheorghe Fiiip si brîqa-
gice s» eficiente, au determi La C.A.P. Foit s-a recol
nat menţinerea unui „puls" ri mmm tat cu combinele qrîul de pe
dicat al producţiei, recupera 72 hectare. Suprafaţa putea fi
rea rămtncrilor In urmă la une O veche mentalitate ne în şi mai mare — ne relata to
varăşul inginer Constantin Co-
le unitătf economice. dreptăţea să considerăm se competiţiile artistice desfă ririnr — dar una din combine
Se poate afirma cu deplin zonul estival o pauză cultu STAGIUNEA ESTIVALA şurate în centrele de agre ne face mari greutăţi De
ment. Formaţiile clubului din
temei câ situaţia economica rală. prelungită uneori pînă Gheţar s-au deplasat la ba cînd a sosit In cooperativă a-
pe ansamblul industriei jude la căderea zăpezii si reluată rajul Cinciş, la Teliuc si Io ceaslă combină nu a lucrat în
ţului este bună, superioară o dată cu primele zile căldu grădina de vară din Hune medie mai mult do 3 ore pc zl.
nivelelor stabilite prin planul roase dc mai. Vacanta nu în doara. Tot la grădină, clubul Dacă a venit defectă de la
de stat. Astfel, productivitatea seamnă. de fllllel, rlecîl aban IA HUNEDOARA „Constructorul" a prezentat S.M.T. Orăştie, cum pot să o re 10.00 Curs rlc lim ba francez,a
muncii înregistrează depăşiri donarea în grabă a „poverii" un spectacol de estradă. O pare mecanizatorii fn dmp (?!). (le c ţiile 1? şi 18);
peste prevederi in toate între spectacolelor ample, dc sală, manifestare reuşita, de am La ora actuală contăm numai 11.00 Curs de lim b a rusii (lec
ţiile ]? şi 18);
prinderile, fapt care a deter în favoarea... concediilor ce ploare, a fost nedeîa de la pe una singură şi fotă de su 12.(10 T.V. p e n tru sp e cia liştii din
minat ca întregul spor de pro nuşii. cu 1-2 filme pe săptă- tive tn stadioane si parcuri, turale si de agrement adec consiliului municipal al Ghelar, la care au luat parte prafaţa pc rare o avem de re in d u strie . C iclul ..A u to
ducţie să fie obţinut prin de mînă. la care să-şi dea în mal ma vate sezonului, care sâ le o U.G.S.R. formaţii din întreg munici coltat ar mai II necesară încă m a tizarea '4 : Conducerea
păşirea acestui indicator de Din dulcea pauză, perioada re măsură concursul orches- fere clipe plăcute de destin piul. Duminici cultural-spor- una. si exploatarea in s ta la ţi
ilo r;
bază. Planul pentru export a estivală a devenit cu timpul iro cu repertoriu de prome dere s» reconlortare. Pentru — In formaţiile artistice ale tive, de genul celei ce o a Speram că tovarăşii din con 12.30 înch idere a e m isiu n ii de
fost şi el depăşit, Iivrindu-se stagiune, tocmai pentru a o nadă, să aibă loc spectacole a veni în înltmpinarea aces cluburilor sindicatelor din vut loc pe stadionul „Side- ducerea S.M.T Orâştie ver a- d im in e a ţă ;
suplimentar pe pieţele exter feri publicului, în serile do cît mai lejere, cu caracter tei cerinţe, la indicaţia si sub municipiul Hunedoara acti rurgistul", vor fi permanen noliza propunerea făcuta dc rî,30 P entru şcolari : „ E x -te rra
ne produse in valoare de 32 vară, mai multe spectacole, cîmpenesc. îndrumarea comitetului mu vează cea mai mare parte a tizate la Chizid si Cincîs. Se tovarăşul inginer Coriciuc şi 10.00 T c le rro n ic a econom ic*.
milioane de lei. Importante manifestări de agrement, acti salariaţilor hunedoreni. iar vor relua în curînd specta vor lua măsurile necesare în V aloarea unei secunde;
succese s-au obţinut pe linia vităţi în aer liber. nicipal de partid, a fost reali pentru deservirea publicului colele de pe terasa teatrului vederea reparării combinei care 18.30 Curs de lim ba corm an*
fierţi.-» ,-» 2i-a ):
reducerii cheltuielilor mate — Împreună cu asezămin- Necesităfile zat un plan comun al mani ponderea cea mai mare o de si se preconizează un... fes maî mult stă decît lucrează. Ifl.CO Club XX — em isiune pen
riale de producţie şi sporirea tele culturale. asociaţiile fcstărîlor estivale, cu contri ţin tot unităţile culturale ale tival estival al formaţiilor de Timpul este destul de înain tru tin e re l. D in- prefaţa
sindicalelor. Deci...
volumului de beneficii. In sportive şi organizaţiile de ti buţia concretă a formatiilo» amatori. ju rn a le lo r de im vd:
primele 5 luni din acest an, neret, cluburile sindicatelor unui mare oraş — ...nouă ne revine partea tat. Temperaturile ridicate din 10-30 T e le ju rn a lu l d r <cxrâ:
industria judeţului a realizat si-au prevăzut un bogat pro sindicatelor, casei de cultu substanţială a stagiunii esti Dacă la consiliul munici ultima vreme au făcut ca qrful 13,,'n B u le tin u l m riro rn to e îe :
20.00 ,Ja m al zii. niflî, din v i
peste 11 milioane lei economii gram de manifestări de vară Intr-un oraş de dimensiuni ră, tineretului ele. Cum se vale — intervine tovarăşul pal al U.G.S.R. şi la cornii să se coacă mult mai repede, oa ră" — m n /je * po pular*
suplimentare la preţul de cost. — ne relatează tovarăşul mari. ca Hunedoara, stagiu materializează In practică a Moraru. Debutul ei l-a consti T. ISÎRAÎK iar pe unele locuri chiar să se rom ânească;
scuture. De aceea se simte şi
Trecerea sumară în revistă Amos Stoica, instructor al nea estivală constituie o pro cest plan ? tuit „Festivalul primăverii", mai mult nevoia unei organi 20.30 T ia n sfn e a io r. „L a m u n ie ";
2l.on A van p re m ie ra :
a bilanţului primului semes Consiliului judeţean al blemă importantă. Siderurgis- Interlocutorul nostru pe a o manifestare tradiţională, or- zări judicioase a muncii pentru 21,25 Doeumrnf : .Fndcrxf* pri
tru învederează câ majorita U.G.SR. Ne-am orientat, In ceasta temă este tovarăşul qanizată în colaborare cu co ca toate suprafeţele însămîntate pită (I);
mitetul municipal U.T.C. Au
tea colectivelor noastre de principal, spre organizarea tii si familiile lor simt nece (Continuare In pag. a t a) cu grîu să se recolteze la limp 22,15 Divertisment muzical eu
orchestra Paul (;iirn»/rr;
muncă au îndeplinit exemplar unor duminici cultural-spor- sitatea unor manifestări cul Ovidiu Moraru, instructor al urmat apoi spectacolele si şi lără pierderi. Posibilităţi 2?,4.î Telejurnalul de noapte;
sarcina trasată de conducerea sînt, depinde Insă cum vor fi 23.00 rnchlderea e m is iu n ii;
...» • • ■ , * - . fi'
superioară de partid şi de —----------5 f folosite.