Page 5 - Drumul_socialismului_1968_07
P. 5
P R O LE TA R I T5TN TO AT E TWRTT.R. U N T7I-V A I
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
pe trimisul special al guvernului
Republicii Federale a Nigeriei
M arii dupS-amiază, tovară Georqe T. Kurubo, ambasa La întrevedere, care s-a
şul Nicolae Ceausescu. secre dorul Republicii Federale a desfăşurat înlr-o atmosferă
tar qeneral al Comitetului Nigeriei In U R.S.S , trimisul
Central al Partidului Comu cordială, a participat George
nist Român, preşedintele Con special al şefului quvernulul Macovescu, prim-adjunct al
siliului de Stat, a primit pe nigerian. ministrului afacerilor externe.
•Ml
Secretarul general al 0. N. U.,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Oraşul
11 Thant, a sosit la Bucureşti
ANUL XX NR. 4198 MIERCURI 3 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BANI
In după-amiaza zilei de marii noasa, secretarul general al muzee
a sosit In Capitală secretarul ON.U. a fost tntimpinat do
general al Organizaţiei Naţiu Corneliu Mănescu, ministrul
nilor Unite, U Thant. care va afacerilor externe, preşedintele
Minerii din Lupeni demonstrea te a Comitetului Administrativ celei de-a XXU-a sesiuni a A
fan Bălan si Aurel Moqa. mi lor
conduce lucrările reuniunii mix
dunării Generale O N U ., Şte
de coordonare al O.N.U. şi Co
mitetului pentru programe st niştri. Mirceo Maliln, adjunct
coordonare al Consiliului Eco al ministrului afacerilor exter Vlrsta milenară II conferă
ză practic posibilitatea depăşirii vor desfăşura la Bucureşti în basador, reprezentantul perma Kievului nu numai farmecul
ne. Gheorghe Diaconescu. am
nomic sl Social O.N.U., care se
contrastelor dintre vechi şi
nent al României la O N.U., şl
tre 3 şl 5 iulie.
La sosire, la aeroportul Bă alte persoane oficiale. nou, ci şi caracterul unul o
raş muzeu, oraş al vechilor
biserici şi mănăstiri ţ de acest
ritmice a planului de producţie Convorbiri oficiale la Ministerul lucru Ui dai cet mai bine
scama, cind arunci o privire
asupra panoramei
oraşului
dinspre Nipru şi vezi cum 1n
diferite Incuri cerul este a
Lupenii, cea mai mare mină de plan. Conducerea exploată Afacerilor Externe tins de frunţile aurite ale
a Văii Jiului, se prezintă la bi S C H I M B DE rii urmăreşte în permanentă a bisericilor.
Un loc de scamă
prinlre
lanţul primului semestru cu sigurarea liniei de front, dove ele II au cele 13 cupole ale
realizări valoroase, care con dind prin aceasta că producţia Marti dimineaţa, la Minis nistri al Republicii Socialiste bisericii Slfnla Solia.
firmă locul de frunte ce îl ocu EXPERIENŢA de cărbune poate fi realizată terul Afacerilor Externe al România, lace o vizită oficială In cadrul complexului mo
pă statornic, in rîndul exploa numai avîndu-se în vedere Republicii Socialiste Româ în tara noastră. numentelor arhitectonice ale
tărilor miniere din judeţ. Pro perspectiva. nia, au început convorbirile La convorbiri au participat secolului XI-XVIU, situai pe
ducţia de cărbune extrasă pes Promovarea în subteran a oficiale între Corneliu Mă Vasile Şandru, adjunct al mi cele cinci hectare ale unei
te prevederile planului însu $1 preluată fără intîrziere de lor Bulnaru. Alexandru Oltea- unor metode avansate de lu nescu. ministrul afacerilor ex nistrului afacerilor externe. Ion foste mănăstiri, biserica Sfia
mează de Io începutul anului către toate exploatările. nu şi Nicolae Aiftinicăi — au cru şi folosirea cu randament Obradovici. ambasadorul Româ
33.716 tone. Căile si mijloacele care au ajuns la o productivitate de sporit a tehnicii miniere sînt terne al României, si Jiri Ha- niei la Praga. Georqe Marin şl la Solia din Kiev constituie
una din mărturiile artei ta
Semnificaţia majoră a acestei condus la obţinerea acestui re 4015 kg de cărbune pe post, alţi factori importanţi care jek. ministrul afacerilor exter lentaţilor ziditori dc lăcaşe
cifre constă atît in valoarea ei zultat sînt numeroase. Dintre cu 103 kg mai mult fată de condiţionează sporirea produc ne al R.S. Cehoslovace, care. Vasile lleasa, directori In bisericeşti, care au clădii o-
impresionantă cit şi în modul acestea, pîrghia cea mai pu prevederi. Pe această bază nu tivităţii muncii Specialiştii de Ia invitaţia Consiliului de Mi- M.A.E. pere unice fn Iclul lor In nu-
în care ea a fost oblinutâ. O ri ternică o constituie complexul mai sectorul V a extras mai la Lupeni urmăresc permanent Din partea cehoslovacă la
cum însă. concluzia de bază cc de măsuri menite să asigure o bine de un sfert de milion de concentrarea producţiei în a convorbiri au luat parte Karel
rezultă de aici este faptul că creştere substanţială a produc tone de cărbune bataje cu front lung. capabile Komarek, însărcinatul cu afa
minerii de la Lupent sînt sin tivităţii muncii. Din relatările Cu realizările sale sectorul V sâ asigure producţii ridicate.
gurul colectiv din Valea Jiului tovarăşului Ion Popescu. ingi nu reprezintă o „floare rară" In acelaşi timp se acţionează Cronică ceri ad-interim al R.S. Ceho REPORTAJ PE OLOB
care demonstrează practic si cu nerul şef al exploatării, aflăm în cadrul exploatării. Dimpo pentru dotarea acestor abata slovace la Bucureşti, Antonln I
rezultate de valoare ce impor că productivitatea muncii pla trivă Preocuparea susţinută a je cu utilaje moderne. Numai Krouzil, director în M A E., Jo-
tantă deosebită are pentru o nificată pe exploatare este de conducerii minei pentru a rid i în acest an au fost date in ex Prin Decret al Consiliului de hanes Jaromir, secretarul per meroase fări ale lumii. Zidi
exploatare minieră îndeplinirea păşită cu 100 kg de cărbune ca toate sectoarele la nivelul ploatare 4 abataje frontale ar Stat al Republicii Socialiste sonal al ministrului afacerilor tă In anul 1037, ea a avui un
şi depăşirea ritmică, in fiecare pe post, iar în subteran cu indicatorilor de plan î$i arată mate si podite metalic, în care rol dc seamă fn întreaga
zi. decadă şi lună a sarcinilor 105 kg. In abataje, randamen din plin roadele. Din cele 0 tăierea şi transportul se fac România, tovarăşul Emil Dră- externe. via fă a stalului kiev! ian.
do producţie. Exemplul Lupeni- tele înregistrează o creştere de sectoare productive. 8 îsi înde mecanizat. Avantajele abataje gănescu a fosl numit 1n func Convorbirile s-au desfăşurat Concepută ca centru religios
lor infirmă acele „Icorii” potri aproape 10 la sută, lată de a plinesc si depăşesc cu regulari lor mari, mecanizate, sînt lesne ţia de vicepreşedinte al Consi într-o atmosferă cordială, prie al Ucrainei şl câ reşedinţă a
vit cărora ritmicitatea produc nul trecut. Cele mai inalte tate planul de produclie. Chiar de dedus. In sectorul III, de liului de Miniştri. tenească. conducătorilor mitropoliei
randamente se realizează si de si sectorul II. unde se fac sim pildă, brigada condusă de mi
ţiei. alit de mult discutată în Kievului, ea a tost nu numai
această dată în sectorul V — ţite o serie de greutăţi de or nerul Ion Popescu. formată din
Valea Jiului, n-ar fi posibilă. din geologic, se apropie de „ li un lăcaş slinl, ci şl un cen
ccl mai mare din Valea Jiului 60 de oameni, lucrează cu tru de cultură. Aici lucrau
El aduce în prim plan o expe — unde brigăzile conduse de nia de plutire". Aici se afirmă combina şi dă zilnic o produc cronicarii timpului, aici a lost
rienţă demnă de a fi studiată minerii Petre Constantin. Vie- in ultima vreme brigada condu ţie de peste 600 de tone de căr ÎN EDITURA POLITICA A APARUT : fnliinţată prima bibliotecă
să de Andrei Ciciu care. lu- bune. Aceasta echivalează cu
crînd într-un abataj frontal do un randament de 4.83 tone de din Rusia şi lot aici sc des
peste 80 de metri, obţine ran cărbune pe post. cu aproape NICOLAE CEAUŞESCU făşurau ceremoniile olicia/c»
damente superioare. primirile de ambasadori şl
700 dc kg mat mult dccît ran altele.
Unul dintre „atuurilc” de bază damentul mediu în restul aba 120 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN 18 4 8 Timp de secole. biserica
Ascensiune alpiniştă ? Nu,
C E W T E i l A R U L ale minerilor din Lupeni în rea tajelor. minerul ladislau Toma de la — Cuvînlare rostită la adunarea populară din Capi Slinla Sofia a losl şi lăcaşul
accslor indicatori
îl
lizarea
.constituie fără îndoială $i exe L. VISKI E.M. Teliuc coptureşte fron tală — dc veci al unor cneji şl mi-
.C IR B U IV E L III. cutarea atentă. la timp tul de lucru sub atenta su tropolifi ai Kievului. In anul
1054 aici a lost fnmormintat
a tuturor lucrărilor de praveghere a artificierului Lu 29 iunie 1968 şi întemeietorul bisericii, ma
pregătiri. rianul la a- ontmuare in pag. o 3-oJ dovic Nagy.
rele cneaz laros/av ccl în
.cest copjlol a fost depăşit în Broşura a fost editată intr-un tiraj de masă. ţelept. ■ ■
primul semestru cu 100 metri
1068-—1968. O suta de ani de muncă pentru scoaterea In cursul existentei sale de
la lumină a diamantului negru din bazinul Jiurilor. Un liniari. De aici. denotă că mina pesle 000 de ani, biserica
Lupeni este singura din întrea
crimpei de o deosebită valoare din istoria neamului, pa ga Vale a Jiului care reali Slinla Solia a ars şi a fosl
gini in care fapte de bărbăţie şi eroism sînt scrise cu li zează acest important indicator distrusă parţial dc cilcva ori.
tere de aur. O sută de ani in care minerii au scos la lu Dar, de fiecare dală ea a re
mină cărbunele şi adevărul, lumina şi dreptatea. O sulă născut din cenuşă lot mal
de ani plini de frămintâri sociale şi politice, merituoşi ca frumoasă. Fiecare reconstruc
puţini a(|ii in făurirea timpului pe core-l trăim astăzi. Pe ţie a influenta! desigur asu
rioadă de glorie in istoria mineritului românesc... pra aspectului el exterior a
Aşadar, anul acesta se împlinesc o sută de ani de Cînd lucrurile propiind-o de Irăsâturile spe-
cind se exploatează, pe cale industrială, cărbunele in Ingrăşătorii Culturi succesive pe cilice arhitecturii secolului
bazinul Văii Jiului. Respectiv de atunci de cind Societatea fn care era rezidită, dar, cu
braşoveană de mine şi furnale construieşte calea ferată de miei toate acestea, fn ea s-a pds-
Simeria — Petroşani, permiţind astfel o moi bună legătură suprafeţe cit mai mari! se încurcă trat minunat nota caracteris
intre Valea Jiului şi restul localităţilor transilvănene (după tică a vechii arhitecturi bi
P Munteanu şi I. Poporogu).
Şi anii grei şi trişti au incepul să se depene, Io fel ca întreprinderile agricole de In aceste zile, pe ogoarele care lipsesc cu desăvtrşire). sericeşti.
viaţa minerilor plir.â de lipsuri şi suferinţi. Că minele a slat au organizat în acest an, Datorită precipitaţiilor re lară de asta C.A.P. nu are să- judeţului nostru se recoltează Din această cauză cele trei Centrul compoziţiei arhi
parţineau unei societăţi sau alteia, toate erau guvernate în peste 100 de ferme, în- duse se simte mai mult mintă de porumb. La urma ur păioasele, lucrare ce dă satis combine repartizate aici (două tectonice reprezintă încăpe
de acelaşi interes : profit maxim. Aşa se explică de ce grăsătorii de miei pentru ca oricînd necesitatea de mei mai este timp (?!). Am facţiile unui an întreg de mun sînt pentru Sincrai) nu vor pu rea centrală bine iluminată
dominanta mineritului o constituia tehnica rudimentară, export, cu o capacitate to a se completa deficitul de fura vrea ca optimismul brigadieru că. De aceea majoritatea con tea lucra la capacitatea ma şi bogat ornamentată cu aur
cele mai grele condiţii de muncă şi de viaţă, exploatarea tală de peste 170.000 de ca je si produse lequmicole nrîn lui să dure/.e, dar practica si siliilor de conducere au mobi ximă. Nici toate atelajele nu şi mozaicuri. Spre sud, vest
cea mai nemiloasă a forţei de muncă. pete culturi succesive De aceea, co realitatea demonstrează că în lizat resursele materiale si pot fi folosite la transportul şl nord se formează Irci în
Parcurgem astăzi, cu ajutorul exponatelor de la mu La ferma Mahtru a I A.S. operativele agricole de prodne- crederea brigadierului e ne jus umane pentru a evita pierde griului fiindcă nu are cine să căperi care se încheie cu arca
zeu, evoluţia tehnicâ a mineritului în Valea Jiului. Şi sin- Giurgiu, de exemplu, unde lie au luat unele măsuri orga tificată. rile cauzate prin scuturare. lucreze cu ele Se naşte totuşi de duble, iar spre est se con
lem tentaţi să credem câ nu se putea munci şi trăi în se îngraşă 5.000 de berbe- nizatorice care. aplicate în Toate ar fi bune la qrădina La cooperativa agricolă de întrebarea: Ce-a lăcut consi turează apsida centrală In
acele condiţii, câ nu putea exista o asemenea viaţă. cu(i, s-au amenajat şoproa- practică, vor recupera substan cooperativei aaricole d> pro produclie din Orăstie s-a re liul de conducere pînă acum că jurul corpului central, la e-
Dar mineri cu pârul alb, care au pâşit cu bârbâţie şi prin ne prevăzute Cu pardoseli ţial lipsa de furaje si lequme. coltat în întregime orzul, iar doar a avut destul timp la dis faj. pot II văzute încăperi
aceşti ani — fosil Cotoţ, Aron Cristea şi alţii — ne con din grătare de lemn, insta La cooperativa agricolă de ducţie de la Batiz, dar nu se gă în ziua de 1 iulie combinele poziţie pentru pregătire? dreptunghiulare, formale din
ving prin forţa cuvintului rostit din amintirea anilor pe late ia circa 80 cm de sol. nroduclie Slrei-Sînqeorqiu con sesc în lot satul cîliva oameni au intrat pe tarlalele cu grlu. Un alt aspect care demon încrucişările rlndurilor de
trecuţi in întuneric. La ferma N. 10 a LAS. care să strînaă frunzele ră Pînă seara, s-au recoltat 30 de strează că munca se desfăşoară piloni. La etajul doi se altă
Privim la tot ceea ce este astâzî în Valea Jiului. Oraşe Peştera, unde se îngraşă siliul de conducere a liotă rit ca mase po teren de la recoltatul hectare. Din cile ne-a infor defectuos II constituie si modul fncdperea corului şi două
modeme, cu toate atributele noului. Valea Jiului — cen 3.000 de miei, furajarea se dună orz să insăminlcze 20 verzei de vară. A$a ne-a moti mat inginerul cooperativei. Ion cum se utilizau (in ziua de 1 săli festive, cu arcade în
tru carbonifer, Valea Jiului — centru energetic, — Valea face numai cu hrană uscată hectare cu norumb furajer. In vai tovarăşa brigadieră Aqnela Avram, am reţinui că mecani Iulie) cele două mijloace de dreptate spre centrul biseri
Jiului — centru universitar; cele mai mori mine din ţară (făină de lucernă sau de alte ziua de 1 Iulie era arată si dis Minier această situalie. Aici zatorii Gheorqhe Giurgiu, Ion transport — autocamionul coo cii.
asigură ponderea producţiei de cărbuni cocsificabili in furaje fibroase In amestec cuită o supralală de H hec trebuie să se însămînt^v.e un Dănilă şi Auqustin Ştefan au perativei sl tractorul cu re Una din particularităţile
economia naţională. Mii de apartamente, oraşe şi car cu nutreţuri combinate), ad tare, urmînd ca în zilele urmă hectar cu castraveţi după var folosit din plin timpul de lu morca — la transportul pale ornamentaţiilor Interioare ale
tiere noi, cosă de cultură nouă, şcoli noi, complex stu ministrată în hrănitoare au toare să se însămînleze porum ză. Terenul e bun si sin! condi cru. lor de orz. Au stal amlndouă bisericii Slinla Solia o con
denţesc nou, cluburi şi cinematografe noi — totul este tomate. realizate în atelie bul Brigadierul Griqore Fazî- ţii de irigare, dar din motivul Aşa stau lucrurile la Orăş- în spatele presei de balotat orc stituie faptul că mozaicurile
aici nou. E poate cea mai fidelă întruchipare a rzbînzii rele proprii. kaş ne-a informai că această arătat mai sus nu se poale tie si in alte cooperative agri In $ir. Puica foarte uşor să se completează şl se întrepă
unor idealuri pentru care s-a luptat decenii de-a rindul, Pentru viitor se preconi lucrare s-a lacul destul de re planla si s? amină de pe-o zi cole. Dar... lucreze numai maşina — spu trund cu picturile murale,
pentru care in 1929 a curs singe pe caldarîmul Lupeniu- zează organizarea unor în- pede, datorită faptului că şi re pe alta. că doar nu mai e mult ...Cinci combine dormitează nea şeful dc brigadă Sltnea — lapl Inedit fn arhitectonica
lui. Notez impresia, consemnatâ lapidar, a unui ziarist grăsălorii de miei speciali coltarea orzului si eliberarea şi... vine bruma (an uitat ce la brigada Baliz de parcă ar şi să nu stea şi tractorul ca bisericilor de lip blzanlin.
străin care a vizitat de curînd Valea Jiului : ....mostră a zate, amplasate pe lingă terenului de naie s-a executat au păţii în anii trecuţî). fi iarnă. Mecanizatorii aşteap să-l plătească degeaba coope Ca mărturie a preţuirii de
unui trai fericit, îmbelşugat, a unei vieţi demne de seco actualele înqrăşătorii de tau înfr-un timp relativ scurt. Posibilităţi de însăminţare a tă cu nerăbdare să intre In la rativa. care se bucură accsl monu
lul nostru... Dar, apropo, aici, in afară de mine, n-a fost rine. Aceasta va da posibi Consiliul de conducere de la culturilor succesive sini în nurile cu grîu. însă li s-a spus Dar cine să se ocupe dc tre
nimic Străinul se miră fiindcă nu mai vede nimic. Nu litatea folosirii bucătăriilor cooperativa agricolă de pro loale cooperativele. Insă amî- că. , e prea verde. Realitatea e burile acestea dacă cel care ment de arhitectură, fn cu-
mai vede pentru câ socialismul a şters din tablou mi furajere moderne, existente ducţie din Slrei-Săcel aşteaplă alta. Inginerul agronom Gheor sînt puşi să le Iacă au alte rfnd la Kiev v a II sărbătorit,
zeria, chinul, nesiguranţa; a dârîmot cocioabele, a creat la aceste unităti, precum si deocamdată ploaia. Cel puţin nările $1 lipsa de iniţiativă ba ghe Mihet îşi manifesta Îngri preocupări ? prin holărtrea U.N.E.S.C O.,
muzeu pentru „tehnica" trecută. In locul vechiului tablou a experienţei acumulate în rează drumul acestora Consilii jorarea fală de lipsa sacilor. Flecare zl amînată nu face jubileul bisericii Slinla So
a aşezat altui, pe core-l contemplâ cu mulţumire local organizarea fluxului tehno a$a a căutat să ne justifice la le de conducere au datoria dc-a allceva derît să se piardă can- lia, care prin valoarea sa
început briqadierul Vasile Tu-
nicul şi străinul... logic. doroiu. Din discuţii a reieşit privi cu mal multă seriozitate Consiliul de conducere al coo filăll însemnate de grîu. In a- poate li comparată cu bise
N. ANDRONACHE această acţiune. Uniunea jude perativei a tot amînat de pe o ceaslă privinţă se simte nece rica Slinla Solia din Constan-
că aici ar trebui să se însămîn ţeană a C. A. P. şi Direcţia sitatea intervenţiei Uniunii tinopol şi cu alle mart mo
leze cu porumb siloz cam 3 agricolă trebuie să Intervină zi pe alta Întocmirea formelor judeţene a C A P. şi a consi numente arhitectonice ale lu
hectare. Nu e chiar sigur pen prompt pentru înlăturarea ba pentru procurarea acestora, (să liului popular comunal. Re mii.
tru că nu s-a hotărît unde să rierelor ce slau in calea insă- nu mai vorbim şi despre salte colta e promiţătoare, e păcat
» A W , se are, pămintul e tare si-n fi mîntărll culturilor succesive. lele pentru colectarea plevel să se Irosească pe cîmp.
L e se scrie in răspuns şi
care este realitatea
\cum aproape trei luni. por da Hor ia s-au belonaJt sl tro M. Koqălniceanu, Iar în alte
' id de la sesizările adresate tuarele. urmând ca în curînd să zon» — str E. Văcârescu —
uului de unii cetăţeni ai ora fie turnat si asfaltul. Au înce s-a trecut Ia asfaltarea trotua
- i lui Deva s-a publicat mate put lucrări de modernizare a rului, operaţia continuind apoi
- Iu I intitulat: Comitetul e- străzii împăratul Traian unde. In cartierul Gojdu. Invităm pe
’CUltv al Consiliului popular pe porţiunea din spatele spi Iov. Stelian Popescu să facă o E m isiu n i In re lu a re ; îo.ao
municipal să Intervină mal talului s-au montat bordurile vizită pe strada E. Văcârescu Curs de lim b a franceză fle r .
fiile ÎS şl IC); 11,00 C urs de lim
Imtărîl pentru rezolvarea pro Si a început să lie aşternută Si să vadă câ nu este nici vor ba rusă (le c ţiile 15 şi 1«); i 2,xn
blemelor gospodăreşti” . In ar îmbrăcămintea. De asemenea, bă de aslaltarea trotuarului. T .V . p e n tru sp e c ia liş tii d in In
ii ol era vorba, pimlTf» altele au început lucrările de amena Numai in închipuirea celui ca du strie. Tem a t A u to m a tiz ă ri
In m a şln l-u n clte ; 12,30 In c h l-
ţi despre starea necorespvmzâ- jare si pe slrada Pescăruşu re a întocmit răspunsul, pe a derea e m is iu n ii de dim in eaţa 1
Jire a unor străzi ale oraşu lui. ceastă stradă a început asfal 17.30 P entru cel m ie l : F ilm u l
lui. Controlînd la fala locului Consiliul popular municipal tarea trotuarelor. Nu înţele „C a lu l F u ry “ ; 18.00 T e le e ro n lra
econom ică.
R e n ta b ilita te a —
» s-a făcut pentru înlăturarea n trecut în mod hotărît la gem cum de se trimit ziarului co ro la r al a c tiv ită ţii econom icei
neajunsurilor semnalate am con- faple. Si aceasta est? bine A asemenea răspunsuri. Or, răs 18.30 Curs de lim b a jrerm acâ
(foclia a 20-a); 13,00 „Ş ezătoa
^1 a Lat. spre bucuria noastră, că vem convingerea că si celelal punsurile la semnalele critice rea celor tre i generaţii**. E m i
-i trecut hotârît la lapte. Con- te probleme ridicate în materia ale ziarului nu sînt o simplă siune p e n tru tin e re t. T ra n s m i
S uceavit;
^liul popular al municipiului, lul respectiv îşi vor găsi, pe formalitale Ele trebuie să indi sie dire ctă de la de s tă ri,
i».3n
T e le ju rn a lu l
plin organele sale corespunză- parcurs, rezolvarea cuvenită. ca măsurile concrete luate st l.VSS B u le tin u l m eteorolog Ir ;
:are, a luai măsuri pentiu fe- Am rămas insă contrariaţi ci-- rezultatele la care s-a ajuns, zo.fio M uzică po pulară ro m i
urască: 20.1S T ra n sfo ca to r. Te
-cerea, pavarea si moderniza lind un răspuns al Trustului de dacă starea da fapte relatată a :nu: Plecat fă ră adresă; 20,11
rea mai multor străzi. Astfel, construcţii din Deva In acest tost îndreptată In ce o priveş (Uu/.icA pe ntru m ic u l ecran.
pavat in întregime strada răspuns semnat de directorul te. conducerea Trustului de M elodii de m uzică uşoară r o
manească In p rim ă
a u d iţie ;
Enescu. a fosl reasfaltală trustului, tov. Stelian Popescu. construcţii din Deva ar trebui 31.03 A va n p re m ie ră ; 21,25 Te*
strada 23 August, pe toată se spune : „Pentru a se crea un să dea dovadă de mai multă Irclnem atcca. „F o c u ri In noap-
porţiu-nea unde s-au îăcut lu- acces mai uşor pentru pieloni seriozitate atunci cind trimite fe« film a rtis tic cu E dw ard
-rările d? canalizare, s-au c.. R ohinson: 22.45 T e le ju rn a lu l
de n o a n lc; 23,00 înch idere a e-
i 'orobat qronile de ne strada in noul cartier Gojdu. s-a gră răspunsuri semnalele critice Mecanizatorii Gheorghe Popa şi Cornel Cristea lucrînd cu combinele la recoltatul griului pe ogoarele C.A.P. din Geoagiu. m ls lu n ll.
> I. Emlnescu şi Horia Pe stra bit betonarea trotuarului străzii ale ziarului.