Page 38 - Drumul_socialismului_1968_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

La 1.1. L Hunedoara
i Bonificaţii
: * Imbiinătăţlreb rasei de oi
| pentru calitate i
Consecinţele neritmicifătii i Colecllvul de muncă al •

* = Uzinei de preparare a ml- ; ţui cane—(JALE EFICIENTĂ DE
. noreuloi de fier de la Teliuc i
I a livrat furnalelor dc la C.S. i
se resimt negativ în princi­ ‘ Hunedoara în primul seroes* j
\ tru 475 tone minereu con- :
j centrat pesle sarcinile dc j
: plan. In aceeaşi perioadă o ; R E N T A B I L I Z A R E
j atenţie deosebită a îost a- i
palii indicatori de producţie j cordată calităţii producţiei. :
; Astfel prin urmărirea indea- ;
j proape a procesului de prăji- ■
! re maqnelizanlă şi a celui j A SECTORULUI ZOOTEHNIC
i de măcinare a fost posibil i
: ca procentul de îicr eoncen- j
întreprinderea de industrie tul Consiliului popular jude­ zute. O mare atenţie trebuie j trat livrat furnalelor să spo- j
locală din Hunedoara produ­ ţean. Deci, se lucrează cu acordată întreţinerii si repa­ i rească cu 12 la sută. Ca ur- \ f________________________
ce şi livrează prefabricate din pierderi „planificate". Dar cu raţiei maşinilor şi utilajelor din 1 mare Uzina, de preparare de :
beton armat, dolomită side­ toate acestea, în loc ca pier­ dotare, pentru a se evita In v ii­ la Teliuc a primii din partea j In ultimii onl s-au obţinut sivă st sistematică a rasei
rurgică, nisip metalurgic, pia­ derile respective să fie dim i­ tor opririle occidentale, iar re­ I combinatului hunedorean I o serie de realizări importante Ţurcane. Ca rasă rustică, avînd
tră brută şi concasată, nisip nuate, reduse cît mai mult po­ viziile tehnice prevăzute să se I bonificaţii fn valoare de alit în ceea ce priveşte spori­ o mare putere de rezistentă la
de construcţii şi altele. Ea are sibil, s-a ajuns la o creştere a facă la timp şi de calitate. La j 3.827.000 lei. rea numerică a efectivelor de Ing. AUREL NISTOR boli şl Intemperii, ea s-a răs-
şi o secţie alimentară, unde preţului de cost mediu plani­ produsele la care nu se recu­ directorul Direcţiei agricole pîndit mult şi s-a adaptat con­
produce băuturi răcoritoare, ficat, înregistrîndu-se în tri­ perează cheltuielile de produc­ ovine cit şl sub raportul îm- judeţene diţiilor vitrege de mediu din
sifon si gheată. Cum a înche­ mestrul I o depăşire a pierde­ ţie trebuie să se acţioneze în aceste zone. Este de menţionat
iat această întreprindere acti­ rilo r planificate de 23.000 Ici, direcţia rentabilizării lor. A ­ faptul că în ultim ii 15—20 dî
vitatea economică pe primul în aprilie de 24.865 Ici şi in ceasta se poate face numai pe bunătătiril structurii de roşă a ani n-a mal existat o preocu­
semestru al acestui an ? Planul luna mai de 32.181 lei. Aceste baza unei temeinice analize a Căutări creatoare acestora, al ameliorării, al creş­ pare de ameliorare şl n-a mai
la producţia globală a fost rea­ pierderi au crescut în loc sâ rezultatelor activităţii econo- terii productivităţii şî renta­ fost întreprinsa nici o acţiune
lizat în proporlie dc 100.02 la se micşoreze şi pentru că în mico-financiare a I I L. Hune­ bilităţii lor. Dar, trebuie ară­ de stimulare şi Intensificare
sulă, la producţie marfă nu­ loc să fie luate măsuri in ve­ doara de pînă acum şl pe baza tat că unităţile agricole din ju­ pentru creşterea oilor din rasa
mai 97,88 la sulă şî la derea depăşirii planului la acesteia să se elaboreze măsuri în cel mai mare deţul nostru au trecut la creş­
producţia marfă vîndutâ şi în­ sortimentele rentabile, condu­ care să conducă în timpul cel terea oilor cu lină fină şl semi- amintită.
casată cu 100,06 la sută. Pre­ cerea întreprinderii a permis mai scurt posibil la recupera­ In urma unul studiu între­
celor cu
fină în delrîmentul
ţul de cost planificat a fost sâ se depăşească planul la rea tuturor restantelor în rea­ lină grosieră Oile turcane for­ prins nu de multă vreme s-a
depăşit, iar beneficiile nu s-au prefabricatele din beton. Or, lizarea planului, la o producţie sector minier mau în trecut majoritatea afec­ desprins concluzia că renun-
realizat. De asemenea, cheltu­ se ştie că cu cit se produc ritmică, la îndeplinirea p’anu- ţînd la creşterea oilor din
ielile la 1.000 lei producţie mar­ mai multe produse nerentabi­ lui la toii indicatorii. Aceste tivelor pe aceste locuri. Din rasa Ţurcană am face o mare
fă pe 5 luni au fost depăşite cu le, eu atît cresc şi pierderile. măsuri trebuie să se oglindeas­ datele statistice reiese că In a­ greşeală. In zona nefavorabilă
41,16 lei. Pentru realizorea unor Deşi această situaţie se cu­ că In ultimă instanţă in creşte­ nul 1951, oile cu lină grosie­ rasei Tigoe, rasa Ţurcană tre­
indicatori de plan, s-a recurs la noaşte de către Direcţia jude­ rea eficientei economice a ac­ Colectivul sectorului V of minei Lupeni ocupă de mulţi ră formau 85 la sută din efec­ buie menţinută fiind chiar mai
diferite artificii contabile. ţeană de industrie locală, nu tivităţii Întreprinderii de indus­ ani un loc de frunte in lupta pentru obţinerea unor suc­ tivul de ovine existent Iar la economică fată de prima. In
Astfel, Trustul de construcţii s-a Întreprins nimic concret trie locală din Hunedoara. cese care foc cinste acestei mari exploatări carbonifere. începutul anului 1967 ca urma­ afară de condiţiile climaterice, si
Deva a semnat actele privind pentru o ajuta conducerea în­ Direcţia judeţeană de industrie Acum, cind in întreaga Vale a Jiului se simte un puter­ re a acţiunilor întreprinse pen­ posibilităţile actuale de furajare
livrarea unor tipuri de prefa­ treprinderii să găsească solu­ locală, conducerea întreprin­ nic impuls pentru intimpinarea Zilei minerului şi sărbăto­ tru înmulţirea ovinelor cu lină îi sînt mai favorabile, fiind o
bricate din beton armat — lî- ţii şi să stabilească măsuri derii respective, sînt chemate rirea unui secol de exploatare industrială a cărbunelui cu fină şi semifină. efectivul celor rasă mai puţin pretenţioasă,
şîi de planşeu — care în rea­ practice care să conducă la sâ rezolve aceste probleme. Maeştrii înălţimilor. Aşa sînt realizări deosebite, minerii sectorului V caută noi resurse cu lină grosieră s ajuns să re­ Avînd în vedere morile po­
litate au rămas tot în depo­ rentabilizarea prefabricatelor Aceasta este nu numai o dato­ recunoscuţi montorii de la pentru sporirea contribuţiei lor la obţinerea unei produc­ prezinte aproximativ 64 la sută sibilităţi ce există pe oceste
zitul întreprinderii, unde se din beton armat, s-au la dimi­ rie, ci şi o sarcină directă a lor. şantierul monlaj-insfalaţii II de ţii suplimentare. De Io inceputul anului, ei au extras pes­ din numărul total. meleaguri cu suprofeie mari de
găsesc şi acum Deci, livrarea nuarea maximă a pierderilor. la Hunedoara. te plan î 1.200 tone de cărbune şi dorinţa lor este de a Suprafeţele însemnat-; de pă­
s-a făcut numai pe hîrtie, pen­ S-a prevăzut să se construias­ N. BADIU întîmpina sărbătorile din august, adăugind acestei can­ şuni si (Inele din zona mon­ păşuni şi finele în zona pri.*-
tru ca M L. Hunedoara să poa­ că un poligon In care prefa­ tităţi alte mii de tone. tană şi premontană oferă po­ montonă şi montană, zonă in
tă încasa banii pe aceste pro­ bricatele să se execute meca­ Sectorul V al minei Lupeni constituie o vie expresie sibilităţi multiple Dentru extin­ care cooperativele agricole nu
duse. nizat. Termenul de punere în o ceea ce este reprezentativ pentru industria minieră din derea acestei -rase. încercările suprafeţe însemnate, Iar secto­
La întrebarea pusă mai sus funcţiune al acestui obiectiv acest mare bazin carbonifer al ţârii. Zilnic, sectorul V tri­ şi experimentările făcute ta rul particular deţine un mare
se poate răspunde că activita­ era 1 iulie. Obiectivul nu este mite ,.la ziuă'1 peste 1600 tone de cărbune, udicâ mai Slatiunea experimentală Geo- număr d? oi. considerăm că
tea economică a acestei între­ însă gala. S-au ridicat doar mult decit producţia minei Ditja. Acest sector cunoaşte qiu şi la alte unităţi nqricole lucrările de selecţie vor trebui
prinderi pe primul semestru stilpii de susţinere a ha­ şl cel moi inolt grad de concentrare a producţiei, care socialiste pe turme apartinînd îndreptate in sensul de a for­
a) anului 1968 s-a încheiot lei. Ajutorul Direcţiei judeţe­ se extrage din trei mari abataje frontale care exploatează rasei d; ol cu lină somilină ma două tipuri de oi turcane
cu rezultate nesatisfâcâtoarc. ne de industrie locală In rea­ succesiv, ţpaintlnd pe direcţie, cel mai bogat dintre stra- ne demonstrează că ario de creş­ (care există fără o avea în>ă
Fără a se fi recurs la aseme­ lizarea acestui obiectiv s-a tele Voii Jiului — stratul 3. Sini abataje frontale de mare caracteristici bine precizate):
nea a rtificii contabile, ca în rezumai, nu la grăbirea ritmu­ capacitate, in care şi-au dat intifnire ceea ce este mai tere a acestora nu trebuie s:ă tipul bun producător de lapin
exemplul dat mai sus, este lui construcţiei, ci la interven­ nou în tehnica mineritului Văii Jiului. De aproape doi ani, fie extinsă mai sus de 500—600 si cu o coniitnie suficientă ne
clar că nîci acei indicatori de ţia pentru decalarea termenu­ in aceste trei abataje se podeşte cu plasă metalică con­ in altitudine, unde regimul de lînă şi lipul bun producător
plan nu puteau fi realizaţi. lui de punere în funcţiune de solidată cu o reţea de rezistenţă din cabluri. Sub un ase­ precipilolii nu depăşeşte 600— de lină. care să realizeze in
la 1 iulie la 30 septembrie a.c. menea tavan artificial elastic şi rezistent, care asigură in 700 mm anual. medie peste 4 l;q, cu o lungime
In loc de depăşiri la planul Dar cum se lucrează sînt sla­ ocelaşi timp o importantă economie de cherestea, minecii
de producţie şi de economii, be speranţe că şi la 30 sep­ ou posibilitatea sâ obţină randamente ridicate, in condi­ Depăsindu-se oceoslo zonă. mare a suvilei. greutate corpo­
întreprinderea a înregistrat tembrie va fl gata. Pe acest ţiile unui grad sporit de securitate. Dirijarea tavanului se din cauza umezelii ridicate, a rală bună şi cu o producţie co­
râmîneri \n urmă şi pierderi. şantier o zi se lucrează şi trei efectuează cu stîlpi hidraulici de tip feromatic şi grinzi desimii linii, o eontitfilii opre- respunzătoare de lapte.
Această situaţie este consecin­ clobile de năuc, cojocul rămine In codrul fiecărui tip se pot
ţa unei activităţi de producţie nu. I C.S. Hunedoara, construc­ in consolă, iar evacuarea cărbunelui otit de-a lungul fron­ în permanenţă umed. lina se urmări şi influenta însuşiri
torul acestui obiectiv, — ne
turilor de lucru, cit şi in preabataje, spre punctele de în­
neritmice, a strangulărilor şi spunea lnq. Ion Bărbii, directo­ cărcare. se face eu transportoare româneşti TR-3 de mare alterează, animalele contractea­ ca : precocitate ridicată, pro­
opririlor din cauza defecţiuni­ rul înreprinderii — îşi retrage capacitate. ză frecvent olecliuni pulmonare ducţie mare de lapte în prima
lor la maşini şi utilaje şi a mereu oamenii şl ne Iasă lu­ Tehnica modernă cu care sint dotate aceste mari fron­ şi în ultima instanţă toiul se perioadă de lactatie. mătăsăo-
altor deficienţe privind orga­ crarea baltă. tale ale Lupeniuluî şi-a găsit stâpini de nădejde in mi-| soldează cu sacrificarea aces­ v.ilalo bună o Unei. rezistentă
nizarea muncii şi a producţiei nerii brigăzilor conduse de Petre Constantin, Caîla Vasile tora. Astle) de cazuri au fost pdicafă cantifale suficientă de
în cariere şi balastiere, cît şi La LI.L. Hunedoara, lucrurile şi Bulnaru Victor. Sini brigăzi omogene, bine închegate, des întîlnile în cooperalivole usuc etc. Pentru realizarea a­
la staţia de prefabricate din au început să meargă tot mal aî căror mineri lucrează împreună de 8— 10 ani. Preocu­ agricole de oroductie din Bo- cestor considerente vor fi luate
beton armat. rău. Această întreprindere a parea pentru ridicarea calificării, pentru cunoaşterea te­ sorod, Ţebea, Vota de Jos, Si-
fost fruntaşă în trecut. Acum in control încopînd cu anul
Planul de producţie reali- întîmpînâ greutăţi. Sînt multe meinică a dotării tehnice dă minerilor din aceste brigăzi bişel, MSrllneşti şi altele. 196fi cel puţin 10.000 capele oi
xîndu-se în salturi, tot aşa se : deficiente în organizarea mun­ posibilitatea sâ obţină randamente de 8— 10 tone pe Greutăţile înlîmpinote in rea­ din sectorul particular si
îndeplinesc şi obligaţiile con­ cii şi a producţiei care o trag post. lizarea efectivelor de ovine în 5 000—6 000 rapel? oi din sec­
tractuale fală de beneficiari. înapoi. Arc nevoie de ajutor. Ceea ce a imprimat o creştere continuă a randamen­ unităţile agricole sînt şi o con­ torul eoooerntisl care vor fi
Acestora nu li se livrează la Şi acest ajutor este chemată telor in aceste abataje este organizarea lucrului pe bază secinţă a crocantului ridicat de bonitate după producţia de lină
timp, conform graficului sta­ să i-1 dea Direcţia judeteonă de cidogrome. Aici se realizează, de multă vreme regi mortalităţi, cauzate De de o
bilit, cantităţile de materiale de industrie locală. Aici tre­ mul de lucru ziua şi fişia, care presupune multă răspun­ parte d; o hrănire insuficientă şl la care se vor face si son­
contractate. Aşa se întlmplă, buie trimişi oameni care să a­ dere din partea minerilor pentru fiecare din opera­ si unilaterală, întreţinere si ca­ daje de control asupra produc­
de exemplu, cu dolomită ce jute concret si să jăspundă p i­ ţiile incredinţate, preocupare pentru executarea la timp zare necorespunzătoare. iar pe ţiei de lapte
se livrează la C. S. Reşiţa şi uă cînd activitatea întreprinde­ a diferitelor lucrări. Este necesar deci, ca de
Uzinelor „Otelul Roşu". A­ rii intră pe făgaşul ei normal In intimpinarea Zilei minerului şl a sărbătorii cente­ de altă porte si de creşterea ocum înainte, cooperaţi vele a­
proape zilnic aceşti benefi­ şi nu din aceia despre care narului cărbunelui, comitetul de partid din sector a ini­ oilor cu lină semifină în toate gricOle de producţie situate la
ciari trim it telegrame sau se spune: au venit, au văzut ţiat o importantă acţiune pentru trecerea la un sladiu zonele cu precipitoţii ridicate altitudini mai mari s! cu păşuni
dau telefoane şi solicită să li şi au plecat. superior in organizarea muncii, prin care să se asigure şi altitudini mari. acestea fiind în zono premontană şl monta­
se trim ită dolomită. Ca ur­ la cile două zile o fi$ie de cărbune extrasă in plus în fie­ moi sensibile fală de condiţiile nă. precum si membrii coope­
mare. ei sînt puşi în situaţia Conducerea întreprinderii care abataj. Potrivit noii ciclograme, in decursul o două mediului notural. ratori si ţăranii Individuali din
ori să aştepte, ori să se roage şi-a stabilit un plan de măsuri zile (şase schimburi), pot fi încheiate 3 cicluri de pro­ Plecînd de la considerentele aceste zone să se preocupe cu
zilnic de I I.L. Hunedoara, să pentru a putea ieşi din impas. ducţie : tăiere şi mutare a transportorului — răpire, per­ amintite în zona oremontană
le livreze dolomită. Dar, aici Unele din aceste măsuri au forare şi puşcare — tăiere şi montare — răpire, perfoiare, si montană unde crester?o întreaga răspundere d> crcsle-
ori nu-i dolomită, ori nu sînt insă un caracter general. Lu­ puşcore — tăiere, cercetare — răpire, perforare, puşcare. altor rase de oi se face mult ren oilor pe baze mai trainice,
vagoane. Ca urmare, planul crurile nu mal pot fi tărăgă­ Aşa cum se poate vedea din repartiţia operaţiilor pe moi greu, este absolut necesar in care scop trebuie sâ nor.
de livrări la dolomită nu a schimburi, lucrările sînt mai dense, corespunzătoare noi­ să se treacă la creşterea Inten­
fost îndeplinit. nate. Este necesar să s^î inter­ lor condiţii tehnice din abataj, posibilităţilor actuale. nim în primul rînd de la rasă.
vină de urgenţă pentru redre­
Depăşirea cheltuielilor de Ceea ce deosebeşte esenţial noua cîclogramâ de cea
producţie, conducerea între­ sarea activităţii acestei între­ precedentă este (aptul cu un schimb nu mai execută ace­
prinderii o pune îndeosebi pe prinderi. Se cere din partea tu­ leaşi operaţii zi de zi. Dacă astăzi un schimb efectuează
seama prefabricatelor din be­ turor o intensificare a efortu­ operaţiile de tâiere şi mutare a transportorului, in ziua
ton armat — fîşiilor de plan­ rilor pentru îndeplinirea pla­ următoare va executa răpirea, perforarea şi puşearea.
şeu — care se produc cu un Este un salt calitativ menit sâ valorifice la un nivel supe­
preţ mai mare decît ecl cu ca­ nului de producţie la toţi indi­ rior experienţa şi hărnicia unor brigăzi formate din mi­ Scrisoare deschisă
re se vînd. Prefabricatele sînt catorii. la toate sortimentele, neri de nădejde, animaţi de dorinţa de a obţine nci şi
intr-adevăr la ora actuală pro­ pentru realizarea întocmai a noi succese în muncă.
I. BARBU
duse nerentabile. Diferenţa, contractelor cu beneficiarii pri­
Entuziasmul tinerilor brigadieri de pe şantierul naţional
însă, dintre cheltuielile de vind livrarea produselor con­ Bumbeşti-Livezeni va înfringe duritatea rocii, fâcînd loc şose­
producţie şi preţul de desface­ tractate conform graficelor sta­ lei modernizate. Foto : V. ONOIU T o v a ră ş u lu i ing. lo an
re este acoperită de la buge­ bilite şi în cantităţile prevă­
M ăie rean u , directorul

In pivniţa bufetului „La cio­
Combinele lansează La ora 9 dimineaţa şeful de banul vesel", inginerul Maxim Pentru diminu­ I. R. E. H. — D e v a
brigadă Ion Şendrescu anun­
Poienaru şi preşedintele coo­
ţase prin telefon pe tehni­
cianul Cornel Frîncu de a­
La uşa mea bal zilnic zeci
ţie din Cristur, loan Peter fac...
ceastă defecţiune. Dar ate­ perativei agricole de produc­ de oameni. Plecare cu bucu­ oraş. Mă întreb pînă cînd va
mal li sfidată populaţia ? Citez
lierul mobil nici pînă la ora plinul. area efectelor riile, fiecare cu necazurile lui. cîtevn cazuri de întreruperi :
16 nu a venit. Poştaşul mi-a adus şl el ctteva 23 VI — de Ia ora 8 la ora
S. 0. S., iar î. M. Â. tace î mai sus, Uniunea judeţeană secetei pufin pe dumneavoastră. deşi 22". Ei, ce spunefi, am drep­
toate
18,20; fn 25 V! ~ de la M la
mii dc scrisori. Sigur,
Fată de aspectele arătate
mal
18,25? fn 3 VII - de la 14 la
acestea vd în/ereseazd
a C AP. si întreprinderea dc
mecanizare a agriculturii din dacă a(i şti ce se scrie ar tate ? de
Qindit.
trebui sâ vd dea de
Dar ce să mai vorbim
Orăştie trebuie să reflecte. zm nH S E a Spun aceasta pentru cd o mare- formalism cind *şi In corespon­
Se cunoaşte că timpul de re­ parte — dacd nu vd e cu su­ denta purlată cu mine laceti
sşa de necesar să plece a- Pe una din tarlalele coope­ coltare a păioa-selor este des­ părare, aş spune cca mal mare la Ici ? Cred că v-ali alcătuit
mîndouă din cooperativă în rativei din Berii) erau trei parte a sesizărilor — privesc nişte răspunsuri lip pe care
combine. Două desfăşurau u tul de înaintat. De aceea, se succesiunilor fazelor de vege­ întreprinderea ce o conduce//.
plină campanie de recoltare? taţie din acest an, este nece­ le da(l, după caz, la dactilo­
activitate frumoasă, insă com­ cerc mai multă operativitate Pin0 mal anul (recul erau grafă, scmnali urgent (afară
Se ştie doar că recoltarea bina condusă de mecanizato­ din partea cooperatorilor si sar ca în următoarele 7-8 zile t.G.O.-urile pe primul loc ; de cazul cind uitali dc o ob­
manuală se face cînd griul a rul Stoian Sainoilescu abia să se Iacă toate eforturile pen­ tn ultimul timp Insd, aii trecut ligaţie stabilită la un nivel
piese. Probabil e mai renta­ dat In pîrgă. Cu cît trece mai se mişca. Avea rupt triun­ a mecanizatorilor pentru ca tru intenslîic area Iriqărilor, de­ „cu succes" bariera locului t care nu vă permite să lacctl
bil să pleci la drum cu trac­ mult timpul, cu atît şi pier­ ghiul de tracţiune şi, ca să recolta de grîu să ajungă oarece eslc ultima fază în ca­ şi vd delaşati net. astlcl) şi ml le trimiteţi (in
torul după ele, decît să le a! derile sînt mai mari. nu stea. o legase cu un lanţ. grabnic in hambare. re culturile de cîmp mal pol Vd scriu această scrisoare plic sau deschise, după cum
la îndemînă ? I beneficia eficient de apa. Este penfru cd pe undeva prin bi­ probabil se hotărăşte curie­
necesar, totodată, să se con-
Situaţie ncmulţumitoare în rourile dv. se manilestâ mult rul). Eu zic c-ar trebui sd tiu
cenlreze eforturile la' sîîrşilul
privinţa recoltării cerealelor lunii Iulie şi (n luna nuqusl formalism fn rezolvarea scri­ jignit. V-aş spune că — lllnd
C A P. Geoagiu. Oro 9. Combinele şi presa sorilor şi sesizărilor oamenilor vorba de sesizări ale oameni­
păioase este şi la Orăştioara spre culturile care încă mai
de balotat paie stau în formaţie, aşteptind muncii. Numai aşa se explică lor muncii — ar II bine să le
dc Jos. Din cile ne-a infor­ reacţionează la umidllale. — de ce omul se adresează o da­ păstrăm secretul...
tractoarele. Mecanizatorii insă nu se pot des­ culturile duble, cele de legu­
mat brigadierul Somoilă Pa- tă, i se promite, nu I se re­ Dar cu „răspunsul — ştam­
parţi de sediul cooperativei. La umbro deasă, me şi altele.
solea, aici sînt Insămîntate zolvă nimic, se mal adresează pilă" ce zlccti ? Din nou pro­
tehnicianul Romcea şi şeful brigăzii de trac­ Incepind de la 10 iulie, da- testaţi ? Atunci să vă da>t
cu grîu 96 de hectare din lorită modificării sensului cir­ o dată, încă o dală şi lot nimic.
toare de la întreprinderea de mecanizare a a­ Protestat! ? Alunch vă dau un cltcva exemple. Rccllili copiile
care s-au recoltat 25 de hec­ culaţiei atmosferice, umidilalea de pe scrisorile adresate de
griculturii Orăştie îşi foc... planuri. exemplu. Poştaşul mi-a adus o
tare cu combina. Manual în­ aerului a şi crescut sensibil, dv. nouă sub nr. 8472. 10.188.
La umbra planurilor, combinele aşteaptă scrisoare de la Oclavian Do­
că nu s-a început pînă la depăşind 50-00 ta sută, far tem­ ri rcanu din Simeria. str. Cuza 8:471, 0.687, 0.688. 0.689. 10 330,
tractoarele. Cind vor sosi ? Seara ? peratura aerului fn orele de a­
10 iulie ac., cu toate că * Vodă nr. I. Citez din scrisoare : 2 273.. Ei, ajunge, că n-o să
Foto : GH, ŞENDREANU miază a coborît cil 6-tO qrade „Pentru evitarea numeroaselor umplu coloana cu cifre I
46 de hectare sînt în pantă fată de zilele toride. In restul Aşa că, zic cu, tovarăşe di­
şl nu se pot recolta me­ lunii iulie vor predomina tem- sesizări ce vă sosesc zilnic la rector, (acell putină rirdlne fn
redacţie, printre care întreru­
canizat. De ce nu se recoltea­ peralurilc obişnuife 26-32 qra­ perea curentului electric, vă problema scrisorilor şl sesiză­
ză ? Brigadierul a căutat să de în sud şl 22-28 qrade în rog a mă lămuri căror foruri rilor. Luaţi acolo nişte măsuri
ne lămurească cum că e prea nordul tării. competente mă pot adresa mai ca lumea. Nu mal puriali
verde şt.. Realitatea e altfl Canicula are totuşi şl efecte pentru a se rezolva oceastă oamenii pe drumuri, nu Ic mai
\ă
laceti greutăţi. Pe dv. nu
problemă foarte neplăcută, ce
Nu orc cine să se ocupe de Preşedintele : pozilive: grăbirea coacerii se repetă de 2—3 ori pe săp- alarmează iaptul că eu aproape
— Noroc tovarăşe inginer.
organizarea muncii. Preşedin­ tămînă. Am semnolat la sta­ zilnic vă trimit cîte o sesiza­
Să bem in cinstea celor rare fructelor, a legumelor din zo­
ta Maria Surdu şi brigadiera ne caută, că de găsit nu ne nele iriqale. creşterea conţinu­ ţia de radioficore din loc oii - re ? N-a(i obosit semnind
Marla Georgescu erau ple­ găsesc nici cu luminarea Os­ tului de zahăr în special la tale unde au fost criticaţi, la răspunsuri ?
In speranţa că punem punct
Uzina electrică Deva (nr. 2264
cate la Simeria să aducă saci. pătar, mai dă o tura ! struguri, care promil. caii la tl v din 3 IV ac., nr. 3232 din corcspondenlei noastre pe a-
Ce-or fi făcut pînă acum '< 20 V, nr. 4029 din 27 VI), am ceasfd temă. aştept ultimul
Desen de V. MIHÂILESCU şi cantitativ, o producţie bună.
Şl-apoi, la urma urmei, era fost personal in repetate rîn- dv. răspuns.
duri la sectorul energetic din REDACŢIA