Page 33 - Drumul_socialismului_1968_07

Vizita în ţara noastră
PROLETARI DIN TOATE TMFTLB, UNTJT-VA f
0 nouă linie a preşedintelui

tehnologică Republicii Tunisiene,

la „Marmura" Habib Bourguiba

La întreprinderea de
prelucrare a marmurei Începerea convorbirilor oficiale
din Simerîa sc fac ulti­
mele lucrări şi remedieri
in vederea dării în ex­ Mîercuri dimineaţa, la Pala­ parlc Habib Bourguiba ir., se­
cretar de stal pentru alacerile
ploatare a unei linii teh­ tul Consiliului dc Stat, au în­ externe, Ahmed Noureddine.
nologice moderne de tă­ ceput convorbirile oficiale în­ secretar de stat pentru lucră­
iai trcple. Această In­ tre preşedintele Consiliului de rile publice şi locuinţe, Man-
Stal, Nicolae Ceauşescu, şi pre­
stalaţie tace parte din şedintele Republicii Tunisiene, sowr Moalla, secretar de slat
acţiunea de modernizare ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN' HUNEDOARA AL PC:R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Habib Bourquiba. pentru comerţ si industrie.
a întreprinderii şi dispune La convorbiri participă Inn Mahmoud Maamouri, ambasa­
de utilaje de înalt nivel Ghcorghc Maurer, preşedintele dorul Republicii Tunisiene tn
tehnic; un disc diarean- Consiliului de Miniştri. Emil România, Habib Ben Amniar,
tat pentru tăiai vertical 4 PAGINI 30 BANI Rodnaraş, vicepreşedinte al preşedinte — director genera)
şi altul orizontal pentru ANUL XX NR. 4205 JOI II IULIE 1968 Consiliului de Stal, Cornelii! al Oficiului pentru artizanat.
decuparea treptelor. Mănescu, ministrul afacerilor Perid Soudani. preşedinte —
Noua linie va avea in externe, Bujor Almăşan, minis­ director qeneral al Aqenliei d*3
final o capacitate anuală trul minelor, Ghcorghc Cioară, presă „Tunîs-Afrique", Ahmed
de producţie dc 25.000 ministrul comerţului exterior, Cîhezal, şeful direcţiei .Euro­
mp trepte dc marmură, Plenara C.C. al P.C.R. Nicolae Şipos. ambasadorul pa’ a Secretariatului de stat
ceea ce înseamnă 75 k i­ României în Republica Tunisia­ pentru afacerile externe. Naji
lometri de trepte puse nă. Andrei Vela, director qe- Becher, ambasador, director tn
lizate îndeosebi la ridi­ din iunie a cerut ncral al Aqentiei Române de Secretariatul de slat pentru
cap la cap. ce vor ti uti­
afacerile externe.
presă — Aqerpres. Ştefan d e ­
carea gradului de ele* ja. ambasador, director în M i­ Convorbirile s-au desfăşurat
ganlă a unor construcţii nisterul Afacerilor Externe. lnlr-o atmosferă cordială, prie­
sorial-culturale. sporirea producţiei Din partea tunisiană iau tenească.
înlocuirea tehnologiei
folosită pină acum, de Dejun oferit de preşedintele
In pentru export
executare a treptelor la
gatere, prin intrarea
funcţiune a noii linii de Republicii Tunisiene
prelucrare a acestora,
reduce durata de tăiere Miercuri la amiază, preşe­ generali şi ofiţeri superiori.
crcscînd In acelaşi timp COLECTIVUL Habib Bourquiba, a oferii In asemenea, persoanele oficiale
a unei încărcături de la dintele Republicii Tunisiene, La dejun au participat, de
3-5 zile la numai 2 orc.
şi calitatea acestor ma­ saloanele Casei Centrale a A r­ care II însoţesc pe Habib Rour-
guiba. preşedintele Republicii
matei un dejun în onoarea pre­
teriale ornamentale dc şedintelui Consiliului de Slat Tunisiene, în vizita sa în Româ­
construcţii. al Republicii Socialiste Româ­ nia.
I. F. DEVA. nia, Nicolae Ceauşescu. stat ale celor două ţări.
Au fost intonate imnurile de
Au luat parte Ion Gheorqhe
S-a mărit Maurer, Ghcorghe Apostol. In timpul dejunului, preşe­
Emil Bodnaraş, Chivu Stoica. dintele Republicii Tunisiene,
Paul Niculescu-Mizil, Virgll Habib Bourguiba, şl preşedin­
capacitatea Trofin. Ilîe Verdet, Maxim Ber- tele Consiliului dc Stat al Re­
România.
publicii
Socialiste
ghianu. Janos Fazekas, Gheor-
pentru prietenia dintre poporul
de producţie VA DEVANSA ghe Rădulescu, Ştefan Voîtec, Nicolae Ccausescu. au toastai
vicepreşedinţi al Consiliului de
român şi poporul tunisian^ pen­
Stal, ai Consiliului de Miniş­
tru intensificarea cooperării şi
tri, membri ai guvernului, con­ colaborării Intre cele două
a fermei TERMENELE ducători de instituţii centrale, ţări, în ţoale domeniile de ac­
cultură,
oameni dc ştiinţă si
tivitate.
zootehnice
La Muzeul Satului
Ferma nr. 1 din Gelmar In după-amiaza zilei de
a Întreprinderii agricole DE LIVRĂRI miercuri, preşedintele Repu­ tei instituţii culturale cu ca­
istoric şî
racter
etnografic,
de stat Orăştie dispune blicii Tunisiene, Habib Bour­ social, de renume internaţio­
de noi capacităţi de pro­ quiba, si persoanele oficiale nal.
ducţie. Aici s-au termi­ tunisiene care îl însoţesc, a
nat de construit şl au In­ vizitat Muzeul Satului.
trat astăzi în recepţie 3 Oaspeţii au fost însoţiţi de (Continuare In pag. a 4-a)
sălaşe moderne cu o ca­ Constantin Stălescu, secreta­
o pacitate dc adâpostire de rul Consiliului dc Stat, Ion
2 300 scroafe şi purcel. Moraru, vicepreşedinte al Co­
Sînt gata construite ur- mitetului de Slat pentru Cul­
mînd a fi puse In funcţi­ Documentele plenarei C.C rîooră o rezervelor existente tură şi Arta, Nicolae Şipoş,
une două maternităţi cu al P.C R. dm iunie o,c. au gă­ Experienţo primului semestru ambasadorul României în Re­
168 de boxe. Cu acestea sit în rîndurile colectivelor de ne arată că acest lucru este publica Tunisiană, de funcţio­
o s-a încheiat acţiunea de muncă din întreprinderea fo­ pe deplin posibil Amintesc nari superiori din Ministerul
dezvoltare a fermei. No­ restieră Hunedoara un larg c- că în perioodo celor 6 luni, Afacerilor Externe.
ile construcţii sînt pre­ cou. Nota dominantă o preo­ totalul masei lemnoose date Mineri havatori, mineri combainierî, mineri sondori — iată numai citeva din profesiu­ Directorul muzeului, Gheor­
z văzute cu instalaţii de cupărilor noastre este nu nu­ în exploatare o crescut cu nile minereşti noi apărute in anii construcţiei socialiste. In clişeu : minerul forezor qhe Focşa, a prezentai oaspe­
alimentare cu apă la ni­ mai de o reedita succesele numoi 3 la sută, timp în care losif Cubinet, de la E.M. Teliue, sectorul I, împreună cy ajutorul său, Vasiu Gh. Preda, revi- telui aspecte din activitatea
indicotorul producţiei marfă
semestrului I, ci, pe această
desfăşurată în cei peste 30
o vel constant. instalaţii bozâ. să răspundem chemării fabricată o fost depăşit cu îuind instalaţia de foraj înainte de începerea lucrului. In fiecare decadă, această echipă îşi do ani de la înfiinţarea accs-
aerolerroe ele.
partidului de a tace totul ca 9,6 la sută. Compararea o- depăşeşte planul de toraj cu 20—30 ml. E m is iu n i In re lu a re :
Darea în exploatare a
o noilor capacităţi înseam­ statul român să nu renunţe Io cestor două cifre ne orală 10.00 Curs dc lim b a germ ană —
(le c ţiile n «I Î0) ;
de
realizarea
progromului
grija colectivului de o valori-
nă crearea posibilităţi­ dezvoltare a industriei, pentru fico moi bine masa lemnoasă, Din discuţia pe tema respec­ 11.00 Curs dc llm h a spaniola —
(le c ţiile 19 şl 20) ;
LU lor necesare pentru spo­ că orice renunţare sau omî- de o reduce continuu pierde­ tivă am notat că la CAR. ITă- 12.00 T clccro n ica economicA :
Valoarea unei secunde ;
rirea efectivului de scroa­ nore aşa cum sublinia tova­ rile de exploatare. Aceste rău se constată un minus dc 12.30 înch idere a e m is iu n ii de
fe cu 39 la sută faţă de răşul Nicoloe Ceauşescu la pierderi ou fost diminuate 32 vad şi juninci, la Bîrsău dim tncaţA ;
cel existent la începutul plenoră — a îndeplinirii unor Simţitor datorită înlocuirii mij­ 20, iar la Bampotoc 13. faţă de 17.30 T v p e n tru elevi — Con­
s u lta ţii la fizlcA ;
anului. Se va obţine a­ sarcini prevăzute in planul loacelor rudimentore de co­ efectivul prevăzut a sc realiza 18.00 T v p e n tru spe cia lişti : Ci­
nul acesta o producţie acestui an. or aveo repercu­ lectare a materialului lom- la sfîrşitul anului. Intr-o ase­ c lu l ,,M edicinA “ ;
LU mal mare cu peste 31.000 siuni asupra întregului cinci- nos cu funiculore şi tractoa­ filonu t de a ur al a gr ic ulturii menea situaţie sc află si C A P, 18.30 Curs de lim b a rusă (lec­
ţia a 23-a) ;
purcei pentru îngrăşat noi. In acest context obţine- re Ca urmare, am reuşit să Deva, unde pînă la efectivul 19.00 S tu d io u l p io n ie rilo r —
reo unei producţii suplimenta­ depăşim planul la lemn ro­ dc vaci şi juninci planificat
h“ decît în 1967. Serbare pescAreascâ ;
re. devonsareo termenelor de tund. situîndu-nc la acest co- maî lipsesc 18 capete. La prima 10.30 T e le ju rn a lu l de scară r
O dală cu încheierea livrore la export trece dincolo pitol peste medio obţinută pe vedere se pare că diferenţele 19,S0 B u le tin u l m e teorologic ;
acţiunii de dezvoltare a de limitele obligaţiei profesio­ ţară. întărirea asistenţe: teh­ nu sînt prea mari şi sc pot re­ 20.00 F ilm serial : „ V ik in g ii" ;
20,28 „C ctcrA d in lem n de m u n ­
nale. ridieîndu-se lo nivelul cupera cu uşurinţă. Dar, din
capacităţii de producţie nice. extinderea muncii în a­ Efectivele planificate te". P rog ram de muztcA
une? îndatoriri patriotice de cord global, crearea celor moi analiza mişcării efectivului şi , popularA cu E m il G avrls,
a fermei de la Gelmar, primă urgenţă, Io care co­ bune condiţii de hrană şi ca­ a trecerii animalelor la cate­ M a rla P ic tra ru şl Ion VA-
duva ;
sc asigură un circuit în­ lectivul nostru subscrie din zare muncitorilor forestieri gorii superioare reiese că In 20,45 A riA plastică. — R om an­
chis de aprovizionare cu toată inima sînt ciţivo dm factorii ce vor cazul cooperativelor agricole tism (I) ;
dm Hărău şi Bîrsău orice spe­
tineret porcin a fermei Noi ne-om propus să dăm asigura îndeplinireo sarcini­ trebuie realizate abia în ranţe de a ajunqc la matca 21,10 Telcglob — em isiu ne de
cA lă to ril geografice :
peste prevederi produse in lor pe semestrul II. realiza­
„ Ir a k " ;
de îngrăşare din cadrul voloore de î.000.000 de iei i rea sporurilor de producţie planificată numai din prăsila 21.30 D ocum ent : Judecată p rl-
l.A.S. Orăştie Pînă acum 500 mc furnire tehnice şi es­ de core om amintit. proprie nu are sorţi de iz- pitA (II) ;
circa 40 la sută din efec­ tetice. 600 mc lemn de mină, Desfacerea supîimentoră o bîndă. Cum se explică minu­ 22.30 ParadA vedetelor : Bobby
ş»
Solo ;
sul la efectivul
dc vaci
200 mc lemn pentru celuloză,
tivul necesar de grăsuni unor sortimente de bună cali­ ultima lună a anului ? juninci ? 22,47 T e le ju rn a lu l de noapte ;
peste 1.000 mc lemn pentru tate este ovontojoosă şi din 23.00 înch idere a e m isiu n ii.
f— se oduceau de la alte u­ construcţii rurale etc, Benefi­ punct de vedere financiar. Brîqadieru! zootehnic Nico­ y
nităţi agricole din jude­ ciarilor din Cehoslovacia. Po- Colitoteo bună a sortimente­ lae Polac si inginerul Cornel
Tărăpoantă de la C.A.P Hă­
O ţele Hunedoara şl Alba, lonio, Uniuneo Sovietică, Un- lor Io buşteni de stejar ne a rău ne explicau că s-a pornit
Una din problemele ce au
fapt care crea greutăţi gorio, Franţa, Italia. Anglia, adus un venit suplimentar de ocupat un loc esenţial în ca­ în mod exemplar a obiective­ cu o lipsă de 30 vaci din anul
R.F. o Germaniei şi din alte
lor stabilite In zootehnie pentru
13 lei la fiecore mc, la buş­
în aprovizionare şl ri­ ţări le vom livro în plus 400 teni furnire de diverse specii APARATE DE RADIO drul discuţiei organizate la anul următor. Situaţia tnttlnîtă Irecut. Explicaţia este doar In Mafia
dica preţul de cost cu mc lemn de celuloză, 200 mc 30 lei, iar la lemn de mină un C.A.IV Simerîa, referitor la ri­ sub aspectele amintite în li­ parte adevărată. Diminuarea
cherestea. 300 tone lemn de spor de 14 lei. Avem deci dicarea eficientei activităţii In nele unităţi cooperatiste nu efectivului de voci se dato-
cheltuielile de transport rcşle în mare măsură slabei În­
foc. 50 mc bile şi manele de toate motivele să perseverăm ROMÂNEŞTI sectorul zootehnic la nivelul este de loc satisfăcătoare.
ce se efectuau. Mai mult răşinoose şî alte produse. In şi în viitor pe linia valorifică­ posibilităţilor existente in ju ­ g rijiri si furajări a animalelor in
decît atît. la purceii a­ mod firesc, se pune întreba­ rii superioare o materialului PENTRU BELGIA delui nostru şi al cerinţelor din prăsilă proprie destinate
duşi de la alte unităţi se rea : de unde şi cum vom o- lemnos, în imbunătăţireo ca­ actuale, a constituil-o spori­ Matca sub reproducţiei. In aceostă pri­
coperi suplimentările la core lităţii sortimentelor. De aceea, O mic dc aparate dc ra­ rea efectivelor totale si matcă vinţă este edificator faptul că
realizau în prima lună deşi în anul Irecut s-au cum­
ne ongajăm ? ne-om propus ca să devan­ dio portabile cu tranzistor) dc animale. Se cunoaşte în­
părat 10 vaci. alte II au lost
sporuri de greutate foarte deobşte faptul că nu se poale sacrificate din necesitate în lu­ „cuşca
Ţara noastră se sîtueoză, săm termenele de livrare atît tip „Perla", realizate de U­ concepe obţinerea de pioduclii semnul întrebării
mici. în Europo, pe primele locuri pentru beneficiarii interni, cit zinele „Electronica" din nile de iarnă, neavlnd asigu­
în ceea ce priveşte volumul de şi pentru cei externi. Pen­ Bucureşti, au fost livrate în şi venituri sporite din zooteh­ rată o hrânire corespunzătoa­
concretizează si în scăderea acuzaţilor"
moteriol lemnos pe picior, tru beneficioriî externi, terme­ Belgia, prin intermediul în­ nie fără a avea asigurat un Din punct de vedere cantita­ re. Urmările lipsei de furaje se
Condiţii opti­ densitatea la hectar. De oici va fi devonsot faţă de sar­ treprinderii româneşti dc număr corespunzător de ani­ tiv şi calitativ rezultatele ce
nul de livrore la cherestele
şi
creşterea medie pe an
male, cu potenţial
productiv
comerţ exterior „Maşlnex-
sc înregistrează tn
sectorul
s-ar putea trage concluzia că cinile trimestrului IV cu apro- port". Alte contracte pre­ ridicat. zootehnic sînt nemijlocit le­ procentului de natalitate, care
reprezintă abia 50 la sulă din
Mai ales în condiţiile speci­
me de Inma- exploatarea în extensiune or ximotiv 20 de zile, lo lemn de văd exportul a 50.000 tu­ fice acestui an, pentru a com­ gate de preocuparea existentă planul aferent primului semes­ „N-am văzut niciodată o
în cooperativele agricole pen­
buri fluorescente în R.A.U.
la
rezolva totul. Mergînd pe o
celuloză cu o lună, iar
asemeneo cale om rezolva mangal cu o lună ,şî jumă- Aceeaşi întreprindere a bate efectele secetei asupra tru lormarea unui efectiv matcă tru. — In condiţiile cînd balan­ sală atU de bine apărată" —
problemele intr-adevăr jsor, tote Felul in care om dema­ expediat în Uniunea Sovie­ scăderii producţiei animaliere, corespunzător ca număr si dc fi exclamat preşedintele T ri­
gazinare a dor pentru moment. Ex­ rat in semestrul II. constituie tică şapte strunguri Caru­ îndeplinirea întocmai a efec­ valoare biologică ridicată. ţa furajeră este deficitară la bunalului. Pasqualc Carncva-
toate sortimentele, cînd hrăni-
ploatarea neraţională a pă­ garanţia că obreclivele pe sel SC-1250. iar cu firme tivelor planificate în fiecare Referindu-se la această pro­ rea animalelor se bazează doar le. fn momentul cind a păşit,
durilor or veni în con- core ni le-om propus vo fi ilalienc au fost perfectate cooperativă agricolă prezintă blemă. medicul veterinar Emil pe paie şi coceni, este de n-»- tn Iruntea completului. tn
cerealelor trodicţie cu interesele de îndeplinite integral şi înointe contracte potrivit cărora o deosebită însemnătate. Ast­ Luca de la circumscripţia din conceput punerea pe deplin în marea sală de gimnastică a
perspectivă ale economiei de termen. vor fi livrate maşini de a­ fel, pe de o parte se pot livra Hărău a scos în evidentă u- şcolii Antonfetta Aldisio din
naţionale. De aceea, coleo pe lezat şî frezat Af-85. strun- , in întregime şi chiar suplimenta nelc deficiente care an de an N. TIRCOB Calanzaro, unde se judecă
In timp ce mecanizato­ care vom merge in principal Ing. CORNEL FULGA guri universale şi Carusel cantităţile dc produse anima­ grevează asupra rezultatelor procesul celor 108 mafioţi
rii şi ţâronii cooperatori constă în valorificarea supe- directorul I.F. Deva precum si maşini de găurii liere prevăzute pentru fondul ce sc obţin în sectorul de arestaţi de politia italiană
din judeţul nostru dau bă­ şi froze. de stal, iar pe de altă parte creştere a animalelor în uni­ (Continuo*» In pag. a 2-a) după o adevărată vtnătoare
tălia pentru strîngereo lo sc creează premisele realizării tăţile din raza sa de activitate. care a durat ani de zile. In­
timp şi fără pierderi a tr-adevăr. priveliştea sur­
culturilor de pâîoose, lu­ prinde şi fascinează. O e­
crătorii de Io unităţile 1000 de tineri normă cuşcă din barc de
de recepţionore se stră­ ticr In care ar putea fncă-
duiesc să înmagazineze lator. De-o lungul o circo 150 Pca şase elefanţi „adăpos­
in condiţii optime cerealele străini studiază ORAŞUL ESTE IN CRIZA DE APA de metri, 5 hidronţi de grădină teşte" pe cel t08 acuzaţi.
din noua recoltă Toate camufloţi între buruieni. pâzi(i. în acelaşi timp, de 50
spatiile de depozitare ou în ţara noastră — Ce să fac ? — se lomen-
lost reparate din timp, tează grădinorul. N-am pensie, de carabinieri, aşezatt pe
curăţate şi dezinfectate, Datorită aprecierii de ca­ n-am serviciu. . Are în schimb o două r/ndurl. Afară, zeci de
ior acolo unde s-o simţit re se bucură peste hotare o cosă destul de incăpătoore oameni al ordinii publice
rat studenţilor de învăţă- IAR DUMNEALOR O RISIPESC
nevoia s-ou făcut extin­ nivelul do pregătire asigu­ în care ţine chiriaşi^ Şi în piaţă, supraveghează pătrunderea
deri şi dotări. pas de te atinge de preţurile publicului tn sala Tribunalu­
La baza de recepţie din minlul românesc, numeroa­ Io core iţi, vinde marfa recol­ lui.
Deva s-a mărit spaţiul de se ţări îşi trimit tinerii să tată din grădino udotâ cu apa Măsurile de siguranţă lua­
depozitare prin dareo in studieze pe băncile făcuIta­ In oroşul Devo, opo potabi­ tul maşinilor ş.o.md. Întreprin­ dote cu regularitote dimineaţa Au sărit cu gura, „binevoitori'’ , pe care alţii n-o ou nici pen­ te de autorităţi slnt cu to­
exploatare o unei maga­ ţilor din centrele noastrw lă o ajuns o problemă A căuto derile care consumă apă pota­ şi seara din reţeaua de apă o vecinii. tru băut şi spălat. tul îndreptăţite, avlnd in
zii nou a menajată, ovind universitare. Prezenţa celor explicaţii lo oceastă store de bilă ocolo unde se poote con­ oraşului, lată citeva dialoguri — N-aveţi voie so-mi închi­ Bulum Octovion ore grădină, vedere că se judecă unul din
o copocitate de peste 100 peste 1.000 de tineri din 60 fapt e inutil căcî singura rezol­ suma opă industrială în pro­ care redau mentalitatea acestor deţi apa pînă ce nu-ml faceţi dor n-are gură de opă. Are în cele mal mari procese in­
oameni.
vogoone cereale. Tot la de ţări ale lumii — in anul vare dc moment o problemei e cesele tehnologice sînt obligate proces-verbal de contravenţie — schimb Coslea Remus. care., a tentate vreodată oamenilor
bazo din Devo s-o termi­ dc studii 1957—I96B — la aceosta : să gospodărim cît se să-şi creeie surse proprii de Grădino cetciţenei Moţiu Mo- spune contravenienta. Şi cînd cumpârat grădina în care se ti­ Mafiei, un adevărat proces
nat de montat o instala­ cursurile institutelor dc poate maî chibzuit apa I In a­ npâi ria e destul de bine udotâ. i se dreseaio procesul-verbal. flă hidrontu! Şi, Bulum îşi udă „mamut", cum este calificat
ţie complexă dc mecani­ medicină şi farmacie, poli­ cest scop. Comitetul executiv ol Ce om constatat noi, însoţind — Ştiţi că nu aveţi voie să continuă pe un ion arogant : din abundenţă grădina. îor vina dc presa italiană. Gilbcrl
zare o operaţiilor de ma­ tehnic. petrol, gaze şi geo­ Consiliului popular judeţean a pe unele străzi nle oroşului o consumaţi apă potabilă Io uda­ Puteţi să-l foceţi că acum mă o aruncă pe spotele lui Costeo, Grazlanl dc la „ Paris Malch"
nipulare o cerealelor. Cu logie, construcţii. agricul­ menţinut în vigoare decizia nr. echipă de control a I.G.O. in tul grădinii. De ce o folosiţi ? duc cu el la consiliul munici­ căcî „el e proprietarul". ti numcşfc mult mal plas­
ajutorul acesteia se Dot tură. precum şi ale unor la- 490/1967 cu privire Ia folosîreo aceste zile de secetă ? — Atita timp cit plătesc im­ pal, la tovarăşul preşedinte, şi Dialogurile s-ar puteo înmulţi. tic : „procesul cuştii", Numai
transporto, prin interme­ cu I lăţi universitare îo do­ raţională a apei potabile. Prin Pe strada Aurel Vlaicu sînt pozit pc grădină nu mă poote mi-l anulează. Dînsul mî-a doi I. CIOCLEI dosarul probelor însumează
diul benzilor rulante, de meniul filologici şl ariei, a aceostă decizie se interzice ori­ mulţi proprietari de grădini. Li­ opri nimeni. voîe să-mi ud grodina (?!). 70 dc volume. In timp ce ac-
lo uscător la măgărie, 20 confirmat încă o dată pres­ cărui consumator so folosească nul singur din cei controlaţi ore Salarioţiî I.G.O. au vrut ini- In grădina lui Zolti Zoltan, de
tone de cereale în fiecore tigiul de care se bucură apa potabilă lo udatul grădini­ sursă proprie de opă. Grădi­ pe oceeoşi stradă, o instalaţie Continuate a 3-a)
oră. şcoala noastră pe plan in­ lor. stropitul trotuarelor, spăla­ niţe tuturor, în schîmb. sînt u- ţiol să oprească furnizarea apei. pe core ar invidîo-o orice Insto-
ternaţional.
............................ raţanuui— ---- 'IWIfiWl!*..........: --------------------------- ------------------------------------------- ..............,...wStWH«gM "n r*-