Page 30 - Drumul_socialismului_1968_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

(UriflOre din pag. }) a Comitetului Central s-a sub­ comitetele de direcţie, or­ Concluzia care se Impune
liniat cu tărie necesitatea ri­ ganizaţiile dc partid sînt este faptul că pe unele şan­ Lucrările
dicării eficientei întregii acti­ obligate să aclioneze cu hotă- tiere se menţin deficiente de
vităţi economico prin reduce­ rîre pentru curmarea risipei ordin organizatoric si tehnic,
rea cheltuielilor materiale de de muncă socială, să facă din care generează rămlneri In ur­
te 51 ridicarea acestor nnitâti producţie si a stocurilor su-
Ia nivelul indicatorilor tnscri$i pranormalîve, prin creşterea sporirea volumului de econo­ mă. lucrări necorespunzătoare
în proiecte. Se impun în acest gradului de rentabilitate în toa­ mii şi beneficii o preocupare calitativ, cheltuieli suplimenta­
cenlrală in activitatea lor. Este
scop punerea la punct h tu­ te sectoarele. Din analiza acti­ ' imperios necesar să se impri­ re. Şi în prezent, mai ales pe Ş i
turor aqregatelor $i instalaţii­ vităţii economico-financiare pe me la toate locurile de mun­ şantierele T.C.M.M., Trustului
de construcţii Deva, hidroteh­
lor pe fluxurile tehnologice, re­ primele 5 luni ale anului re­ că un înalt spirit gospodăresc, nic Valea Jiului, 503 BIrcea ca
medierea defecţiunilor tehnice zultă că reducerea efectivă a
si constructive, ridicarea gra­ preţului de cost reprezinlâ pes­ mai mare răspundere In u tili­ Si pe şantierele obiectivelor entuzias­
social-culturale apartlnînd Con­
zarea bunurilor materiale, pen­
dului de calificare si speciali­ te 39 milioane de Ici. depă-
zare a cadrelor de muncitori, sindu-se sarcina planificată cu tru a economisi cantităti im­ siliului popular judeţean, se
lucrează cu metode învechite,
întărirea asistentei tehnice. 11 milioane dc lei. Evident, portante de metal, cocs, ener­ de productivitate redusă, care
gie electrică, lemn, cherestea,
O problemă esenţială, de a realizările puteau fi mult supe­ ciment $i alte materiale. nu asigură ritmuri rapide de
cărei soluţionare depinde bo­ rioare. Ele au fost însă dimi­ Eforturi suslinute se cer a fi lucru. La acestea se adaugă mul cresc
ierilor sporirea productivităţii nuate de o scamă de întreprin­ depuse si în ceea ce priveşte folosirea cu randament scăzut
muncii si, pe această bază, creş­ deri ca C.S.H., I. M. Ţebea, rentabilizarea tuturor între­ a utilajelor si mecanismelor
terea suplimentară a volumu­ l.M. Hunedoara, I.F. Orăstie, prinderilor si produselor. Du­ de construcţii, utilizarea nera-
lui producţiei, o constituie fo­ Industria locală de la Deva, pă cum se ştie. în acest sens, 1/onală a forţei de muncă şi
losirea în proporţii corespun­ Haţeg si Orăştic. conducerea partidului a trasat a timpului de lucru, slaba asis­ în
zătoare a timpului de lucru. Fo­ Negativ este si faptul că pe sarcina ca la finele anului să tentă tehnică. Nici în prezent
tografierea acestui important ansamblul judeţului s-au de­ lichidăm pierderile planifica­ cînd timpul este deosebit de
indicator conduce la concluzia păşit cheltuielile la 1000 lei te care reprezintă o situaţie o- propice pentru lucru intens, pe
că In judeţul nostru dispunem producţie marfă fabricată cu normală. in judeţul nostru a­ şantiere nu s-a trecut Io orga­
încă de mari rezerve. Din da­ 4,66 lei, fapt care a grevat a­ vem 14 nnităti planificate ru nizarea muncii pe două si trei intensitate
tele primului semestru rezulta supra nivelului beneficiilor cu dotat 11 de stat si 34 de produ­ schimburi. Aceste deficiente au
că gradul de utilizare a tim­ peste 24 milioane de lei. Nc- se si servicii ncronlobile. Sînt determinat rămîneri In urmă
necesare măsuri tehnice si or­ fată de graficele de execuţie a
ganizatorice eficiente, care să unor obiective importante cum Mina Mesteacăn — un nou obiectiv economic în construcţie pe harta judeţului nostru. (Dc la corespondentul nos­
ducă la creşterea în cel mai sînt Fabrica de prefabricate din tru Aurel Ţibea). La lucru
scurt timp a gradului de ren­ beton Bîrcea, lucrările hidro­ s-a aliat pînă acum trei
tabilitate, la îmbunătăţirea ac­ tehnice din Valea Jiului, mon­ zile cea de_ a treia seric dc
tivităţii economico-financiare tajul la Termocentrala Deva, brigăzi hunedorene. Este vor­
Bilanţul primului în fiecare întreprindere. Avem construcţia de locuinţe la Lu- şcolii tehnice de pe lingă
ba de un grup de elevi ai
peni, Vulcan. Deva, Orăşlie şi
în vedere la acest capilol în­
Barza,
miniere
treprinderile
Hunedoara, precum si alte lu­
Aici,
combinatul siderurgic.
Deva si Hunedoara, întreprin­ crări al căror beneficiar este pe dellleul Jiului, entuziasmul
derile forestiere Haţeg si O- Consiliul popular judeţean. S lIB B O LTA NUCILO R tinerilor brigadieri creşte tn
răstie, Fabrica .Viscoza" Lu-
semestru impune peni, care de mai mulţi ani lu­ glijează stadiul fizic al lucră­ Intensitate o dată cu amploa­
Trebuie menţionat că se ne­
rea lucrărilor.
In mal pu(in
crează cu pierderi planificate
rilor, conducerile unor şan­
Si unde eforturile proprii pen­ tiere urmărind în principal nu­ de 3 săptâmfnl s-a realizat
prin munca brigadierilor o
tru rentabilizare sînt foaite ti­ mai realizarea indicatorilor va­ B Â T R IN I producţie in valoare dc peste
mide. lorici. La rîndul lor, organele 00.000 tei. S-au săpat 350 mc
mobilizarea efectivă tului si reducerea importurilor municipale si orăşeneşti de Prin ochiurile frunzişului, ul­ găzduiesc pentru două săptă- gătii/ $i se vede negreşit/ Dar S/ s-au nivelat 500 mp In
Creşterea volumului expor­
partid, organizaţiile de pe şan­
teren foarte tare. S-au trans-
constituie sarcini de mare im­
portantă pentru Întreprinderile tiere. n-au intervenit cu fer­ timele clipiri ale asfinţitului mini 93 de elevi ai liceelor, nu după' prăjitura/ Ci după Dorlat cu roaba pes/e 1.000
mitate în sectorul de investiţii
Mi$u :
pieptănătură" sau lui
din judeţul nostru. In prima pentru recuperarea rămînerilor isi scuturau aurul. poleind şcolilor profesionale si tehnice „Dacă traqe peste plasă/ Fap• tone de piatră.
din judelui Hunedoara, rămine
Se lucrează la sortarea dc
creştetul ţuguiat al corturilor
a tuturor resurselor jumătate de an, planul la ex­ in urmă şi asigurarea unor înşirate sub bolta nucilor bă- una din amintirile cele mai tu-n sine se explicai E-un vo­ nisip, pietriş, qriblurd si ui-
port a fost depăşit cu 6,3 la
ritmuri înalte dc execuţie.
petrecute
trîni. Versurile se topeau
ci raci î ale vacantei
în
leibalist prea marel Pentru o
sută. Potrivit sarcinilor,
va
Avînd în vedere importanta
trebui ca în întreprinderi deosebită a executării lucră­ liniştea calmă ce prevestea n- în tabără. Si doar cîte „flori" plasă atît de mică" ; progra­
să se identifice toate po­ rilor de investiţii conform qra- murqul. „Fructele qlndului/ sc n-au fost prinse in ,,ierbarul" mul „Varietăţi în vacantă"
făurit acolo, pe plaiurile Geoa-
pirquiesc ca spice/e-n
vară!
sibilităţile
de
care a stîrnit admiraţia spec­
sporire a pro­
consideră
pentru obţinerea ducţiei cu desfacere asigurată de primă necesitate intensifica­ de chinqăl prin ziduri olard..." qiului ?! În fiecare scară, cînd tatorilor — oumeni venit! la o­
ficelor stabilite se
Iar cărăruio amintirilor sc-ntin-
o nouă zi se inchidea în coper­
la export. Pînă în prezent s-au
dihnă în staţiune ; concursul
rea ritmului de lucru pentru
identificat rezerve de 41 mi­ recuperarea rămînerii în urmă. Stihurile cutreierau întinde­ tele nopţii, cînd somnul mai de istelimc (cisligătoare tot Şantierul naţio-
lioane lei. In acelaşi timp, nu­ In acelaşi timp, organele mu­ rile, departe, „pină-n înal­ zăbovea, neîndrăznind să tul- qrupa a treia ca si la epigra­ 9
n B v m n m w a iH »
mai la C.S.H., I.CSH., Uzina
nicipale sl orăşeneşti de partid
tul mormintelor din Tatral sd
me); drumeţia la cetăţile da­
unor rezultate „Victoria" Călan si Termocen­ sâ analizeze cu factorii de răs­ găsească şi sâ poarte-napoi. Intr-un camping cice.. nai Bumbesti —
trala Paroseni au fost găsite
pundere la fiecare şantier si
acasâ/ paşii cci draqi al lui
La aceste lapidare consem­
rezerve pentru a reduce im­
lucrare posibilităţile de
re­
portul cu 1,65 milioane leî va­ ducere a duratei de execuţie tata...". de nări elevii au uitat să adauge Livezeni
Aplauzele, ca un torent
dimineţile de plajă de la ştran­
lută. Intensificarea acestei ac­ si a termenelor de punere în cascada, însufleţiră atmosfera. şcolar dul o i ape termale. odihna
superioare ţiuni trebuie privită cu Ma­ funcţiune la toate obiectivele. li-ne ! plăcut.'i de care se bucură in
— Mai ciliti-nel Mol recita-
ximum de atentic si răspunde­
necesară
Cu deosebire este
decorul feeric al corturilor.
re de către conducerile de în­
— Am vrea sâ ascultăm si
Se pare că nici o altă tabă­
treprinderi şi organizaţiile dc concentrarea forţelor la obiec­ versuri cu tematica erotică din bure voioşia si mărturisirile din ră cu elevii din licee, scoli
tivele industriale şi social-cul­
partid. Folosindu-ne de toate turale vitale pentru judeţ. creaţia tovarăşului Filimon. interiorul plăcut al corturilor, profesionale si tehnice, nu s-a sip hituminos necesare turnă­
posibilităţile de care dispunem Pentru ca Investiţiile anului — Tovarăşe Naldln. ce părere tinerii îsi consemnau bucuriile bucurat dc otita apreciere ca rii asfaltului, la săpări şi d i­
în cadrul judeţului, trebuie să viitor să ofere qarantli ferme de peste zi. A$o s-au înscris slocări de slincu.
pului de lucru reprezintă nu­ satisfăcător sc prezintă sub n- urmărim devansarea livrării la ale realizării, se impune ca be­ aveţi despre versurile albe, în albumul lor : Focul dc ta­ aceasta, organizată în corturi. Dintre brigăzile hunedorene
mai 94,5 la sută, cu mult sub cost aspect C.C.V.J.. C.S.H., export din prima lună a tri­ neficiarii să pregătească In în­ despre influenta lor in poezia bără de pe dealul Natău. care Si mi c zi, nu e drumeţie, ac­ care au lucrat pînă acum in
posibilităţi. Un calcul sumar a­ I. M. Hunedoara, I.M. Ţebea, mestrului IV în prima lună a tregime încă de pe acum docu­ contemporană ? o stăpînit întreaga aşezare» e- ţiune sau excursie caro să nu sectorul Livczeni-Polalişte, cea
rată că volumul stagnărilor !n I.F. Orăşlie, ML. Hunedoara. trimestrului III, în condiţii de mentaţiile tehnice, contracta­ — Spuneti-no. imaginea în- motia trăită pe vechiul drum se încheie in ritmul orchestrei mat buna se dovedeşte aceas­
procesul de producţie, absente­ De asemenea, rebuturile si calitate ireproşabilă a produ­ rea utilajelor si să asigure tr-o poezie este de moment al romanilor, cînd am simţi t elevilor, care îndeamn.1 la cînl ta, a treia scrie. Es­
le nemotivate, învoirile si con­ cheltuielile neeconomicoase în­ selor. frontul de lucru necesar. , sau pc micul ecran cerebral a­ sub tălpi răceala dalelor de şi joc spontan sub umbrarul te condusă dc elevul Cornel
cediile fără plată însumează sumează în 5 luni un volum O condiţie esenţială pentru Sarcinile ce revin colective­ par Imagini intîtnite undeva, piatră, rămase martore de acum nucilor bâtrîni. Cadrele didac­ Palcău. Dar şi fn interiorul bri­
peste 640909 ore-om. Aceste de aproape 35 milioane dc lei. dezvoltarea în ritm rapid a e- lor de muncă din economia ju ­ demult ? două mii de ani ; jocul de ori­ tice care însoţesc elevii orga­ găzii întrecerea este intensă.
pierderi din timpul efectiv de Depăşirea cheltuielilor planifi­ conomiel naţionale o constituie deţului nostru pentru a doua — Am vrea să cunoaştem entare turistică cu teme de nele judeţene U.T.C. pot con­ Seara, la careu, comandamen­
lucru se înregistrează în vre­ cate se datorează ncrespectă- realizarea integrală si cu înaltă jumătate a anului sînt deose­ poezia dumneavoastră de debut cultură generală si cu creaţii semna in carnetele lor de ac­ tul brigăzii inlimplnă dificul­
me ce la C.C.V.J., I.M. Hune­ rii normelor dc consum la eficientă a investiţiilor. In ju­ bit de importante. Biroul Co­ şl părerea fala de ea. bineîn­ nrlqinalo. De aici epigramele tivitate : .,o tabără cu corturi tăţi In stabilirea echipei
doara, I M. Barza si alte între­ materii prime, materiale, com­ delui nostru, planul pentru a­ mitetului judeţean de partid ţeles. văzută cu ochiul crea­ de moment cele mai reuşite: e o vacantă do neuitat". fruntaşe, deşi există un punc­
prinderi, volumul orelor supli­ bustibili st energie electrică, cest an prevede 2.56 miliarde lei îşi exprimă convingerea că torului de azi. pentru Mimi : „Eşti maestrâ la LUCIA L1CIU taj bine precizai pentru fie­
mentare prestate se ridică la cheltuielilor nejustiflcale pen­ pentru obiective industriale si organele si organizaţiile de Ploaia do întrebări picura In care categorie dc activitate,
684.760 ore-om. Se menţin la tru administraţie, transport etc. social-culturale In primul se­ partid, tot» oamenii muncii din sufletele poeţilor hunedorenl tn prezent, drapelul este pur­
un procent scăzut de utilizare La furnalele de la Hunedoara mestru, realizările reprezintă judeţ vor îndeplini exemplar Traian Ffllmon si Gheorqhe tat de echipa condusă de ele­
a timpului dc lucru CC.V.J,, s-a depăşit consumul de cocs 46,4 la sută din planul anual aceste sarcini. Marile rezerve Constantin Naidin. Invitaţi vul Teodor Moga, dar echipa­
l.M. Deva, I.M. Barza. I.M. Hu­ pe tona de fontă, consumîn- la total investiţii si 48,7 la su­ Si posibilităţi de care dispune la întilnlreo cu elevii, a- je Iul Pendclsz Henrich $I Bn-
nedoara, Fabrica „Vidra" Orăs- du-se suplimentar numai în lă la constructii-montaj. Pune­ economia judeţului, competen­ cordurl de stihuri ră­
tie, I I L. Deva $1 alte întreprin­ primele 3 luni ale anului cu rile în funcţiune reprezintă ta organizaţiilor noastre de mase la poarla adolescentei, in Cărţi pentru tineret roş Geza o urmează toarte în­
deri. Fată de această situaţie 16.000 tone, echivalînd cu 30 la 29,3 la sută din prevederile a- partid, spiritul de iniţia­ pragul primelor încercări li­ deaproape, „amenlnlind" ori•
se impune fără Inttrziere ca sută din volumul cheltuielilor nualc. Comparînd procentele tivă. capacitate creatoare sl terare. Amurgul cobora tăcut, cind cu preluarea drapelului.
organizaţiile de partid, de sin­ pentru producerea fontei, la de mai sus, rezultă că realiză­ abnegaţia în muncă a munci­ înăltînrl în Inimi tinere, Aproape in flecare zl după
dicat, U.T.C, si comitetele de exploatările miniere Petrlla. rile puteau fl mult superioa­ torilor, tehnicienilor sl Ingi­ prin versurile din „în­ „Călători străini despre ale scrisului românesc din îndeplinirea şt depăşirea sar­
direcţie din întreprinderi să Vulcan, Paroseni, a fost re. Ele sînt însă diminuate de nerilor noşlri, hotărîrea lor ţările române" de Al Nicu- suc. al XlX-lea fn versuri cinilor de plan, brigada Ini­
întreprindă măsuri politice depăşit consumul de lemn r> serie de întreprinderi ca Ter­ fermă de a traduce în viată toarcere", „Dor", Poci lescu. Ed. Ştiinţifică, voi. 1. (V. Alecsandri. M. Eminescu ţiază acţiuni Interesante.
si organizatorice pentru elimi­ de mină şi cherestea. Toa­ mocentrala Deva, IM . Hune­ sarcinile stabilite de Conqrc- la mare", „Medliaite", „Trec", Prin volumul de fată se Si C. Cosbuc) şi tn proză Marti, de pilda, tinerii au v i­
narea pierderilor dc potenţial te acestea sînt un indiciu doara. D.T.T.A., Uzina R.M.R. sul al IX-Iea si Conferinţa Na­ „ Prunze amărui", lumini înalte, deschide seria colecţiei de (Al. Odobescu, M Eminescu, zitat Muzeul mineritului din
productiv si sporirea eficientei că nu în t*ate unităţile activi­ Simeria si altele ale căror rea­ ţională a partidului, încredin­ necunoscute încă. relaţii si mărturii directe ale I. Creangă, I. Slavici. I. L. Petroşani, iar foi au organizat
muncii sociale. tatea economică s-a bucurat lizări cuprind doar 31—40 la ţează obţinerea de noi succese Intilnirea aceea de la Geoa- călătorilor străini prin ţările Caragiale si B. Şt Delsvran- un concurs de orientare tu­
In cadrul recentei plenare de atentla cuvenită. De aceea, sută din planul anual. în viitor. glu, din preajma corturilor ce noastre pe un interval de cea). ristică fa cabana Rusu din
220 de ani, circa (1331-1550). „Căpitanul Pavel Zăgănes- Parîng. In drum spre cabană,
„Calus Iulius Caesar" dc cu" de Jean Ghcliuc. Erl. M i­ înspre şl dinspre tocul dc
Vladimlr Hanqu. Ed. Tinere­ litară. Relatează faptele de muncă, sau seara tinerii bri­
tului. Cartea tratează viata vitejie prin care s-ou acope­ gadieri fnvată clntcce. Munca
si faptele celui mai de sca­ rit de qlorie în ziua de 13 pe şantier U învaţă pe briga­
de cultură, lipsind sălile pen­ septembrie 1848 bravii pom­ dieri să fie solidari, să res­
(Uimore din pag. 1) tru repetiţii, cercuri etc Prac­ Soectacol în mă general roman. pieri cu comandantul lor în pecte flecare munca şi hărni­
tic, există o sală mare dc „Poemele transhumantei” cazarma din Dealul Splrii cia tovarăşului său. a echipei
spectacole si un foaier, aces­ de Draqos Vrînceanu. Ed. din Bucureşti. şl a brigăzii In ansamblu. Da­
ta din urmă primind destina­ Tinerelului. O carte de ver­
telul municipal pentru cultu­ ţii universale. Dar si în a- suri mult iubită de cititori „Askleplos" de H. Stancu. că vreunul din tineri este
ră şi artă, obiectivele stagiu­ ccste condiţii se poate face „Nepăsătoare stele" de Ediţia a II-a revăzută. E.P.L indisclplinat, nu-.şi vede dc
nii de vară sînt binecunos­ mal mult decît a privi cum aer liber Constantin Cublesan. Ed Roman inspirat din viaţa treabă, întreaga echipă este
cute, la nivelul unităţilor cul­ se destramă formaţiile exis­ Tineretului. Colecţia stiinti- vestitului medic al antichi­ penalizată cu scăderea unui
turale pluteşte incertitudinea. tente. flco-fantastică. Cartes este tăţii eline, Esculap. număr de punefo In întrece­
Manifestările estivale (chiar Paralel cu soluţionarea pro­ o suită de povestiri stlintî- „Avangarda artistică a re. Lucrul acesta încă nu s-a
Si cele care au avui loc) nu blemei sălilor de repetiţii, Intr-un cadru sărbătoresc, în fata impunătorului edificiu fico-fantastice in condiţiile sec. XX" de Mario de Mi- întlmplat pină acum.
sînl prinse în planurile clu­ consiliul popular municipal, al Casei de cultură din oraşul Hunedoara sute de oameni „erei cosmice". cheli. Ed Meridiane. Este Sîmbătă, C iulie VII imn zi
burilor, Iar la casa de cultu­ prin comitetul pentru cultu­ ai muncii şi-au dat întîlnire cu muzica populară şi uşoară. „Avram lancu" de Marin un studiu al curentelor ar­ de lucru a seriei a 3-a hune-
ră nu se sile nimic despre ră şi artă, trebuie să dea via­ Formaţia de muzică populară a casei de cultură, cu Mihalache. Ed. Militară. Cra­ tistice apărute în Europa la doreană. La careu/ dc seara,
contribuţia concretă pe care tă acestei unităti culturale, spectacolul „Drag mi-e cînlecul si jocul", la care sl*au dat iul munţilor — Avram Ian- începutul secolului : expre­ echipa a fff-a a fost decla­
Irebuie să s»*o aducă la sus­ pentru că acum ea nu face contribuţia interpreţii Giîgorle Nichita, Vasile Pop, Marla cu — este mereu viu în a­ sionism, cubism, futurism, rată fruntaşă pe serie. Un
ţinerea stagiunii. Iată cum, decit să... ocupe nn local. Ne Adam. Victoria Banu etc. cu cîntece izvorîte din realitatea mintirea tuturor românilor. abstracţionism, dadaism, su- fapt Interesant este acela că
deşi există un plan. realiza­ permitem si o sugestie : nu luminoasă a vremurilor noi, bogate în fapte, au realizat o Romanul de fată tratează prarealism, reunind rigoarea echipa este formată din bri­
rea lui se face prin improvi­ s-ar putea înfiinţa în foaie­ adevărată întrecere folclorică. acţiunile viteazului luptător argumentării şi bogăţia in­ gadierii de statura cea mai
zaţie, Stfrcinile nefiind cunos­ rul casei de cultură un cine­ Melodiile „Fă-mă floarea florilor", „Cîtu-i satul meu de pentru libertăţile naţionale formatici. mică. Ei au şi lost denumiţi
cute din timp de călre uni­ matograf al copiilor, pionie­ mare". „Mărita-m-as toamna asta", „Măi bădiţă bădi- ale popoarelor aflate sub „Aslă seară, Marlowe"... „echipa piticilor".
tăţi. rilor şi elevilor, cu citeva sor“ etc., au demonstrat talentul si pasiunea artiştilor ama­ stâpînirea curţii împără­ de Raymond Chandler. Ed. — No/ am vrut să demon­
spectacole pe săptămtnă, ca­ tori, care ou reusît să retină atenţia si interesul, creind voie teşti austriece. Tineretului. Colecţia „Aven­ străm — a spus Fendeisz
re să le ofere în timpul va­ bună publicului participant. Formaţia de chitare electrice „Si­ Henrich, şeful echipei — că
Investigare cantei filme adecvate ? „Antologia basmului cult" tura". Roman poliţist de a­ idimensiunile mari nu sînt în­
Stagiunea estivală ridică rius", a aceleiaşi case de cultură a prezentat reuşite bu­ E.P.L. Cuprinde capodopere venturi. totdeauna holărltoare. Am în­
în „concret" <i citeva probleme de ordin chete de melodii de muzică uşoară, aplaudate la scenă vins penfru că ne-am oraa-
deschisa.
I. VLAD
Cu
tehnic si gospodăresc.
toate că pădurea Chizid si ba­ nizat bine munca, cu repar­
O analiză amănunţită, la nu să fie mobilizate în ajun, rajul Cinciş au devenit punc­ tizare de sarcini precise fie­
concret, a manifestărilor pla­ după criteriul „faci şi dum­ te stabile ale manifestărilor lti!hi!IHIItlllH!!?M!fH!!HII!ţ!(MI!!HI!HiHîliUr!ifiillillf!!l(rlllllill!l!!!!lli!!lillţiţlillli(lilllil!iiiiti{ iTilil!i!IH!M!!ţîin!HltllillHilillilllHI!lilîîtt!IHI!!IIIIIIIHIH!?!tillHtM!IIHIIillllllllihflll!!inH!!!Hil!!M!l! cărui brigadier.
nificate de cluburi si casa dc neata ceva acolo”. în aer liber, nu s-au amena­ In aceeasf seară a sosit se­
cultură ne oferă surpriza... Sînt ^sa si adevărate sur­ jat aici scene sezoniere, care Iată citeva mosfre din ac­ la capitolul aşternut,.. Aici noscutul artist. La rindul ria a 4-a de brigadieri — ti­
i
lipsei stagiunii estivale, sau. prize In programarea acllvi- sil ofere măcar condiţia ele­ 11 tivitatea extramagazinerească cerşalurile nu se schimbă nostru, pasăm rugămintea neri rfe la I.C.R. Hunedoara,
în cazuri mai fericite, o pre­ tatii pe luna trecută, clubul mentară o unui spectacol. De a lui Sîrb: somn de voie la decit Ia 3—4 zile. Gestiona­ responsabilului unităţii de care au preluat drapelul.
zentă efemeră. Planul pe tu­ din Teliuc nu şi-a prevăzut asemenea, sînt necesare sur­ umbră deasă ; escapade pes­ rul Birtărescu Cosma ne-a alimentaţie publică şi fufuror — Vd dorim spor fa mun­
na iunie al clubului «Con­ nici o manifestare specifică se de curent pentru staţiile căreşti pe Mureş consu/- spus că sc schimbă „la ce­ celor ce-l cunosc. Ar fi păcat că şt să obtinctt rezultate st
structorul" se menţine în li­ verii. „Bine, dar ei au un de amplificare, instrumentele tant principal al inginerului rere, ca să vadă drumeţul sd rdmină necunoscut. Dacă mal bune — Ic-a spus Cor­
nia generală a expunerilor, loca! impropriu" — ni s-a răs­ electronice şi soliştii vocali, lovan fa... impărlirca premii­ că i se pune ccarsal curat". la o oră aşa de matinală a nel Palcău.
serilor pentru fruntaşi, a tra­ puns. Dar dacă localul e im­ cabine (cel puţin improviza­ lor pentru muncitori. Numai că omul obosit de impresionat prin vocea sa, e Pp feţele noilor veniţi ci­
diţionalelor întîlniri ale tine­ propriu, împiedică el cu ceva te), pentru costumaţia inter­ Nu se ştie de cînd un lu­ drum si pc-ntuncric nu prea uşor de imaginat cum o II team hotărîrea, pe care dc
rilor cu activişti de partid, activităţile în aer liber ? preţilor etc. Sînt citeva „a­ crător certat cu disciplina e- are chel să stea alară pînă cîntat noaptea ?t altfel si-au exprimat-o. de a
ingineri şi tehnicieni de pe Foarte dezorientaţi sini şl mănunte” care determină de Un magaziner... se avlnta si mai puternic In
şantiere. Unde sînt activităţi­ tovarăşii de la casa orăşe­ multe ori calitatea slabă a u­ Icmentarâ a muncii este pus gazdele „deretică" prin că­ întrecere. Si Intr-adevăr, du­
le de sezon ? Tovarăşul Va- nească de cultură. Nu ne re­ nor programe artistice în aer multilateral sd aprecieze hărnicia altora. suţă. Şi-apoi, nu-i frumos. Nu Moară., inactivă pă prima zi de lucru, hotă-
slle Şteîanovlci, responsabil ferim la faptul că directorul liber. Conducerea l.M. Deva cum prea seamănă cu ospitalitatea rlrea s-a_ materializat. Aici.
cultural-sportiv în comitetul acestei unităli, Marcel Rusu. ti ZAM (de Iq l. Măgureanu). apreciază această poveste ? noastră românească Ce zi­ o coincidentă interesantă. La
sindicatului de la I.C.S.H., ne „nu ştia" că trebuie să ofere Continuăm să primim la re­ ceţi ? HĂRĂU (dc la N. Tir- repartizarea oamenilor pe c-
Stagiunea estivală hunedo-
răspunde: date presei locale, să pună rcană, cu toate lipsurile «• dacţie o serie de sesizări in cob). Cind s-au qindit să chlpe am vrut să ţinem sea­
— Au fost asemenea mani­ la dispoziţia noastră progra­ nuntatc mai sus, dovedeşte care ne sînt aduse la cunoş- D-ale gazdelor cumpere o moară cu ciocă­ ma din nou^de dezvoltarea
festări : un spectacol de estra­ mele de activitate, să explice o preocupare fată de cerinţe­ tinlă abuzuri săvlrşite de nele. cooperatorii din Hărdu fizică a brigadierilor. Dar un
dă la grădina de vară, unul scopurile urmărite de anumi­ le culturale sl de agrement unii salariaţi. Se caută un artist au tăcut un lucru bun. Iniţia­ băieţandru din echipa cu
la Geoagiu-Băl, s-a participat te manifestări si aşa mai de­ ale sidorurgîştilor O mai bu­ Dc data aceasta sînfem la SARMfZEGETUSA (de la tiva for s-a materializat însă ace/aşf număr 3, pe nume
la nedeia de la Ghelar. Cam parte. Ne referim la faptul nă coordonare a activităţilor, Flotatia Zam. aparlinind l.M. T. Nicnarâ). Aşa-i românul, DEVA (de la A. NiculescuJ numai pe jumătate. De ce ? Petru Straton, ne-a Jncurcnt"
în fiecare duminică se pleacă că nu ştia ce manifestări sînt antrenarea mal largă a tutu­ Deva. Aici îşi exercită Sirb primeşte-n casd pe drumeţ Cititorul nostru T. Miron ne După ce moara s-a adus fn socotelile, propunlndu-ne sd
undeva. prevăzute pentru sezonul de ror unităţilor culturale de pe Traian multilaterala şl comple­ si-l serveşte cu cc are mai scrie că in ziua de 8 iulie unitate, au frecuf citeva sule lăsăm pe cci mici într-o e-
In planul clubului „Side- vară, care este partea de con­ raza municipiului, asigurarea bun. II culcă-n patul cel mai a c. a auzit In jurul orei 9,30 de zile şl tot nu a fosf in­
rurgistul", a fost prevăzută tribuţie a casei dc cultură, unor condiţii corespunză­ xa sa activitate de... maga­ moale şi-n aşternut ca spu­ puternice refrene de muzică stalată. Aşa că pînă acum ca chlpă. Si lală că la careul de
ziner Ce treobă are el ? O
şi s-a realizat o duminică cul- cum va fi ea susţinută etc. toare pentru desfăşurarea nimica toată. Distribuie lunar ma. Obiceiul s-a-mpămlntcnil uşoară la baletul „ Expres" n-n lolosit la nimic, fn afară seara echipa „piticilor" a
tural-sportivă. Şi aici s-a par­ Tovarăşul Marcel Rusu este spkclacolelor, vor îmbunătăţi şi ni s-a dus vestea peste din Deva. Solistul — ca­ de imobilizarea unei însemna­ ieşit din nou fn frunte, cuce­
ticipat la alte activităţi care nou în această muncă si ar calitatea manifestărilor cultu­ uriaşa cantitate dc.. una mâri şi ţări, Numai că mai re avea „slolă" — ^ era te sume de bani. Pc bună rind drapelul.
nu figurează în plan. putea Ii scuzat, mai ales că rale dc vară. tonă carburanţi, lubriii- este, pe ici, pe colo, cile o acompaniat de un acor'dco- dreptate cooperatorii se în­ feri, după orele dc muncd,
Fără Îndoială, nu conside­ la întocmirea planului s-a an[i şi soluţii. aduce exccpfie. O asemenea excep­ nlst talentat. Sintem ru­ treabă : cine şl cînd vn pune întreaga brigadă a plecat
răm planul drept un „fac to- procedat după părerea noas­ Propunem Consiliului jude­ ziarele de la poştă. Grelele ţie am găsit la Sarmizcqchi- gat! să aflăm cine este necu­ fn funcţiune acest utilaj ? Intr-o excursie pentru a vi­
tum" al activităţii, el trebuie tră greşit — fără să I se cea­ ţean al U.G.S.R., Comitetului şi chinuitoarele sarcini de sa. Ţoale bune : şi bufetul „UI- zita oraşele Vulcan, f.upeni
să fie elastic, adaptabil, dar ră părerea. Atragem Insă — judeţean pentru cultură sl serviciu li înghit magazineru­ pia Traiana", şi căsuţele fru­ şl Uricanl. In zilele ce ur­
insistăm asupra acestei situa­ pentru a citea oară ? — aten­ artă. analizarea temeinică a lui dnuă-trei ceasuri pc zi. mos aliniate (cu două paturi mează se vor declanşa vil
ţii pentru a sublinia caracte­ ţia asupra slabei activităţi a stagiunii estivale hunedore- Sîrh Traian, om de acfiunc, fiecare). Dc, ca la marrjlne întreceri sportive şi cultura­
rul Improvizat al unor ma­ casei de cultură. Este ade­ ne, atît pentru eliminarea de­ s-a qindit să omoare timpul <lc drum Numai că aici în­ le. Alcătuirea programului
nifestări estivale. Cluburile, vărat că localul, destinai ini­ ficientelor, cit si pentru popu­ Jnfr-un lei Bineînţeles, nu de ir. cultural-sportiv nu este o
formaţiile artistice trebuie să ţial unul teatru, nu este în­ larizarea si extinderea unor capul Iul. II oblăduieşte şe­ cepe. excep(»a. Găzduirea I chestiune uşoară, pentru că
ştie din timp ce au de făcut, tru totul adecvat unei case experienţe cîstiqate aici. ful sectorului, ing. lovan ton. ca găzduirea, dar cind ajungi tinerii vor sd se folosească
î din plin de scurta dar fru­
■ ■ • ■ • • ........ m oasa viată da hrinndier.