Page 34 - Drumul_socialismului_1968_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

P in a m in tirile u n u i ha*igacfier prcc/ispus accidentării, Pentru
menţinerea echilibrului, con­
curenţii sînt tugafl să nu pri­
A r i d vească Jn fur. Gunoaiele
strînse de suptămJnt Jn Inte­
filonul de aur al agriculturii riorul încăperii provoacă a-
Aşa cum Jn structura ma­ mcfeli. Urgentaţi plecarea.
teriei, molecula este unita­ S-ar putea să se găsească, to­
tea ce mai păstrează propri­ B A R A M IN A tuşi, persoana indicată care să
etăţile substanţei clin care o cantitate însemnată din a- toate că an de an se cumpără se îngrijească dc întreţinerea
tace parte, troica era unita­ (Urmoto din pog. H ccst produs la fondul de stal. animale de reproducţie, nu s-a acestui loc de destindere. Pină
tea de bază a brigăzii, ultima Un simplu calcul dovedeşte că reuşit pină acum să se înlo­ „Prieteni ai ieri, conducerea staliunii nu
celulă care mal păstrează tră­ certat care să înceapă a-şi vreo 20 dc centimetri. Fie­ dacă efectivul matcă se com­ cuiască unele exemplare slab avea „om în schemă" pentru
săturile (te organizare a mun­ încerca tortele aici. Au venit care milimetru trclyuia cuce­ pleta din primele luni alo anu­ productive existente de la în­ aşa ceva.
cit unei brigăzi. O lormau normatorul şi un artliicier şl rit prin citcva baroase. După valoare a potenţialului pro­ lui, cooperativa putea -ealiza fiinţarea cooperativei. Aici, di­ cuscutei”
trei băietI, fie unde şl numele s-a hotărit care troică să 15—20 de lovituri trebuia ductiv al electivului destinat un spor la producţia de lapte minuarea producţiei dc furaje
el. Cum molecula nu „tră­ înceapă, ie-a arătat băieţilor scoasă baramina şi curăţită leprorluctiei — arăta medicul dc peste 10.000 I. De aseme­ din cauza secetei este agrava­
ieşte" izolată cl Jn combina­ locul unde să facă gaura gaura de praful alb-sur ca de veterinar Einil Lucn. Consecin­ nea, în cazul cooperativei agri­ tă de gospodărirea necorespun- CĂLAN (dc la T. Dobricea- Negru pe alb
ţii, nici troica nu avea via­ pentru puşcare şi Ic-a spus pialtă dc moară. ţele acestei stări de lucruri cole din Hîrsău. prin înlătu­ f.ătoaro a suprafeţelor destina­ nu). Vlzltlnd unele tarlale o­
tă Individuală permanentă. că atita le e norma pe zi. Toate ar li fost bune dacă sîut cit se poate do nefavo­ rarea neajunsurilor de ordin te asigurării nutreţurilor. Pe cupate cu iriloliene aparţină­
rabile pentru cooperative. Ast­
Existenta ei de sine stătă­ Auzind asta băieţii din troica peretele slincii ar ti lost ori­ fel, pc de o parte se consta­ organizatoric, punîndu-sc ca­ păşune vegetaţia nefolositoare toare I.A.S. Slntămăria-Orlea,
toare era legată doar de mun­ vizată au început să tidă cu zontal ; ai fi lucrat ca lumea, tă câ fală de HO—90 la sută cil păt sistemului de îngrijire a rreslc în voie, iar comanda­ fn special la ferma din Călan, DEVA (dc la N. Paltin). Zi­
că Cind brigada se alia Jn semne vădite dc dispreţ pen­ Verticala lui insă te supunea trebuie să fie procentul anual animalelor prin rotatie. există mentul comunal pentru com­ ai impresia cd nu plantele lele (recufe mi-am cumpărat
alte acfivHăfl — cullurgle, tru o astlcl de sarcină. Noi, la o poziţie Incomodă, chinu­ dc natalitate, el se ridică abia posibilitatea îmbunătăţirii sim­ baterea secetei este ca şi ine­ turafere ci cuscula formează două bucăfi maleurt tip
sportive ctc. — ea îşi pier­ ceilalţi le-am aprobat atitudi­ itoare N-a trecui multă vre­ la 50—b0 la sută, iar pe de ţitoare a rezultatelor în zoo­ xistent. neintervenind cu ho- cultura de bază. Această scampolo, de la magălinul
dea sensurile Numai la lu­ nea printr-un murmur nedes­ me cu a lost rechemat la altă parte perioada dc lactatic tehnie. Tot la capitolul defi­ tărîrc şî energic (deşi există plantă parazită şi-a găsit a- sportiv din localitate. Ajuns
cru. pe şantier, ea avea sem­ luşit. Băieţii au trecut la trea­ troică cel de al treilea, care durează numai 180—200 zile ciente organizatorice consem­ reale posibilităţi) pentru apli­ devărati prieteni Jn persoa­ acasă am consfafaf cd amln-
năm ca necorespunzătoare şi
carea udărilor pe unele supra­
nificaţie, individualitate. bă. Dar to[i trei nu aveau dc zicea că ajută „unde este fală de 300 cit este normat situaţia intîlnită Ia C A.I*. Hă­ feţe ocupate cu furaje. Toi ca na specialiştilor dc la I.A.S., două erau., murdare VJnză-
Paptul se explică prin rigu­ lucru deodată. Cum se pro- mai greu". Pierderile ce se produc din a- rău. unde dc multe ori anima­ aspecte negative se pol con­ care nu se gîndesc să fa nici torli de la magazinul sporf/v
roasa organizare a muncii. Pe la ora cind altă da/rt coastă cauză sînt cit se poate lele sînt scoase la păşune du­ semna : nerespectarea întocmai o măsură pentru combaterea mi-au mărturisit cd asemenea
Sarcinile de producţie ale plecam la tabără cu normele de evidente. Numărul viţeilor pă ora 7, ceea ce în condi­ a planului de culturi furajere ci. La o întrebare nu putem marfă „p/cfafd” primesc me­
brigăzii trebuiau divizate pină depăşite bine, Jn ziua aceea este diminuat In liecare an cu ţiile acestei veri călduroase nu şi lipsa dc preocupare pentru alia totuşi răspunşul cores- reu de la depozitul din Pe­
la om. pentru că la urma ur- a trebuit să dăm o mină de 30—40 capete la 100 de vaci poate influenta decît negativ slrînqcrea şi depozitarea la punzălor: de cfnd cuscuta troşani.
mrl brigada trăia prin oame­ ajutor troicii dc la haramină. şi juninci, iar producţia de starea do reproducţie s efec­ timp a întregii cantităti de tri­ este „ recunoscută" ca luraf Vd rog să-mi spuneţi, to­
nii care o lormau. Cum se c a d e n ţ e Eram toii concenlrali la ter­ lapte scade la aproape jumă­ tivelor matcă. Se confirmă deci foi i cr n c rezultate de la prima preţios pentru animale ? Spe­ varăşi de la Petroşani, cu ce
termina ziua dc muncă troica minarea </ăurii Aşa nc-a gă­ tate din cantitatea posibilă de că scăderea potenţialului pro­ coasă. răm ca informaţii mal exacfe a(l dat pe maicuri de nu se
îşi înceta „viata" pină a sit artificierul la întoarcerea realizat. ductiv al animalelor destinate Referindu-se la neajunsurile să primim din parfea specia­ spală. Dacă mal avctl aseme­
doua zi, cind reînvia TINEREŞTI de la alte puncte dc lucru La întrebarea cum se va rea­ reproducţiei se daloreste în întîlnite sub aspectul îngrijirii liştilor de la unitalea vizată. nea marfă, trimiteţi vd rugăm
Celula de 3 băieţi era o or­ S-a apropiat dc noi cu un liza efectivul matcă planificat; marc măsură îngrijirii sî fu­ tinerelului bovin destinat re­ şi indicaţiile In legătură cu
ganizare specifică de şantier, zimbet dc subînţeles Experi­ tovarăşul Petru Josan. preşe­ rajării lor necorcspunzătoarc. producţiei. medicul veterinar petele, ca sd ştim dacă sini
dată de forma concretă a di­ enţa t-a .spits cind să vină. dintele cooperativei agricole Emil Luca sesiza faptul că fn din... neglijentă sau din ne­
viziunii muncii. In care se După ce a încărcat gaura cu din Hărău, spunea că „pro­ praclica unor conduceri de Motopompă în păsare 1
disting de regulă trei opera­ ceda ? Unul finea baramina trotil şi a dat toc la litit babil prin cumpărări”. Asupra cooperative s-a statornicit obi­
incertitudinea. Deşi consiliul de Ce soartă are
ţii: săpat, încărcat, cărat. Ple­ tn mină, cu un capăt fixat ne-am depărtat pină unde datei procurării planează încă ceiul de a recupera restanteie
care din ele era executată pe locul arătat de artificier, nu mai era pericol. Ne-am la producţia de lapte după in­ conservare „Te plătesc ca
de un ins. împărţirea opera­ far al doilea bătea cu barosul aşezat pe iarbă şi ne-am a­ conducere al CA P. şi organi­ trarea animalelor în stalnila-
ţiei nu avea nimic comun cu In capătul celălalt al baramt- prins cile o ţigară Aşteptam zaţia de partid au discutat în reproducţia lic, prin furajarea acestora
rigiditatea. Intr-o zi de lucru net. După fiecare lovitură ba­ din clipă in clipă puşcă!ura. moi multe rînduri unele proble­ mai abundentă. Astfel se a- pe unul bun”
flecare brigadier trecea de ramina era răsucită cile un $i am auzit-o. Sunase parcă me referitoare la activitatea jwnqe la siluatia de a neglija DEVA (dc ta N. Toadcr).
clteva ori prin gama celor pic. Gauro trebuia să aibă altfel declt alta dală Era fn sectorului zootehnic, reilizoreo Inginerul Valcriu Pendea si hrănirea tinerelului cu nutre­ Rostul oricărei motopompe
3 nvprăjii Această succesiu­ cel puţin o jumătate de me­ ca ceva din noi, din puterea efectivelor. îndeosebi a celor brigadierul zootehnic Jolc f a- ţuri de calitate şi în cantităti este binecunoscut dc toată
matcă, n-a constituit un su­
ne ţinea mereu proaspete tor­ tru adineime, uneori trebuind întregii brigăzi. Poate dc a­ biect al dezbaterilor, ca sl cînd dislav. de la C.A.P. Deva, ma­ suficiente, ceea ce nu influen­ lumea. Pe acest temei la PETROŞANI (dc la Gh I.
ţează decît negativ potenţialul
tele troicii. sd ajungă la aproape un me­ ceea o auzeam ca pe o me­ in accostă privinţă n-ar exis- nifestau mult optimism ir pri­ oroducliv al viitoarei maici. La C AP Deva s-a achiziţionat Negrea) Pină mai zilele tre­
Norma de lucru a unei tru. Si liindcă operaţia con­ lodie cunoscută, o melodic la nici un neajuns. Deşi se cu­ vinţa perspeclivei realizării e­ un asemenea „obiect", dar cute aveam o părere foarfe
troici era o mărime nestabi­ centra numai doi băieţi, al de-a noastră, de-a brigadie­ nosc avantajele realizării cil fectivului matcă planificat. Da­ toate acestea se mai adaugă care deocamdată se află In... proastă despre mine. Ştiam
5i faptul că de îngrijirea tine­
lă, creştea sau scădea tn ra­ treilea nven voie să se odih­ rilor. mai din vreme a efectivelor că avem în vedere însă că de retului nu se ocupă cei mai conservare, în loc să se fo­ că valorez cft orice murilor
port cu condiţiile In care se nească. Cei care au stabilit După acest moment culmi­ matcă, nu s-a întreprins nimic la începutul anului au trecut buni îngrijitori, care sa fie losească la scoaterea apei de rlnd, al cărui nume istoria
muncea Ştiu că in prima z.i ca lucrurile să fie aşa au nant, dc supremă satisfacţie concret pentru redresarea si­ abia 12 vitele din 87 la cate­ cointeresaţi în rezultatele ce pentru adăpatul animalelor. II dă la o parte şi merge fnn-
normatorul ne-a anunţat că şliut ei ce nu şttut. Din ace­ l-am auzit oftlnd pe unul din tuaţiei, Rău este că asemenea goria juninci. că din efectiv !e obţin. Am lost inlormafl cd sc intr nestinqhcrită. In schimb,
norma de căciulă este de 25 laşi sentiment Insă dc uşu­ troica ce bătuse gaura. A rti­ aspecte sînt trecute cu vederea nu s-nu înlocuit încă unele n- ☆ intenţionează ca mnlopompei despre absolut foţi barmanii
de roabe Troica trebuia să rinţă şi necunoaştere a ceea ficierul a zlmblt şl ne-a fn- cu mare uşufinţă si de către xemplarc slab productive, uni­ să i se dea lotuşi destinai ia nvenm o părere din cn/c-ufa-
dea deci 75 de roabe. Dor ce înseamnă norma de o gaură, trebat. organele agricole judeţene, tatea avjnd si acum unele ani­ Aspecte de felul celor ară­ pentru care a lost achiziţio­ ră dc hună. Nu numai penfru
nată. Instalarea el ar li un
ce, pleca cineva la tabără al treilea din troică a plecat — Voi ştifl, băiet!, cffd tor­ care deşi s-au deplasat deseori male ..pensionare", constatăm tate se înlîlnesc şi în alte coo­ (/est pentru corc îngrijitotii că ei sint acei care ne toar­
pină nu s-au dat cel puţin să dea ajutor undeva unde tă se adună pină baţi o gaură în unităţile amintite, nu au in­ ca optimismul nu'oslc pe deplin perative agricole din judeţul nă In pahare licoarea prefe­
100 de roabe de troică ? Nici „c mat greu" Cei doi de la de-asta ? La care noi am tă­ tervenit cu nlmîc pentru a justificat. Fără a minimaliza nostru CAP. Bretea Romănă, de animale nu pot avea decît rată şl au de grijă să
vorbă măcar că vaccinul ce stîncă se luptau cu evidentă cut. Cam tot atita cit ffl tre­ schimba lucrurile în bine. rezultatele bune obţinute pc Ruşi, Aurel Vlaicu, Vata, Cim- cuvinte dc mulţumire. Vorbo n-ajungă niciodată la semn
puri, Dineu Mare sînt doar
l-am primit cu o zi înainte nerăbdare să vadă începută buie să transporţi 10-15 va­ Dc altfel, un calcul simplu linia creşterii animalelor la *- citcva din unităţile unde, fata proverbului : „mai bine şl mai ci şi pentru Ictut lor mai
ne finea scurt, dureros. gaura, schimbind Intre el din goane pline pe calea ferată dovedeşte că dacă la C.A.P. ccastă unitate, trebuie arătat dc efectivele totale sau mate-' tirzlu dccll niciodată". mii/l decît amabil de a se pur­
O mare parte din troici au timp tn timp tuncfiile — cind — a continuat cl, lăsinrlu-ne Hărău se realiza efectivul că tineretului destinai comple­ planificate, există r imîneri tn ta eu noi, clienţii.
cunoscut şi altfel de normă : unul, cind altul la baros, La cu gurile căscate. matcă planificat, concomitent tării efectivului matcă nu i se urmă. Pentru ca „minusurile” O nouă dovadă mi-a oieri-
la baterea găurilor fn stlncă. ora 0, cind ni s-a adits micul cu înlăturarea consumului in­ asigură cele mai bune condiţii să nu se răsfrîngă negativ asu­ i Echilibristică t-o harmana Pop frina. de la
Cind s-a Ivit prt/c/ut ne-am dejun, băieţii bătuseră abia C. ARMEANU tern dc lapte, în loc dc res­ de creştere şi dezvoltare. Evi­ bufetul „Jiul" din Petroşani
tanta înregistrata de peste denţa vitelclor se conduce în­ pra situaţiei ceonomico-finan- Cer 50 de grame conioc. Mi
5.000 1, se putea preda în plus că defectuos, iar modul dc hră- cidre a unităţilor, se cere ana­ se dă, dar cu resturi de cor­
nire a lor lasă de dorit. De lizată cu toată răspunderea de V AŢA de JOS (dclaL.Laral puri străine fa observaţia
............ _ E7Ei:r— hm Hr. : aici reiese cu în lotizare exis­ către consiliile de conducere A maiorii dc ec/ii/ibrî.s/îcd sfnf mea. replica a fost cit se
tă o oarecare doză de forma­ si organizaţiile de partid situa­ hirtnrma/i la Vata dc Jos. In poale dc prompfd 1
ţia îndeplinirii efectivelor de
Obişnuitul activităţii şcolare, copil vor fi trimişi să se bucu­ metiilc pc urmele Iui Horia, tări preferate dc elevi, ca au* lism. In ziua cind am vizitat animale, stabilindu-se totodată i incinta parcului staliunii bal­ — Răspund eu dacă mori
încheiată cu un bilanţ rodnic, re de binefacerile mării în ta­ Cloşca şi Crişan şi altele. ditii muzicale, vizionări de fil­ unitatea, cu toate că sv cu­ măsuri chibzuite pentru com­ neare. Probele penfru un even- Te plătesc ca pe unul hun I
s-a schimbat intr-un cadru nou, berele dc la Costincşti şi Năvo­ Se Impune ca acest cadru e- me în colectiv, seri de basme, noştea lipsa acută de luraje, pletarea acestora Sarcini im­ : luai examen se dau In pnpicăric In slfrşit, cineva o Icră pe
al vacantei de vară care o- dari. Este binevenită ini­ ducalional creat să fie cît mai serate muzical-literarc, plim­ tn hrana cailor se administra portante rovin tovarăşilor dc pe scindam rezervată pistei mine mai mult decît fac Si
leră posibilităţi noi de activi­ ţiativa dc a se organiza pen­ judicios folosii de organizatorii bări Ia locuri pitoreşti, Lcurl fin dc lucerna de bună cali­ la Direcţia agricolă judeţeană (Ic aruncare. Alrnlie ! Orice asta vine tot de la barmani
tate pc linia muncii educative, tru elevii talentaţi tabere cu activităţilor cultural-distracii- de tabere, concursuri de orien­ tate (?). şi de la Uniunea judeţeană a necunnscător fn matei ie c Cum să nu-i îndrăgeşti ?
o menţinerii echilibrului fizic caracter republican, cum ar fi ve, de colectivele de condu­ tare turistică şî alte forme vor Tovarăşul Petru Albii, secre­ C’ A P care se ocupa da creş­
şi spiritual al personalităţii în tabăra de la Hran pentru elo- cere ale taberelor şcolare, in­ fi întotdeauna binevenite tarul Comitetului comunal de terea animalelor, activitatea
formarea elevilor. Zilele de va­ v ir fruntaşi din ceicurile de structorii şi comandanţii d<* Astfel de acţiuni găsim pre­ partid din Hărău, ne-a relatat, ■ lor trebuind să nu se rezume
cantă apar ca o recompensare radio şi electronică Stelăncşti pionieri, cadrele de îndrumă­ văzute în programele de acti­ de asemenea, unele deficien­ doar ta întocmirea de situaţii
lirească a eforturilor din peri­ — Prahova pentru înotătorii tori ai diverselor activităţi, vităţi pioniereşti dc la Blăjeni, te existente in privinţa luăni- statistice şi la simple Indica­
oada anului şcolar, dar şi ca fruntaşi, Novaci — Gorj în Imbinînd armonios odihna, re- Vata de Jos. Geoagiu- rii tineretului destinat pentru ţii ci să se concretizeze în a-
un răgaz eficace, cu bogate va­ care vor fi trimişi elevii ce creerea activă cu utilul şi fru­ Băi Experienţa bună tre­ reproducţie, care este oarecum cordar.ca unui sprijin eficient f e c f l a o ţ - i c i
lenţe educative. alcătuiesc reprezentativa jude­ mosul. buie generalizată tn toate unităţilor în care se semnalea­
Activitatea din taberele de ţeană de orientare turistică. In programele de aclivitătl taberele si transmisă seriilor vitregit fala de tineretul -flat ză râmîneri in urmă la reali­
odihnă, cluburi şcolare, ex­ Sinaia pentru fruntaşii la schi, din tabere si cluburi să se ai­ următoare pentru ca elevii să ră- la îngrăşat. Numai aşa se ex­ zarea efectivelor de animale
cursii, drumeţii sau alte îorme tenis de masă sau Cheia-Pra- bă în Vedere interesele elevi­ mînă cu amintiri plăcute şi do­ plica de ce la C.A.P. Hărău, cu planificate.
cultural-distractive şi sportive hova şi Bucşoaia-Succava în lor, preferinţele şi dorinţele rinţa dc revedere. Trebuie
completează şi întregeşte sub care sînt trimişi elevii din re- lor. renuntînd la orice tendin- combătută tendinţa de rigidi­
o formă sau alta procesul dc tate şi formalism, lipsa de în­
tnvâtămSnt. capătă noi semni­ drumare şi supraveghere care Dramul griului
ficaţii şi dimensiuni, cuprinzlnd lasă urme nefavorabile în su-
in slera ei aproape înlregul llclul şi mintea elevilor.
tineret şcolar din cuprinsul ju­ VACANTA DE VARA Sînt deosebit de educative
deţului. Astfel, in cadrul dru­ acţiunile prevăzute cu pionierii
meţiilor, excursiilor ce se orga­ din tabăra de la Vata de Jos de a din ian iu hambar
nizează la unităti economice-, vizita monumente istorice ca
din industrie si agricultură, Un cadru cu bogate gorunul lui Horia de la Ţebea.
monumente istorice, muzee. în Mesteacăn sau alte locuri în
locuri pitoreşti sînt cuprinşi c.arc au trecut şi au trăit Ho-
peste 60.000 dc elevi din şco­ ria. Cloşca şi Crişan, Avram
lile generale, profesionale sau Iancu, drumeţii la locurile pi­ cît mai scurt î
licee. valenţe educative toreşti din jur şi unităti econo­
Fiecare şcoală sprijinită dc mice, menite să contribuie la
comandamentul judeţean a fost cunoaşterea istoriei patriei, a
ojutală in stabilirea unor tra­ frumuseţilor şi realizărilor pre­ Slrîn,gcrca înlr-un timp eît Un exemplu bun II constitu­ operativei agricole, pe care
se* turistice cit mal variate prezentativelc de fotbal şi lă de „impunere” a unor acti­ zente, prilej de cultivare si mai scurt şi fură pierderi a ie şi C A I5 Aurel Vlaicu, un­ i-am găsit la brigada l de
care să olerc, prin obiectivele gimnastică artistică clşligătoa- vităţi sau programe care obo­ formare patriotică şi cetăţe­ Uliului ('sic o sarcină do mare de. din 350 ha eu yrîu, s-nu cîmp, unde organizau activi-
vizitate, un prilej cît mai bo­ re în concursurile şcolare spor­ sesc si nu angajează zone in­ nească a elevilor, răspundere pentru lucrătorii recoltat 250 ha. Mecanizatorii
gat de lărgire a orizontului tive din acest an. Cei mal ta­ terioare, stimulative pentru ti­ Nu trebuie uitat că jocurile odoarelor. Acolo unde se lu­ care lucrează eu combinele îşi lalea a 5 combine sosite atunci
cultural-ştiintific, să adauge lentaţi pionieri in domeniul ar­ neret tn aer liber, recreerea şi dis­ crează cu răspundere şi munca lac datoria cu multă conştiin­ de la I.A.S. Orăştîe. Nici vor­
ceva in plus la potenţialul cu­ telor plastice sau al creaţiei Fără stimularea iniţiativei tracţia, sportul, băile $! plaja este bmc organizată, folosiu- ciozitate şi sim( de răspunde­ bă de cele afirmate de Uom-
noştinţelor acumulate. literare vor avea ocazia să se copiilor şi şcolarilor, sprijini­ trebuie să găsească un spaţiu dn-sr din plin toate mijloacele re. Şeful brieâzir dc mecaniza­ eea Aurel.
Un număr însemnai de punc­ întîlnească cu colegii lor din» tă pe preferinţele şi doiinţele cît mai larg în timpul petrecut şi posibilităţile de care dispu­ tori, Aurel Ci islea, este per­
te turistice : Deva. Brad. Hu­ tară în taberele de ta Homn- lor. exprimate liber, prin con­ în tabere sau colonii de odih­ ne iiecaro unitate acricolâ so­ manent în mijlocul oamenilor, Din cele 400 hectare cultiva­
nedoara, Simeria, Petroşani, Lu- rod-Mureş sau Sinaia. sultări, propuneri şi participare nă. In cluburile şcolare din cialistă drumul criului din lan le supraveghează munca şi-l te cu gnu la C.A.P. din Geoa-
peni etc. au fost pregătite şi Un cadru plăcut de odihna, directa la întocmirea progra­ şcoli şi case de pionieri, tre­ în hambar es'e scurtat. iar ajută să înlăture orice defec­ giu, au fost recoltate aproape
oferă deja cazare şi masă celor cu multiple valenţe educative, mului de activitate al taberei buie găsite de asemenea cele pierderile sînt evitate. I .a ţiune ivită la combine sau
care vizitează aceste localităţi, oferă si taberele locale cu (“or-^. sau clubului şcolar, acestea îşi mai interesante forme de atra­ C A P din bricaz. de exemplu, tractoare 200 de hectare. Nu sc stă râu
fiind de datoria conducerilor luri, organizate la Gura Apei, pierd efectul educativ scontat, gere a copiilor, care să produ­ d'-'şl s ■ lurrează la recoltarea Dar aceasta nu dă dreptul ni­
dc şcoli gazde să le întreţină Cincis de către şcolile din mu­ se diminuează potentele lor c- că interes şt dorinţa de a le criului numai cu trei combine, mănui să tărăgăneze lucrările.
cît mai bine si să dovedească nicipiul Hunedoara, cabana ducative, devin un simple de­ frecventa. s-a reuşii să se slrînqâ recolta Dacă timpul şi maşinile erau
ospitalitate. Rusu pentru şcolile din Petro­ cor de obligaţii neatrăgătoare Garanţia succesului să I ie de pe mai bine de 120 de hec­ Combinele
Un număr de peste 2.500 e- şani, Prislop pentru elevii Li­ mai ales dacă nu se depun toa­ conţinutul şi varietatea diver­ tare Dc asemenea, s-au sece­ mai din plin folosite, se putea
lcvl din şcolile generale, licee ceului „Aurel Vlaicii” Orăştie te eforturile pentru pregătirea selor activităţi, originalitatea şi rat manual ICO lin. în cfteva în ctrnp şi trac­ sta mult mai bine eu recolta­
. --....-—— _
MtMII
şi şcoli profesionale petrec o ca şi interesantele călătorii cu lor cît mai temeinică, pentru fantezia în conceperea, alege­ zile — spunea tehnicianul Ni- rea griului şî poate nu era ne­
parte din vacanta lor in tabe­ plutele pe Mureş, expediţia cu asigurarea unul conţinut viu, rea celor mai plăcute forme co’ao Otoka — vom termina voie să se solicite încă 5 com­
rele dc odihnă de 'la Vata dc Jos, peste 250 dc pionieri şi şcolari atractiv şi interesant, care să de odihnă şi recreere activă, dc recoltat criul de pe toate toarele... în sat
Blăjcnj, Săccl, Gcoagiu-DSi. iar la „Tirgul dp la Găina", ex­ producă rezonante adînci tn cu profunde influente şi re s u r­ cele 270 de hectare şi vom în­ bine de la I.A.S. Orăştie.
250 preşcolari la colonia de la cursiile cu bicicletele pe rutele sufletul fiecărui elev. se educative. cepe treieratul celui recoltat
Ora 9 dimineaţa. Pe tarlaua
Sarmizegetusa. O altă parte de Pelroşani-Deva-1 lalcg sau dru- Organizarea unor manifes­ Prof. C. STOICA manual. cu erîu dc la brigada a If-n do In ritm de melc
cîmp a C.A.P. din Gcoaqiu,
trei combine stau fără tractor. Cooperativa agricolă din
Sînt defecte ? Nu. N-au venit
Ori de cile ori ne este dat MINORI PE BANCA ACUZĂRII. nu vrea să-si mai vadă propri­ încă mecanizatorii Perla Pe­ Turtlaş are cultivate cu grî.i
ul copil.
să auzim despre un copil că Nc-am bucura dacă rîndurile tru, Lalo Aure! şi Costea Ioan. doar HJ0 ha Doi mecanizatori
fură, minte, fumează, bea, va­ de fată ar constitui un moment A sosit numai mecanizatorul se cliinuie de la 1 iulie să-l ie-
gabondează, se poartă urît cu de reflecţie pentru acest fel de Popa Gheorghe. care face re­ eolteze. In timp dc 8 zile colo
bătrînii, ne înlrebâm firesc părinţi, moment în care să-şi vizia şi gresarea tractorului două combine au slrins re­
îndrumă­ Cine sînt adevăraţii vinovaţi ?
cine ii sînt părinţii. Aceasta îndrepte qîndurile spre cci său. Brigadierul Ioan Şofronie, colta doar de pc 35 de ha. Pe
deoarece înaintea şcolii si a care, în condiţii vitrege, le-an împreună cu cooperatorii îî ele lucrează doi băieţi tineri.
colectivului primii călăuzit primii paşi tn viată. aşteaptă pe mecanizatori. Au Sint în prim ul lor an dc mun­
tori, primele prototipuri ale Ne vine în minte o strofă început să vină unul cîtc u­ că. Atelierul mobil stă aici a­
conduitei sale în viată sînt pă­ dintr-o poezie învăţată în cei nul Cum au sosit s-au apucat proape în permanenţă. Dar
rinţii. Cretu Ghcorghe. nu s-a arătat. buie să se ocupe dc copilul ei, dinţii ani de scoală, cu adinei să facă revizia tractoarelor şl cum sc înlătură o defecţiune
aduc seară dc seară acasă cile Casa copilului din Baia de Criş, combinelor, gresarea acestora. şi se face apoi o tură în lan,
Faptele pe care vom încerca o sticlă de spirt rafinat”. unde termină clasa a V-a. ob- N o interesa cîtusi de puţin l-ar ajuta şi ar încerca să tre­ rezonante pentru ceea ce tre­ Aşa eă activitatea a început se iveşte alta
sa le redăm în rîndmile ur­ Este o declaraţie zguduitoare tinînd premiul întîi In vacan­ soarta copilului ei. Prefera să zească în el si mai mult setea buie să însemne părintele în oproape de orele 10 !
mătoare, pentru mulţi dintre la adresa acestor oameni pe ta anului 1967 merge la mama rămină departe, „să-şi trăiască de cunoaştere, copilul n-ar a­ viata copilului său ; „Meseria ☆
Tn curtea cooperativei i-am
dumneavoastră, dragi cititori, care nu-i putem numi părinţi. lui, care se mutase la Hune­ viata” , cum obişnuieşte să spu­ vea un gol în suflet, ar simţi întîi sc-nvată / La ciocan şi ni­ găsit stînd de vorbă, Ja um­ In cooperativele agricole un­
mai ales pentru adevăraţii pă­ Fetita aceasta nu şi-a putut doara şi trăia în concubinaj cu nă cînd i se atrage atenţia, din plin dragostea casei părin­ covală / Şi pc urmă ajungi în bra unu» pom, pe Rontcca Au­ de lucrările de recoltare sînt
rinţi. vor fi de necrezut. Este termina şcoala elementară, fiind un bărbat dar nu este pri­ să-i poarte de grijă propriului teşti, a mamei lui. i s-ar ataşa viată / Meşter mare şi cu fală/. rel, tehnician la întreprinde­ râmase în urmă trebuie inten­
vorba despre copii care au a­ reţinută şi trimisă, obligată să mit. Revine la Deva. Este cap­ ei copil cu trup şi suflet. Dar „mama Punînd fală în fată pe acei sificată munca şi folosite mai
juns pe banca acuzării, în timp fure pentru a cumpăra băutură tat intr-o gaşcă dc vagabonzi înzestrat cu excepţionale în­ aduce acasă bărbaţi, mă ne­ părinţi care îşi nesocotesc o- rea pentru mecanizarea agri­ din plin mijloacele mecanizate
ce principalii vinovaţi — pă- părinţilor I Din cauza beţiei, Intr-o seară joacă cărţi pc suşiri intelectuale, lui Călin Bo- glijează” , spune el cu durere 1)1 i g ci li i le familiale îi îndeamnă culturii Orăştîe şi pe şeful b ri­ şi munca manuală pentru
rin|ii — cei care i-au împins tatăl ci a fost dat afară din bani. trişează şi cîşligă peste rodi din Petroşani, str. Vasilc Am ascultat cum recită acest pe eonii la furturi si tilhării. cn găzii de tractoare. întrebaţi strîngerea recoltei, penfru ca
la asemenea fapte, trăiesc li­ serviciu de II ori şt tot de 900 lei. Scara se încheie la Roaită. bloc 5, apartamentul copil în clasa a doua. „Mărul adevăraţii părinţi, care se stră­ dc ce nu sînt acolo unde ar griul să ajungă cît mai repede
niştit'. iară nici o rcmuşcarc. Perla cetăţii” unde consumă 53, îi place să înveţe poezii, să de lingă drum" şi „Patria” dc duiesc să facă din copiii lor. v ii­ în hambar.
atitsn ori reprimit. trebui să lucreze combinele.
Neli Cema, o fetiţă de 14 Cele 9 ceasuri de mînă. 4 a­ coniac, bere, vin. La orele Ur­ Iaca exerciţii de matematică. Milrai Beniuc Pur şî simplu tori „meşteri mari cu fală” , ne Conducerea întreprinderii
ani. fiica lui Alcxn şi Elisabe- parate de radio portative şi su­ zii ale nopţii cînd se reîntorc, %ă meargă In film. să citească nc-au dat lacrimile. Pe mama gîndîm că acolo, pe banca n- Komcca Aurel spunea că el şi pentru mecanizarea agricultu­
rii din Orăştie, deşi a mai fost
ta Coma din Aninoasa, str. M. mele de bani furate, nu dus-o prind prin parc o frîntnră din dis­ reviste şi ziare. Mama lui Co­ lui, pe mama lui adevărată, cuzării. alături do copiii lor era cu şeful brigăzii de tractoare criticată pentru faptul că nu
Eminescu nr. 5, internată la pe Neli Cerna pe banca acuză­ cuţia unor oameni Aud doai cotă Doehita nu-i creează aces­ n-n doare faptul că copilul o şi locul acestor părinţi necu­ nu stau numai aşa degeaba la asigură buna funcţionare a
getaţi Peste ani. cînd vor de­
urăşte, că fug? de ea !
institutul special de reeducare rii. Tatăl ci a fost obligat (!) 50.000. bani pc care un rasiei te posibilităţi. Copilul fuge de veni la rindul lor părinţi, a- umbră, ei îşi fac un plan. combinelor, tractoarelor > şi
acasă si este găsit în gara Si­
Roşu, declara de curînd : ..Ta­ să plătească o sumă de 75 tei îi plătise în ziua aceea unot meria. Işi deslăinuie ofiţerului Departe dc noi gîndul dc-a cesli copii vor avea o viziune Combinele nu lucrează — spu­ preselor de balotat paie. câ n'u
ta m-a învăţat să merg pc la lunar pentru ea. de la achita­ salariaţi. Crezi nd că omul ii aduce jigniri cuiva, dar cu­ limpede asupra greşelilor copi­ nea cl — pentru câ ing. Ioan ia măsuri pentru întărirea dis­
locuinţele unor oameni şi să rea căreia se sustrage cu abi­ are asupra lui îl .dacă tilliă- de miliţie tot necazul şi roagă noaştem cazuri cind prunc de 5 lăriei a cauzelor acestora. Şi Ghcorghîu a dat dispoziţie să ciplinei şi răspunderii In mun­
să t tină la ol. ..Nene. os vrea
întreb dacă n-au cărucioare litate. Suflet dc părinte! reşte. ii iau banii — 61)5 lei — luni (!) a fost adus la spital
pentru copii, de vînzare. Dacă Părăsit de mama lui Ghcor- aruncă statele de filată împart să stau cu mata aici. Ai cârti iu stare gravă fiind bătut de ii vor condamna cu tonta nu se intre în lan cu combine­ că a tuturor salariaţilor sâî, se
nu găsesc pc nimeni acasă, să qhe Crelu din Deva. str. Harbu banii şi îşi văd de drum. Pe multe, îti mai ajut cîto ceva” . tatăl lui cu cureaua, cînd tată tăria ! le decît după ora 9 Am stat de vede câ nu a recepţionat aşa
tur bani. ceasuri de mină, apo- Dclavrancea nr. 13. a rămas depsete făptuitorilor au fost Dacă mama lui n ar considera tinâr. în plenitudinea forţelor, GH I. NEGREA vorbă cu inq. Ioan Gheorghiu cum se cuvine semnalele c riti­
vole de radio portative. Din fără nici un sprijin. Vagabonda. drastice. Pc măsura (aptelor „un sacriliciu” faptul că tre­ a scris cu mina lui că renunţă, Căpitan de miliţie O. STOIC şi Aurel Pora. preşedintele co­ ce ale ziarului.
hanii lurali eram obligată să In anul 1966 este internat la In tot acest timp, mama lui