Page 37 - Drumul_socialismului_1968_07

Vizita preşedintelui
P R O LE TA R I D IN TO ATE TURtT.E. U N tT t-V A 1

Republicii Tunisiene,

Habib Bourguiba

BRAŞOV. — De la trimişi lui de SUI. Constantin Stâtes- ţâri din Europa, Asia. Africa
„Agerprcs", M. Bumbac şi N cu, secretarul Consiliul ni de şi America Latină. Cu acest
Radea : ’ Stat. Nicolae Şipoş, ambasa­ prilej, preşedintele Tunisiei
In cca de-a treia zi a vizi dorul României în Tunisia, s-a interesat de posibilităţile
tei sale oficiale in România general-maior Nicolae Negu- de cooperare ale uzinei cu di­
preşedintele Republicii Tuni lescu -şi Tiulor .lianu, directo­ ferite firme din alic ţâri.
sicnc, Habib Bourguiba, Inso rul Protocolului din Ministe­ Au fost vizitate apoi unele
lit de persoanele oficiale tuni rul Afacerilor Exlerne. sectoare de producţie. Oaspe­
siene, a fost oaspetele locuito Primul obiectiv al vizitei a ţii tnnisicni au sfat de vorbă
iilo r oraşului Braşov. fost cunoscuta uzină r 1 c trac­ cu muncitori, tehnicieni şi in­
împreună cu înalţii oasj>et toare. care, prin produsele sa­ gineri asupra unor diverse
ANUL XX NR. 4206 VINERI 12 IULIE 1968 4 PAGINI Î0 BANI au sosii tovarăşii Emil Bodna le. a dus faima Braşovului în probleme legale de procesul
raş, vicepreşedintele Consiliu numeroase U ri ale lumii. In de fabricaţie şi de caracteris­
drum spre moderna uzinâ. re­ ticile tehnice ale motoarelor
prezentanţii poporului tuni­ realizate aici.
sian au fost salutaţi eu căldu­ La îocheîerea vizitei a avut
STATORNICIE Satul Mihăieşti pare pustiu. In ziarul* de a z i: ră şi simpatie de numeroşi ce­ loc o demonstraţie practică a
tăţeni. Pe arterele principale
diferitelor tipuri de tractoare
Şi cit de lungi stnt zilele, mai ale oraşului erau arborate abia ieşite de pe banda de
drapelele de stat nle
Româ­
ales duminicile, clnd căminul niei şi Tunisiei. Oaspeţii sînt montaj.
Părăsind uzina, preşedintele
cultural nu sc deschide docil ® Cum afectează neritmicitatea îndeplinirea indi­ însoţiţi de Iova iaşii Gheorghe Republicii Tunisiene a fclici-
CONTINUITATE ÎN însă că activităţile cultural- catorilor de producţie la I.I.L. Hunedoara Pană, preşedintele Consiliului gineri şi tehnicieni pentru rea­
pentru... a se mătura. Zile de
lat călduros pe muncitori, in­
vacanţă nesîîrşită. Se parc
popular judeţean Braşov. Ion
Articolul „Consecinţele neritmicităţii se resimt negativ în prin-
Mărcuş.
prim-vicepre.şed inie
lizările lor, şi şi-a exprimat
artisticc din Mihăîeşti au In ­
trat în vacantă încă de la în­ dpolii indicatori de producţie". (pagina a 2-o). , al Consiliului popular jude­ dorinţa ca România să pârti­
ţean Braşov, şi de alţi repre­
ceputul acestui an. Să tot • O scrisoare deschisă către conducerea I. li. E. H., zentanţi ai organelor locale ei pc cu oferte la competiţia
vii-
pentru construcţia unei
DEPĂŞIREA INDICA- ma" de activităţi Inserate în privind modul de rezolvare a scrisorilor şi sesizărilor oa­ de sfat. Tunisia. El a consemnat în
vezi si să nu crezi. Din „bru­
loare fabrici de tractoare
In întîmpinare. la intrarea
în
menilor muncii
planul căminului în ultimele
cartea de onoare :
..Această
două luni, nu am putut des­
tanţi ai conducerii uzinei, in­
prinde decît trei conferinţe: (pogino o 2 o). în uzinâ, se aflau reprezen­ uzină pe care am vizitat-o o­
in data de 1 Mai — confe­ • îmbunătăţirea rasei de oi ţurcane, cale eficientă gineri, tehnicieni şi munci­ glindeşte progresele realizate
tori.
dc România în domeniul in­
„Ziua solidarităţii", în
rinţa
T0RIL0R DE PLAN 9 mai „Ziua victoriei", 9 iu­ de rentabilizare a sectorului zootehnic (pogino o 2-a), îng. Vasile Sechel. a făcut un dustrializării economiei sale şi
Directorul tehnic al uzinei,
ilustrează progresele ţârii. Ce­
nie şezătoare literară (?). Si
despre
iată cc spun sătenii
succes şi dezvoltare
pentru
„adevărata falii" a vieţii cul- © Fapte diverse, ieşite din comun scurt istoric asupra dezvoltă­ le mat bune urări ale mele de
rii uzinelor de tractoare şi a
lural-arlisticc din localitate. Rubrîco „Cînd, unde, de ce*. (pogino o 3-o). înfăţişat aspecte ale activită­ toţi bărbaţii şi femeile din
Spicuim din cîteva declaraţii: ţii pentru dezvoltarea produc­ România, care au participat şi
ţiei de tractoare româneşti, care participă la acest efort
0 „Aici s-ar putea tace preocuparea specialiştilor u­ colectiv admirabil".
multe, dar n-are cine să or­ zinei pentru ridicarea perfor­ De la uzinele de tractoare,
Există in Judeţul nostru plinit planul semestrial. Vo­ ganizeze activităţile” — ne manţelor tractoarelor, diversi­ coloana oficială de maşini s-a
numeroase colective care se lumul producţiei suplimenta­ spunea tovarăşa Mari(i I.nn- ficarea tipurilor corespunză­ îndreptat spre Întreprinderea
înscriu obsolut corect pe spi- re peste plan se ridică deja can — gestionară la magazi­ tor cerinţelor beneficiarilor agricolă de stat Prejm er
rolo dinamică o îndeplinirii la 7 milioone lei, iar al pro­ nul sătesc. interni şî externi. EI a arătat
exemplare o indicatorilor de ducţiei morfo vindutâ şi în­ că. în prezent, datorită succe­
plan. Colective care, cu o casată la 7,3 milioane de lei. selor obţinute de colectivul u-
stotornicie şi constanţă dem­ Notabil este şi faptul că zinci, tractoarele româneşti (Continuare In pag. a 4 a)
ne de cele moi elogioase o- întreaga depăşire este rezul­ sînt exporlate în peste 47 dc
precieri, aliniază procentele tatul realizări} unei produc­
de depăşiri Io colo ceo moi tivităţi a muncii cu 13 la sută
înaltă. Colective pătrunse de peste ceea ce s-o prevăzut. TINERI!
fermentul căutărilor creotoo- Căutind explicaţii la modul
re pentru tronspunereo în via­ in core se izbuteşte menţine­
ţă o indicaţiilor Plenarei CC. rea constantă o fabricii peste Expoziţia întreprinderilor
ol P C R. din iunie a.c. nivelurile de plan stabilite,
Am întilnit un osemeneo tovarăşul inginer Gheorghe „MEDITEAZĂ"
caz Io Fobrica chimică Oraş- Gheorghe, directorul între­
tie Se poate spune din co­ prinderii, a accentuot cu de industrie locală
pul locului că o ici statisticie­ deosebire factorii esenţiali :
nii n-ou înregistrat de foarte ,,Resursele noastre de boză LINGĂ UN...
multă vreme cifre şi procen­ ou fost şi rămîn în viitor folo­
te sub ceea ce se cheamă sirea intensivă o capacităţilor In sala de festivităţi a U- expoziţie zilnic înlre orele
,,100 Io sută". Pentru edifi­ de producţie şî o timpului munil judeţene a cooperati­ 8—12 şî 17—20.
care, economistul Petre Du­ efectiv de lucru, perfecţiona­ CĂMIN ÎNCHIS velor meşteşugăreşti s-a des­ O dală trecute prin acest
mitru, şeful serviciului plani- rea organizării procesului de chis expoziţia întreprinderi­ dublu examen, al organiza­
ficore, prezintă cîtevo dote producţie. Speciolişlii noştri lor de Industrie locală din ţiilor comerciale şî al pu­
care merită consemnoie şi interpretează noţiunile de su­ judeţul Hunedoara. Sînt pre­ blicului. cele mal bune ex­
reţinute de colectivele altor prafeţe şi capacităţi produc­ zentate garnituri de mo­ ponate vor fl contractate
întreprinderi, cu sinuozităţi tive în sensul lor dinamic, nu bilă, produse dc lîmplărlc, pentru producţia anului
moi mult sou mai puţin ac- stabilite o dotă pentru lot- obiecte de uz casnic, pro­ viilor.
centuote in realizarea indici­ deauno. $ „Numai no( am rămas duse de întreprinderile in­
lor de pion. Primo constolo- Care sînt soluţiile practi­ mai prejos. I.a Pane şi la dustriei locale din Brad, De.-
re : de peste 7 ani, adică de ce ? In primul rînd se impune Panc-Sâlişle sc fac multe pe­ va, Orâştie, Haţeg. Petroşani
aproape 100 de luni, la fa­ o fi menţionată preocuparea treceri la cămin Noi nu avem şl Hunedoara
sculpturale, gar­ Mafia în
brica din Orâştie, indicii în­ pentru folosirea cu maximum ce. face. duminica. Jucăm Reţin atenţia piesele dc
scrişi în planul 'de stal sînt de randament a maşinilor de cărţi”. {Tcofll Anrtreşescu — mobilă executate manual, cu
depăşiţi cu regularitate. injecţie. Prin proiectarea şi factor poştal). încrustaţii
Deşi mai mult timp, fabrica executarea lo un înalt grod nituri dc sufragerie şt dormi­
diferite piese de „cuşca
nu a apelat la împrumuturi de fineţe o matriţelor, s a o- ® „Sintem mulţi llncrl ca­ toare cu calităţi superioare
restante, nu plăteşte dobinzi sigurot o productivitate cu re am vrea să ne petrecem de finisaj, mobiliere destinate
şi nu are penalizări, fapt ca­ peste 60 Io sută faţă de con­ (impui liber intr-un mod plă­ copiilor,
re denotă preocuparea sus­ diţiile normale. Inginerul Eu­ cui dar., aparatul de radio lemn pentru uz casnic etc.
ţinută a conducerii pentru gen Oanceo, tehnicienii Ser- s-a luai de la cămin şi tova­ Astăzi, produsele vor It
situaţia economico-fmoncioro giu Mihu şi Stan Suşman. răşul director. I.onghin Popa, supuse examenului benefi­ acuzaţilor"
o întreprinderii, pentru ridi- sculerii Severin Dicu, Ferdi- îl tine acasă. Stilplf de la pla­ ciarilor, conducătorilor uni­
coreo continuă o eficienţei nond Delomondo şi alţii ou sa de volei au fost scoşi din tăţilor comerciale, care vor
economice. în ocest domeniu merite re­ citrica căminului ş( amplasaţi analiza calitatea exponatelor,
Trebuie recunoscut că o- marcabile. Concomitent cu lingă terenul de lotbol, dacă vor face numeroase sugestii ( II)
cesteo sint performanţe lău­ oceostă acţiune, a continuat se poate numi aşa un loc privind diversificarea şi îm­
dabile, core exprimă fără e­ folosirea de maşini de in­ tinde se odihnesc vitele la bunătăţirea calităţii acestora
chivoc competenţo. seriozita­ jecţie cu productivitate ridi­ amiază. Cauza ? Terenul că­ fn raport cu exigenţele cum­
te a şi răspunderea întregu­ cată". minului cultural a fost dat părătorilor.
lui colectiv în abordarea Deosebit de important, co spre folosinţă tovarăşului Mafia
şi soluţionarea problemelor foctor liotărîtor în oblinereo I.onghin Munteanu. care l-a Numeroase sugestii sini aş­
complexe ale producţiei Ac­ succeselor, este modul in co­ transformai in... grădină de teptate şi din partea publi­
tul economic ol îndeplinirii re sînt alcătuite colectivele legume. Jumătate din acest cului. care va avea acces in dictează legea
exemplare o prevederilor de lucru. Există in toate sec­ teren, unde se juca volei,
planului copătâ o şi moi ţiile fabricii oameni de înal­ fiind cu iarbă, a fost ales ca
mare semnificaţie arătînd că tă calificare şi specializare, un foarte bun loc de... păşu­ Născută, după unele apre­
cifrele plomficote n-ou fost cu îndelungată experienţă în na! pentru vilele tovarăşului * u cieri. la începutul acestui
statice in oceostă perioadă, muncă. ,,ln jurul acestora, ne C rontea mileniu ca o armă a mari
ci mereu în creştere, pline spunea tovarăşul Ion Beşte- Dumitru Şoica- (spune Lu­
de dinomism. loto numai cî­ leie. şeful serviciului perso­ cian Ghiară). /or proprietari de pămtnt
tevo exemple Anul trecut, nal, organizaţiile de partid Oricît de surprinzătoare ar Prin Decret al Consiliului de pentru a se apăra de răs
deşi volumul producţiei a ou închegat echipe puternice, fi aceste declaraţii, ele re­ Stal al Republicii Socialisto coaiele ţărăneşti, Malia a
crescut simţitor, depăşirile de capabile să îndeplinească Rpmânia, tovarăşul Emil Dră- reuşit in decursul secolelor
pion însumează 12 milioone sarcini din cele moi compli­ flectă trista realitate. Verîfî- gânescu a fost eliberai din să-şi impună dominaţia a­
lei Io producţia globală şi cate, cum sint în mod deose­ cindu-lc pe teren, am rlesco- funcţia de ministru ol energiei supra unei populaţii înapo­
12,8 milioane lei la producţia bit la sculorîe, motriţerie, electrice, primind alto însăr­ iate cconomiceştc. Prin me­
marfă vînduto şi încasotă. mose plastice". AUGUSTIN JULA cinări. tode teroriste de o varieta­
Productivitatea muncii a cres­ Enumerînd succint succe­ Pe oceste locuri, pinâ lo jumătatea anului trecut, ere doar un cîinp, pe malul Jiului. Prin acelaşi Decret, tovară­ te fără seamă. Mafia creea-
cut peste prevederi cu 12,8 sele chimişti 1 or de la Orăş- Astăzi, aici, se construieşte incinta celei mai tinere şi moderne exploatări miniere din Va­ şul Oclavian Groza a fost 7.ă o adevărată industrie a
Io sută şi s-ou obţinut eco­ tie. nu pot fi trecute cu ve­ (ContiriUâre -h i pa THRB1 lea Jiului : mina livezeni. numit în funcţia de ministru crimei In care a angrenat
In turnul puţului auxiliar al acestei mine, io peste 50 de metri de la nivelul
IN CLIŞEU
nomii şi beneficii suplimen­ derea preocupările de viitor. solului, dulgherul Gheorghe Gyorgy pregăteşte glisarea următorului tronson. al energici electrice. toate categoriile sociale : „pe
tare în voloare de 5,53 şi Conducerea fabricii, organi­ marele proprietar cc doreşte
respectiv 5,85 milioane de lei zaţia de portid au dat un (Agcrpres) să-şi menţină pămlnturlte,
Pentru ocest on cifrele in­ răspuns urgent şi proctîc che­ pc comerciantul care vrea
dicau o nouă creştere. Numoi mării partidului de a volo- timele şapte decenii secerişul să-şi dcsiacă marfa, sau să
Io producţia globală un plus rifico superior toate resurse­ nu a început atit dc timpuriu scape de un concurent, pc
de 17 milioone lei faţă de a­ le pentru sporirea producţiei, Pentru Anii cei mai seceloşi ai seco­ deputatul care se vrea ales
nul trecut, producţie ce tre­ In fabrică ou şi fost identi­ lului nostru — 1004 (catastro­ sau pe poliţistul care tinde
buie realizată în condiţii teh­ ficate posibilităţi de o obţi­ fal), 1918 şl 1040 — au avui in­ spre o avansare, precum şi
nice similore perioadei tre­ ne de acum şi pînă lo fine­ să şi anotimpurile precedente pc /udccătorul care sc teme
cute. Se părea că aşo ceva le anului o producţie supli­ pentru vioţa sa" (..Paris
nu este posibil. Iotă însă că mentaro în valoare de peste deficitare in umidilalc, aspect Match"). Omniprezentă, ca
Io bilanţul primului semestru, 4 milioane lei. Din oceostă. diminuarea sub care situaţia în anul aces­ apare cn intermediară. ca
colectivul de lo Fabrica chi­ circa 50 tone de produse din ta a fost mai favorabilă. Asi- mediatoare a conflictelor, ca
mică Orâştie se conformeo- mase plastice vor fi livrate lei, perspectiva recoltei la toa­ realizatoare a „dreptăţii". ca
ro din nou tradiţiei. Este peste plan la export. Conti­ te culturile csle acum superi­ „sfătuitoare binevoitoare",
prima întreprindere din ca­ nuo, de osemeneo. fabrica­ oară tuturor anilor din (recul percepind pentru toate ser­
drul judeţului care a înde- rea de repere din relon pen­ eu condiţii aqromctcoroloqiee si­ vicii te ct taxe cc au deve­
tru înlocuirea metalului în efectelor secetei milare. Aceasta datorită nlnilor nit (tc-a lungul anilor adevă­
construcţia do maşini. Căutări creatoare rate Impozite.
căzute in luna iunîe şi mai a-
Aşadar, colectivul de la Fa­
brica chimică Orâştie este Ies bazei tchnico-matcriale a
ongajot cu toote forţele în Zilele dc B şt 0 îtiţic au re­ culturile rare se mai aflau in agriculturii şi rapacităţii agri­ în cel mai mare Mafia - o ar­
depăşirea tuturor indicatori­ prezentat un record : Icmpcra- faza de înflorire şi fecundare. culturii noaslre socialisle de a
lor de pion Se aşteaptă ca lurile maxime ale aerului au Majorilalca Insă erau deja în­
acest harnic colectiv fruntaş ajuns în sud !a 38-40 qrade. florite şi Iccundale la acea da­ efectua lucrări corespunzătoa­ mată a crimei
în industria hunedoreono să iar în jumătalea de nord a ţă­ lă. re. sector minier
continue tradiţia lăudabilă. rii la 32-36 qrade.. Umiditatea Pinâ acum. anul 1908 se con­ Tocmai din cauza forţării Molia modernă, care apli­
aerului în orele de amiază a turează. totodată, şi unul dintre că metodele gangsterilor ita-
V. LAURENT1U lo-nmericanl sc caracteri­
scăzut la 20 la sută şi chiar sub cei mai deficitari in precipita­
această limită in cîmpia Dună­ ţii din accsl secol. Din cauza (In pagina a 2-a) zează prinţr-n petJeclă orga­
rii, fapt cr a afcclat îndeosebi căldurii uscate, niciodată în ul­ nizare. Celula dc bază. nu­
10.00 Curs rir lim b» engleza mită „casca", se compune
(le cţiile n ţ» 20>: dintr-un şef st 3 plită la .5
ţ 1.00 T .v . pentru spe cia list!;
11.. 10 Inrluile.re.a e m isiu n ii fie executanţi afi/tnli dc 10— 12
dimineaţa; tineri „picciotti", ambiţioşi,
17.30 T.V. pe ntru elevi. Con­ nual şi 5 hectare mncaulc. De c n r r constituie cadrele dc
s u lta ţii la lim ba roniAnA. ■Bi c a m p a n ia ag raco la de v a ra Beriu. să-şi procmc singur
A naliza lite ra ri\ — clasa ce aşa de puţin ? zala de la lanţ. Noroc că o miine. Mai multe „cosea"
a VM f-a — F ru m u se ţile ţi — Combina a venit foarte găsit această piesă măruntă întinează o „familie", tar mai
bo zA tille t* r il opltndKe tn lirzlu. An fost necesare mulle în satul vecin, alMcl irclnna multe lamilii o „ennsnrterlo"
operele lite ra re ; intervenţii ra tovarăşii de !e sa facă vreo 20 km... c a re cont rotează o întreagă
18.00 D ru m u ri popasuri —
em isiune turistleA : întreprinderea dc mecaniza­ Din cele arătau- dc lova- provincie.
18,20 FulcM nul circu la ţie i ru ­ re a agriculturii din Orăslir râşa ingineră, sc desprinde o fată cum descrie revista
tie re ; să trimită pe comliinierul |n. concluzie. Tovarăşii din -on-
18.30 Curs de lim b a spaniol,S Şif Pop,-|. Nc-nu promis că în „Paris Mnlc.lt" cariera tmui
(lcc|la a 24-a); ducerea întreprinderii dc me­ mălini : „Admis In „cosea",
19.00 La p o rţile cunoaşterii — ■ 8 iulie vine combina, dar o ct este executant : brutalită­
em isiune p e n tru ttn r r d : sosit în ziua de 0. Am fost canizarea agriculturii din O- ţile, sechestrările, torturile
19.. 10 T e le ju rn a lu l de searA; mulţumiţi s< aşa. In ziua de răşlie nu s-au gîndit să <»-
19,sn R u le tin u l m eteorologic, i’ u- In aceste zile, pe onoarelc să folosească din plin fircaic ultimele suprafeţe, altele, Sus are insămîntală ou grîu şi asasinatele sint ocaziile
b llc lia te ; 10 fnsă. a apărut necazul : s-a c.hi poze combinele mei mă­ care l sc oferă pentru a-şl
20.00 A riu a ltia te a tn a c rlru l- judeţului se desfăşoară o ac- oră de lucru. Multe din uni- dintr-un motiv sau altul, des­ o suprafaţă de 130 de hec­ rupt un lanţ de angrenaj. Am car cu strictul necesar de dovedi calităţile. Conso//-
tu rA ; livilate febrilă. De dimineaţa Ritile» agricole s-au apropiat făşoară o activitate nesatis­ tare. Din cile ne relata tova­ dat teleion la întreprinderea
20.30 S tudioul m u zica l; pină in apus, carele si căru­ de sf 1 rsilu 1 campaniei de re­
21.00 R efle cto r; ţele transporta spre magazii coltare a cerealelor păioasr. făcătoare. răşa ingineră Elena Vişescu, din Orăslie şi o voce de a­
21,15 F ilm a rtis tic : ,,O m ul n i
ricşa “ ; noua recoltă de grîu. Mem­ Dar, tn timp ce unele coope­ Cooperativa agricolă de pînă în ziua de 10 iulie s-au colo nc-a indicat să trimitem
22,50 T e le ju rn a lu l de noapte; brii cooperatori sc străduiesc rative recoltează griul dc pe producţic din Orăslioera de recoltat 20 de hectar* ma- tractoristul la brigada din
23.00 închiderea e m isiu n ii.
N I M — « I . - . . r — — — r