Page 53 - Drumul_socialismului_1968_07

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA I
Constructorii Se

predă

hunedoreni subscriu
ştafeta

f
la economisirea şi...

fondurilor valutare entuzi­

Interviu cu tovarăşul
IOAN V. GHEORGH1U, asmul
director contabil la I.C.S.
Hunedoara ANUL XX NR. 4210 MIERCURI 17 IULIE 1968 4 PAGINI 30 BANI
(De lo corespondentul
g' ■-------- nostru Aurel Ţibea). De
Fa serie Io serie, rezulta­
In scopul îmbunătăţirii bo- noi constructorii. La recenta ifl tele sint tot moi bune.
lantei de plăti externe — se adunore o activului de partid Cind serio a treio şi-o in-
oroto Io plenara CC. ol unde s-ou dezbătut docu­ cheiat perioada de mun­
P C.R din iunie. — :e impun mentele plenarei CC. al încheierea vizitei conducătorilor co am ovul impresia ca
o serie de măsuri pentru P C.R. om hotorit să redu­ recordul stabilit de eo nu
creşterea producţiei destinate cem termenele de execuţie lo va moi fi ajuns, pentru
majorării exportului, precum construcţio cuptoorelor elec­ că intr-adevâr lucrase bi­
şi reducereo importului, pen­ trice ce vor ovea o capaci­ ne. Ne-am inşelot inso.
tru înlocuirea unor produse tate de cîte 50 tone. să ur­ Simbotă. recordul eî o
prevăzute să Fie importate cu gentăm lucrările la extinde- căzut. L-ou doborit cei
produse creole in interior. Am reo ojustojelor de Io lomino- din seria o IV-o — un
solicitat in acest sens păre­ fite mijlocii şi benzi, core vor şi de stat în judeţele Galaţi şi Brăila grup de tineri de Io în­
rul de 650 mm, linia de pro­
rea tovarăşului loon V. Gheor- treprinderea de construc­
ghiu. director contabil Io asigura imbunâtâţireo condi­ ţii siderurgice Hunedoa­
I.CS.H. ţiilor de lucru şi creştereo ra Ei ou dislocat şi trons-
■— Problema gospodăririi producţiei de laminate. De a­ portot cu roobo 155 tone
judicioase şi reducerii Fon­ semenea. vom devonsa cu de nisip, ou lopâtot 235
durilor volutore este una din două luni termenul de pu­ Cuviutaroa tovarăşului tone gribluro. ou incăr-
aspectele esenţiale ale eîi- nere in Funcţiune a instala­ cot şi descărcat 143 tone
cienţei activităţii economice. ţiei de cocs mărunt de !a Că- Largi orizonturi de nisip şi pietriş şi au
Lo reoli/orco ocestui dezide­ fon. ciuruit 60 tone de nisip.
rat considerăm că putem şi — In codrul întreprinderii S-a realizat cea moi ma­
trebuie să aliniem toate re sint preconizate a se Folosi o construcţiei re producţie pe cop de
zervcle do core dispunem. seamă de utiloje, mecanisme NICOLAE CEAUŞESCU brigodier, tinerii de lo
Fimd o întreprindere de con­ şi dispozitive din import. Cum I C.S.H respectindu-şi cu­
strucţii. aportul nostru Io eco­ acţionaţi pentru chelluireo ra­ româneşti vântul dat în faţa vechi­
nomisirea Fondurilor valutare ţională o ocestor fonduri ? lor brigadieri cu core au
se concretizează în principal — După cite se cunoaşte, Sllmaţl tovarăşi, al IX-lca al partidului a trasat sociale, de dezvoltarea demo­ comunist să pună pe primul stat de vorbă înointe de
prin reducereo termenelor de în sectorul de conslrucţii- un program vast de înflorire cratici socaliste. cousidcrlnd că plan rezolvarea problemelor plecarea pe şontier.
execuţie lo obiectivele indus­ montaj se folosesc o gomă de nave Vă rog să-ml daţi voie să vă a patriei noastre socialiste. Ne numai aşa putem crea condiţii construcţiei socialiste In pro­ Am stat zilnic în mij­
triale. largă de utiloje. dispozitive şi transmit un salut călduros din aflăm fn al treilea an al cin­ optime pentru mersul toi mal pria ţară, aceasta respcctind locul lor, i-am văzut pe
— La ce vă reFerîţi abor- mecanisme ce au ca scop me­ partea Comitetului Central al cinalului Analizlnd rezulta­ rapid înainte pc calea desă- una din îndatoririle principale toţi animaţi de aceeaşi
dind problema din acest canizarea operoţiilor cu ma­ Tn continuarea vizitei de partidului, a Consiliului de tele obţinute pină acum, care vîrşirii construcţiei socialiste, ale solidarităţii internaţionale.
unghi de vedere ? re volum de muncă. O sene lucru întreprinsă la Galaţi, Stat şi a Consiliului de M i­ ne arată că planul producţiei pentru trecerea treptată la Fău­ (Aplauze puternice).
— Pentru exemplificare mă de dispozitive le vom con­ marţi dimineaţa tovarăşii niştri şi totodată să vă felicit industriale a fosl supraîndepli- rirea societăţii comuniste 1n Este cunoscut că România
voi referi la recentul succes fecţiona în codrul întreprin­ Nicolae Ceauşescu. Ion Gheor- din inimă cu prilejul aniver­ nit. apare cu claritate perspec­ România. Partidul nostru por­ dezvoltă relaţii dc colaborare
obţinut de colectivul nostru de derii, renunţînd ostiei la achi­ ghe Maurer. Paul Niculescu- sării pe care o sărbătorit» în tiva că prevederile cincinalului neşte de la premisa câ rezol­ şi cooperare cu loate ţările Şantierul
constructori. După cum se ştie ziţionarea lor din import. Al Mizi-I. Vir.qil Trofm şi Jlie acest an, împlinirea a şase se­ să lie nu numai realizate ci şi varea tuturor problemelor pri­ lumii, fără deosebire de orîn-
noi am reuşit să asigurăm in- tele vor fi procurate din ţară Vcrdcţ au poposit la şantierul cole de existenţă a oraşului depăşite. La toate aceste suc­ vind dezvoltarea sociclătii duirc socială, fiiod convinsa
troreo in Funcţiune o lami­ In oceloşi timp însă, există naval — una dintre cele mai Brăila. cese o contribuţie dc preţ aţi noastre priveşte nemijlocit în­ că In felul acesta îşi aduce nafional
norului bluming de 1 300 mm reolizote pentru activi toţii» vechi întreprinderi ale oraşu­ Oraşul dv., cu vechimea sa adus şi aduceţi şi dumneavoas­ tregul popor, pe muncitori, pc contribuţia la cauza prieteniei
cu trei luni moi devreme de- specifice de construcţii-mon- lui, radical înnoită, dezvoltată multiseculară, a cunoscut 1n tră, brăilcnih (Aplauze prelun­ lărani, pe intelectuali, pe lot! şi colaborării între popoare, la Bumbeşti-
cit prevederile iniţiale. Dato­ toj numeroose utiloje. dispo­ si modernizată in anii noştri anii conslruclîcj socialiste o gite. urale). cei care muncesc din patria cauza păcii mondiale.
rită acestui lopt o cantitate zitive şi unelte cu more ran­ In 1060 a fost construită )a puternică dezvoltare. Am vizi­ Am obţinut de asemenea re­ noastră şl că nu există proble­
de 90.000 tone de lingouri de dament care nu le putem nici Galaţi prima navă maritimă tat uzina „Progresul", care a mă ce nu trebuie cunoscută dc Ţara noastră, întregul po­ Livezeni
oţel nu vor moi Fi trimise in confecţiona, nici procura dm de 4.500 tone. navă care poar­ devenii In zilele noastre un zultate bune, 1n primii doi mase, asupra căreia oamenii por român şi-a exprimat şi isi
fn dome­
ani ai cincinalului
străinătate pentru o prelu­ ţorâ. De remarcat că pentru tă numele oraşului. De alunei puternic centru al industriei niul produclici agricole. Anul muncii să nu-şi spună cuvîn- exprima solidaritatea deplină
crare iniţială (blumuire), ci procurarea acestoro sint nece­ constructorii navali gâlâţenf de utilaj greu. Trebuie să spun accsla cu loatc yreutălilc pro­ tul. Numai In Felul acesta se cu poporul vietnamez, care Işi
operoţio respectivă se va fa­ sare modeste fonduri valutare avi urcat neîncetat treptele că in raport cu situaţia de vocate de secetă, datorită con­ creează garanţia că măsurile e­ apără independenta naţionala dorinţă de o iucro tot mai
ce acum în condiţii bune la şi ca atare inveslireo unor o- maturizării : in acest răstimp acum doi ani activitatea uzi­ diţiilor superioare socialiste laborate dc partid şi dc gu­ împotriva agresiunii Imperia­ bme de la o zi la alta.
acest important agregot si­ semeneo sume merită să fie durata de construcţie a unei nei a evoluat mult. Colectivul în care munceşte ţărănimea, vern corespund pe deplin in­ liste. Noi dorini din toată Ini­ La sfirşitul perioodei de
Democrată
ma ca Republica
derurgic. Din calculele pe făcută deoarece ele se întorc asemenea nave s-a redus cu de muncitori, ingineri şi tehni­ măsurilor luate de partid şi gu­ tereselor întregii noastre na­ Vietnam, ca poporul vietnamez, lucru ne-a fost greu so
core Ic om făcut rezultă că însutit prin economiile ce se aproape 20 de Juni. In ultim ii cieni depune eforturi susţi­ vern şi In primul rînd hărni­ ţiuni. asigură mersul ItolărU stabilim care din ei a fost
prin intrarea blumingului în realizează. prin intermediul fl ani, 40 de nave maritime nute pentru a înfăptui In cele ciei oamenilor muncii d? la înainte al patriei noastre să obţină succese In această cel moi bun Aşo se in-
luptă eroică. Am fi bucuroşi
funcţiune inointe de termenul reducerii termenelor planifi- şi-au început de aici marile moi bune condiţii sarcinile sale — ţărani, mecanizatori, (Aplauze puternice, urale). să sc ajungă la rezultate pozi­ l-mplă de obicei cind eşti
planificat, la fiecare tonă de cote lo obiectivele industriole. mari ce le revin din planul ingineri şi tehnicieni — au» f'reocuplndu-ne de înflorirea pus in situoţio să numeşti
metal, se economisesc, ostfel. Actualmente, formele pentru călătorii pc mările şi oceane­ cincinal. Doresc, cu acest pri­ reuşit să obţinem o producţie patriei noastre socialiste, noi tive în cadrul tratativelor care Iruntoşul intre fruntaşi.
le lum ii, purtind Ja mii
de
cile 20 de dolari. Rezultă deci achiziţionări din import sint kilometri depărtare de patrie lej să-i felicit din toată inima mulţumitoare la griu avînd în acţionăm în acelaşi timp pen­ au loc la f'aris Intre Statele In brigodă insă lucru­
că scurtoreo duratei de exe­ foarte complicate, ior rezol­ pavilionul tricolor, ca o în- şi să Ic urez succese tot mai acelaşi timp perspective satis­ tru dezvoltarea colaborării şi 1 j n ilo ale Amcricii şi Repu­ rile nu merg intoldeauna
Democrată
Vietnam,
blica
cuţie a lucrărilor şi doica o- varea lor durează enorm de mari In activitatea lor crea­ făcătoare şi pentru celelalte cooperării internaţionale cu „ca pe roate” Moi ou
biect'velor in Funcţiune înainte mult, fără ca pe porcurs să truchi.pare a prestigiului cres- toare. plină de avint. (Aplauze cultură. Aceasta dovedeşte ma­ toate ţările frăţeşti socialiste, creîndu-sc ostiei condiţii pen­ loc abateri, care insă nu
definitiva . a
tru rezolvarea
rle termenele planificate, con­ se cunooscă stadiul, perspec­ cind al României socialiste. puternice). rile posibilităţi olc aqriculluni văzind in aceasta garanţia in- , problemei vietnameze, pi in în­ sml trecute cu vederea.
Construcţia de nave —
una
stituie una din căile cele mai tivele şi docă se va realiza Deşi nu am vizi lat acum noastre socialiste, care lolo- l.iiirii prestigiului socialismu­ Intr-uno din zilele trecu­
importante de economisire a sou nu importul solicitot. Gă­ dintre cele mai tinere şi mai combinatul de celuloză şi cel seşte mijloace mecanizat'*. în­ lui In lume. a Forţei sale, a cetarea dolinilivă a bombarda­ te. doi brigodieri s-ou a­
viguroase ramuri ale industri­
fondurilor volutore în sectorul sirea unor forme operotive de ei constructoare de maşini din de fibre, doresc lotuşi fii feli­ grăşăminte chimice şi aplica capacităţii sale de o asigura mentelor asupra R. I). Vietnam, bătut de ia disciplină şi
de construcţii-montaj. Este soluţionare o cererilor de im­ cit. In numele conducerii d»:* recomandările ştiinţei. pacea. Noi ştim că cu cit fie­ prin asigurarea dreptului po­ de la regulile nescrise ale
drept că rezultatele se înre­ port a r fi salutară. Aceasta ţara noastră — ocupă in pre­ partid şi do stat, şt pe munci­ care ţară socialistă devine mai porului vietnamez dc a-şi re­ convieţuirii pe şontier Lo
zent o pondere însemnată în
gistrează în sectorul economic s-or impune moi ales cu pri­ ansamblul economici româ­ torii, inginerii şi tehnicienii a- Sîntem convinşi că alît In In­ puternica, obţine succese mai zolva problemele Interne Iară careul de seoră ei au
din care face porte benefi­ vire lo mijloacele de mică neşti. afinnîndu-se 1 of mai ceslor combinate, care aduc la dustrie cit şi în agricultură vom mei un amestec dinafară. fost puşi în discuţia co­
ciarul investiţiei, dor practic mecanizare care aşa dupo rîndul lor o contribuţie însem­ reuşi să îndeplinim în bune mari în dezvoltarea sa econo- (Aplauze). Ne pronunţăm tot­ lectivului şi judecoţi fără
ele materializează in sine a­ cum om arătat pot ovea o e­ pn!ern:c Şi l>c scară interna­ nată la înfăptuirea programu­ conditimu sarcinile trasate d? inico-socială. cu atît mai pu­ odată pentru rezolvarea. pe menojomente. Cinevo a
ţională.
portul reol al constructorilor ficienţă deosebită numoî cu lui de dezvoltare a industriei Congresul al IX-lea al parti­ ternic este întregul sistem baza rezoluţiei adoptate dc propus so fie despărţiţi
dului şi ştim vă dumneavoas­
— Ce perspective se contu­ condiţia să poată fi obţinute l-a intrarea şantierului, chimice din (ara noastră |A- mondial al socialismului; con­ Organizaţia Naţiunilor Unite in echipe diferite. In cele
rează in acest sens la viitoo- cind ele sint solicitate. Desi­ oaspeţii au fosl întimpinaţi dc plauze). Sint şi numeroase alte tră, locuitorii oraşului Brăila, din urmă însă nu s-o re­
ai judeţului llraita, veţi aduce
rele obiective siderurgice ? gur nu vom aştepta pină end tovarăşii Mihai Marinescu. întreprinderi în oraşul dum­ o contribuţie însemnată la a- siderăm de aceea ca o obliga- curs (o această măsură.
— Am aliat cu plăcere că aceste probleme işi vor găsi nv-nistriil industriei construc­ neavoastră. Nn vreau să le nu­ reslo realizări (Aplauze}. lie fundamentală a noastră, a o z «a) Bugoda o hotărit co ei să
siderurgiştii hunedoreni s-ou lezolvorea pe plan central ţiilor de maşini. I’anait Mcli- mesc pe toate, doresc însă să comuniştilor, a fiecărui partid continuo să lucreze în a-
ongojat să producă in plus Prin mobilizorco rezervelor in­ raratoş, directorul genei’,il al transmit tuturor lucrătorilor din Avem rezultate bune în ceeoşi echipă şi să se
conţi tăii însemnate do lontă, terne nc propunem să aplicăm S.N.G., reprezentanţi ai co­ sfera producţiei de bunuri ma­ dezvoltarea Invălămînlului. şti­ 1 dovedească disciplinaţi.
oţel şi laminate, să majoreze metode Şi soluţii care şi-ou mitetului de partid şi ai or.ca- terialo, cadrelor didactice din inţei. culturii, în ridicarea ni­ Judecata Io careu s-o
contractele cu beneficiarii ex­ dovedit eficienţa şi pină acum, nizaţiilor obşteşti de pe şan­ învăţâmînl, celorlalţi inlelec- velului de viaţă al poporului arâtot a fi bună. pentru
terni. so devanseze termenele astfel incit oporlul nostru Io tier. Numeroşi muncitori, in- 1 naii, funcţionarilor din admi- rare reprezintă preocuparea câ cei doi tineri s-ou
de livrare. Lo această acţiune materializarea indicaţiilor pie- nislraţia de stal. cele mai cal­ centrală a politicii partidului reîncadrat bine în viaţa
ce are ca scop echilibroreo norei C C al P.C R. să iie e- de felicitări şi mări J*» suc­ şi guvernului patriei noastre brigăzii.
balanţei de plăţi o ţârii, sub­ fecliv. ces în activitatea lor viitoare. socialiste. Totodată, partidul lo coreul de simbătâ
scriem cu toată căldura şi S DANUTIU -‘(C o n tin u a te itl| p a g . a . 2 -a ) (Aplauze, urale). sr îngrijeşte continuii de per seara, cînd o avut loc a-
După cum şlili, Congresul feclionarea întregii acLvilăţi nolizo rezultatelor obţi­
nute, tuturor tinerilor bri­
godieri le-ou fost inmt-
note carnete de brigo*
dier şi insigne de frun-
Lucrările unor comisii toş in munca potriotică.
bucurie
A fost o more
permanente ale Marii inalta şcoală a pentru toţi. un entuziasm
vîrslei
specific
acestor
Adunări Naţionale tineri. Incinte1 de o se
despărţi de şantier, bri­
personalităţii gada a Fost feliei loto de
Comisia de politică externă, către şeful lotului Livezeni
Comisia pentru problemele dc ol şantierului. inginerul
apărare şi Comisia juridică ale muncitoreşti Gheorghe Zglobiu, core,
Marii Adunări Naţionale, în­ opoi, mi s-o odresot :
trunite sub preşedinţia tovară­ — A fost o serie foarte
şului Dumitru Popescu. preşe­ bună, un colectiv hornic.
dintele Comisiei de politica ex­ Procesul creţilor ol muoeii, şcoolo cu cele moi nobile S-a văzut unde a lucrat.
ternă, au luat în discuţie pro­ volenţe ole fourmi loololto o votorilor moleriole. ou im­ Duminică a avut loc
iectul noului tratat de priete­ primai muncitorului cez moi puternică personolitate din momentul solemn ol pre­
nie, colaborare şi asistenţa mu­ cîte ou avut vreodată '•eprezentonţii unei clase Muncito­ dării ştafetei. Pe şontier
tuala între Republica Socialistă rul nostru de azi. acel om aliat pe cooidonotele cele mai a venit o nouă brigadă,
România şi Republica Socialis­ inaintate ole muncii şi vieţii sociale. întruneşte în el va­ formată din elevi oi Li­
tă Cehoslovacia. lori morale inestimabile, definitorii pentru întreaga t.oas- ceului economic şi oi Li­
Iră societate. ceului teoretic din Orăş-
In Faţa comisiilor, proiectul tie Noii brigadieri sint
do tratot a (ost prezentat de to­ In acest om, de cele moi multe ori anonim, recuaoo;.m botăriţî să se dovedeoscă
Mecanizatorii Tânase Nicuşor şi Popovici Visolon acordă un sprijin substanţial cooperatorilor din Sretea Murejanâ, in varăşul Mihai Marin, adjunct cu uşurinţă dăruireo totală de sine $i abnegaţia in m ncă, tot atît de buni co $i cei
spiritul de sacrificiu şi de întrajutorare. Găsim Io el deo­
vederea stringerii recoltei de griu. Foto : V. ONOIU al ministrului afacerilor ex­ pe core i-au înlocuit
terne. potrivă simţul măsurii şi modestia, dor şi exuberanta to­ Chior în prima zi s-ou
nifiantă a bucuriei pentru rodnicia palmelor, găsim un
neastîmpâr molipsitor al autoperfecţionorii şi căută .o», remorcot prin rezultote
o odmirabilâ sete de viaţă El este mereu stâpînit de do­ bune tinerii Petru Beg —
comandantul brigăzii —
CULTURILE DUBLE „RĂSAR dS pundere Numai aşa se poale straţie in privinţa nece­ rinţa de a-i vedea pe cei din jur mai perfecţi decit el Octovion Mocovei. Emil
nu este privită cu întreaqa răs­
demon­
voie de nici o
Iar cei din jurul său. împinşi de o nebănuilă forţă lăun­
Brindo şi olţiî.
explica de ce din 813 hectare
spiritual ol înaintaşilor. Din această fericită emuloţie. a
prevăzute a se însămânţa cu sităţii insâminţărti plan­ trică. tind să-şi insuşeoscă. puţin cîte puţin, din copitolul
telor Furajere în mirişte.
culturi duble s-au realizat abia Exemplul oferii dc coo­ cărei scenă este ceeo ce numim lopidar „locul de muncă” ,
se nosc şi se călesc caractere, se făuresc şi se consoli­
PREA ANEVOIOS DIN PLANURI 20 |!j. Singura unitate în care ce) mai edificator. A sub­ dează personalităţile îndividuole. acele celule care alcă­
peratorii din Dobra este
s-a schiţat un gest. destul dr.
tuiesc şi definesc colectivul de munco
l.A.S
anemic şi acesta, este
Sintămăria-Orlca. unde din 235 aprecia importanta acţiu­ In minerii, colectivul este brigada O sumă de oomeni
nii, sub diferite motive
hectare planificate s-au însă- neinlcmeiale, cum se care se înfruntă cu inima munţilor, un colectiv căruia i se
minlol 20. Răminerea in urmă procedează înlr-o seric cere moi multă tenocitate decît tăria rocilor, o orbitoare
Paralel cu recoltatul păioasclor. se eliberează tere­ tul paielor Se pune lotuşi în­ rază din lumina inteligentei pentru o sfredeli bezna adân­
nul de paie şi se lac arături In vederea insâminţărti in trebarea : ce mă Miri a luat con­ se daioreşte în mare măsură dc unilâti cooperatiste şi curilor. Acolo, în şcoolo osprâ. uneori dură o abatajului
şi
insuficientei preocupări
a
culturi duble a porumbului furajer. Aceste măsuri lua­ siliul dc conducere pentru eli­ şefilor de ferme pentru execu­ de stal. înseamnă a face — veritabilă retortă de plămădire a spiritului mineresc —
te la timp vor completa în «nare parte delicilul de fu­ berarea. cu torte proprii, a te­ tarea arăturilor C;le 40 hecta­ o marc greşeală a cărei personalitatea marcantă, fermentul şi catalizatorul proce­
raje datorat lipsei de umiditate. Care este insă situaţia renului ? In alte cooperative re arate, din 5.377 planificate, influenţă se va resimţi sului de muncă este şeful de brigodă. Sute de ostfel de
negativ asupra
produc­
realizării acţiunii respective ? această acliune sc amină dc reprezintă un rezultat cu lotul ţiei animaliere. şefi de brigadă, mai mult sau moi pu|in cunoscuţi, se afir­
pe o zi pe alta pe motivul că necorespunzător. Lipsa de te­ mă pe groficele de producţie ale Văii Jiului, pe graficele 10.00 T v pe ntru sp e cia liştii din
terenul este tare şi nu se pol Slă in posibilitatea perfecţionării umane, ca oomeni care hotărăsc nivele de In d u strie ;
rea Mureşului şi se vor putea
In C. fl. P. — iriga in cazul că timpul va con­ lac» arături, aşa cum se intim- ren pregătit in vederea insă- conducerilor unităţilor a­ producţie şi cote de valori spirituale 10.30 închiderea e m isiu n ii de
d im in e a ţă ;
inîntării culturilor duble
nu
gricole şi a specialiştilor
tinua să lic secetos” . plă la C A P Nădăstia de Jos poate influenţa decil negativ ca prin măsuri chibzuite Foptul absolut concret, realitatea în infinitele ei mani­ 17.30 P entru ccl m ici : A la ha­
la... pe apA;
restanţă de 1791 O preocupare susţinută pen­ şi Nandru. asigurarea unei producţii su­ să folosească din plin con­ festări, ne obligă să zăbovim asupra cîtorvo nume. luate 10.00 T clecronica e c o n o m ic i;
la întîmplore. de la mina Aninoasa Secretarul comite­
Dm situaţia transmisă la Di­
tru insăminţarea culturilor recţia agricolă judeţeană reie­ plimentare dc furaje rare să diţiile prielnice oferite tului de partid îl pomeneşte pe Aurel Cristeo. Alegerea 10.30 Curs de lim b a g e rm a n i
lecţia 1 (re lu a re );
hectare duble este şi la C A P Burjuc se rn în cooperativele agricole substituie o parte din deficitul de ploile căzute in ulti­ n-o fost făcută pentru motivul că ocest om este orhicu- 19.00 E m isiune p e n tru tin e re t.
secetă.
provocat de
Din planul
dc 50 de hectare
mele zile in vederea ob­
„T e h n ica se însuşeşte incA
prevăzute a se cultiva cu po­ au rămas dc însămiuţal inia ţinerii unei sporiri sub­ noscut de minerii de pe Jiuri. Nici pentru că de o viaţă In a n ii de şcoală**;
Membrii cooperatori din Do- 1.701 hectare in cultură du­ Cunoscind o asemenea întreagă de cînd se ştie el în puteri n-a lăsat d*n mînă 19.30 T e le ju rn a lu l de x e a rl;
brn an stabili*, sa insăminţeze rumb furajer s-au tnsăminlal blă. situaţie se pune în mod stanţiale a producţiei de lampa şi ciocanul de abataj. Nici pentru foptul câ bri­ 19,S0 B u le tin u l m eteorologic.
după orz 50 dc hectare cu po­ 40 firesc întrebarea : cind furaje prin insăminţarea gada lui a fost absolut întotdeauna peste sarcinile de pion P u b licita te ;
rumb furajer în amestec cu Nu acelaşi lucru se poate vor avea de gind Direcţia în cel mai scurt limp a Şi nici măcar pentru faptul că nea Aurel este un bun 20.00 S olişti de muzicA popu­
larA ;
floarea soarelui. Terenul care insă spune despre c o o p e ra tiv a In I.A S. procentul tuturor supraieţelor pla­ membru de partid core plăteşte cotizaţia şî participe cu 20.15 T ra n sfo ca to r;
s a lolosit pentru cultură du­ din Sâlriva. Terenul ce urmea­ agricolă şi Uniunea ju­ nificate. Sc cerc însă ca regularitate lo şedinţe. 20,<S S tudio ul a rtis tu lu i am a.
to r;
blă. ne spunea inginerul Mihai ză a li insăminlat (50 de hec­ de 2.4 este deţeană a C.A P. să in in fiecare unilale să iie LAURENJIU VISKI 21.00 A va n p re m ie ra ;
Cazacincu. a fost ales cu multă tare) se află în apropierea Mu­ lervină cil măsuri ener­ mobilizate loate forţele 21.15 Telecioeraateca : P ickpnc-
grijă „Ne am orientat ca aces­ reşului. dar este încă ocupat nesatisfăcător gice şi hotărite pentru disponibile la eliberarea ket - prod u cţie a stu d io u ­
rilo r franceze;
ta să fio cit mai aproape de cu paie. D; ce ? Inginerul Mî- ca sarcinile dc realiza­ terenului destinat m itu­ 22,is T e le ju rn a lu l dc noapte;
sursa de apă Cele 50 de hec­ hai Niciiitâ ne relata câ ntt se re a culturilor duble să rilor duble, aratul si în- 23.00 închiderea e m is iu n ii;
tare insăniintale cu porumb fn- pot laco arături din cauză câ Nici in întreprinderile agrico­ fie materializate 7 Cre­ săminlarca lor neinlir/ia-
r-y^r sini M in a te în apropie iui exislâ presă pentru aduna­ le de stal acţiunea respectivă dem că nu mai csle nc- lă.