Page 55 - Drumul_socialismului_1968_07

DRUMUL SOCIALISMULUI 3

NEDEIA TULIPANULUI

Se credea că obiceiul acela turi" ale nevestelor, catrinlcle decoraţia în piept, măi Ovi- musclea portului lor. Orc în l l f l
momîrJănesc s-a pierdut prin negre cu ciucuri lungi îşi îm­ diu ? şir, târâturile, dansatorii, (tru­
trecerea anilor, că jocul, chiui­ binau nuanţele cu rîurile de — Lasă. mamă. o pun dc purile vocale şi soliştii Casei
turile $1 veselia ce se încin­ arnici ce „curqeau" pe mîne- Ziua minerului, la Centenar... dc cuilură din Halcg. din IMcli-
geau, uneoii, în miezul verii, cîle iilor. Dinspre munţii ce-şi rinu bi­ Şa si Păucinoşli au dăruit perle
prin grădinile ori luncile de pe „La nedeie, lât ai mcie”. sa­ neţe în inima Surdncnlui. pe din comorile folclorului. Iiind
văile Sălătrucului şi ele Surdu- lutul momirlănesc la asemenea panglica asfaltică se '/.iiresc a- mereu şi îndelung reehcmali la CINEMA
cului s-au mistuit în tâcerî. Şi sărbătoare era însoţit de voia propiindu-sc autocomioanc. Dc rampa estradei. „Măruţ roşu
lată că, afişe, panouri, emisiuni bună ce le lumina chipurile şi sub fluturarea drapelelor pur­ dc la vie” , „Măi bădiţă, sirop
la sfatHle de radioficare, veneau de invitaţia „la-n ciocneşte cu purii şi tricolore răzbate un dc rouă", „Vino. uiîndro. în- D E V A : N o a p te a m rn ţll tn p lo a io
să anunţe că datina nu s-a grumazii uiejii pin* nu puş­ cintec. Localnicii il cunosc în­ loldcauna". „U-iu-iu brădui. (c in c m r tn j r a fu l „ .P a tr ln " ) ; F ra ţii
(„A ria * * ); M in u n a ta A n g e lic a (g ra ­
pierdut. Vestea alergase cu iu ­ că spuma berii". Familii din că dc acum 20 dc ani : „Un, brăduţ", „Trecui scara pc uti­ d in ă ); S IM E R IA : D on G n b rlc l;
ţeală de la un capăt la altul al Aninoasa, Iscroni. Petroşani, doi, trei / Ţara o reconslruivn- / lă”, „M ull mâ-nlreabâ cucul H U N E D O A R A : S e rvus, V c ra î
Văii Jiului, anunţînd „Nedeia Vulcan, Lup?ni. tineri si bo- Noi brigadierii, / României vara", curgeau prin glasurile („F la c A ra "); C ontele B o b b y , s p a i­
m a v e s tu lu i s.M batlc („C o n s tru c ­
Tulipanului" de la Iscroni, or­ trîni, copii, împînzcau lunca şi mari” . In dreptul Tulipanului. IUnde ale soliştilor Viorcl (Jro- to r u l1*); Ea va r i i l f („S id c ru rp is -
ganizată în lunca ce se Întinde locurile umbroase de pe malul camioanele opresr Cinlccnl o zoni, Anii Munteaim, Silviu t u f ) ; N eveste p e ricu lo a s e (c n l-
de sub coroana arborelui de Jiului. înlocuit dc o larmă vesela. Uozvan, Drai|oiTu‘r Cocoş. ori rlin a „S ta d io n 1'); C oliba u n c h iu lu i
C A -
(p rA d in a
T o m
„ C e n tr u " ) ;
Tulipan, monumentul naturii Pe familiile minerilor pensio­ — Incolro ? al? grupului vocal, iar slriqâ I.A N : SA 1 m a n ii flA c A i; G IIF L A R :
ce a supravieţuit iernilor aspre, nari Iu lin Hidişan, Pavcl Po­ — La nedeie. Sînlcm briga­ tura din „După mure’' r „Cum C A ut.H i Id o lu l; T E M U C : M a m ;l
pină pe malurile Jiului de pa şi O. Sloker lc-am năşit dierii seriei a doua rle pe şan­ qălam un ruq dc mură / Luam c lu d n tj; P E T R O Ş A N I : N u u itii
(ţara l.u g o v a ia („R e p u b lic a "); Ce
Vest. Anlnosenii, ca nişle gaz­ „potolindu-ji" foamea cu o îm­ tierul Mnmbeşli—l.ive/.em, sln- Plată cilc-o qurâ", o imprumu- n o a p te , b rtic ţi („7 N o le m b -ic " );
de ospitaliere, au amenajat o bietoare afuraătură de porc denti ai Universităţii craiovc- latâ şi speclalorii, purlind-o L U P E N I : Ilm a is P o ku s ( „ C u ltu ­
istradâ „pe măsura nedeii". im- şnilelc şi chiftelute aduse ne. Azi avem liber pe buze cu voioşie. în timp r a l" ) ; D ra g o s te n e îm p lin ita ( „ M u n ­
c ito re s c ");
P A R O Ş E N l :
R occaclo
podobind-o cu verdeaţa celor dc-acasă şi stropile cu bere de — V-ali obişnuit cu mun­ ce-şi jucau fetele,' 70; U R 1C A N I : U n irllo l ta P a ris ;
mal „obli" mesteceni de po la gheaţă. ca ? Morairlăneasca. adusă de Pentru cei veniţi la staţiu­ L O N E A : R A /b u n a rc a h a ld u rito r
dealmile din împrejurimi. Au —■ Poftiţi la gustare, că to- — In primele zile a Iost mai dansatorii clubului din Lonca, nea Geoogiu-Băi, noua canti­ (,,M in e ru l" ); P E T R I L A : S tin lu l la
p e n tru
p in d A ; V U L C A N : n A tA lie
(ost amplasate chioşcuri si to­ re-1 bună la răcoare 1 Invitalia greu, dar a învins entuziasmul. se încinse repede şi dincolo dc nă o constituit o plăcută sur­ Ş a n h a i; D in a s tia n e o g rA ; O R A Ş -
nele şl ziua a sosit. e ademenitoare, mai ales cînd Si studentul Dorn Nicola în­ „culisele” estradei, pc pajiştea priză. In imagine, terasa noii T IE : S ln t şl cu n u m a i o fe m e le
d esch id e
va
e făcută de „moş" Hidişan, mi­ făşură cu grijă faldurile trico­ întinsă Sub umbrelele sălciilor cantine, o armonioasă împle­ Popas în tabere ( „ P a lr in " ) ; C in e G E O A G lU -B A l î
(„F la c A ra " );
uşa
nerul despre care Bninosenli lorului. pornind spre pajiştea Pletoase, jocul dc doi se înfiri­ tire între modern, elegant, A pA c u ra tiv s l; IIA T E G : In v ii­
„La nedeie, vorbesc şi azi că după pensio­ verde, insolit de v^ri do ti­ pa. timid la început, apoi prin­ atrăgător. _____________ to a re : B R A D : A m t n llln it ţiga ni
nare „o lună-n cap a tot mers neri.. se să îndemne spectatorii. Se fe r ic itI; G U R A B A R ZA : D im in e ţi
dc ia rn ă ; IL IA : RAzbunAlorll.
tăt ai meie“ la mină, că n-o putut sta aca­ constituiau pc loc tarafuri „ne­ şcolare
să".
tocmite" şi în jurul lor se în­
— Doar t-am spus să şadă „Luam plată cingeau hore. O sirbă autenti­ „Dragu-mi RADIO
Momîrlanll de pe Valea Ma- linlşitît. că l-or fost destui 40 dc că, „bălută nu cu lalpo, ci cu
leii şl Sălălruculul, din Dîlia ani Qucpaţi sub pămînt. Ce-i clte-o gură“ sullctul", prinse în ritmu-i vioi PRO G RAM UL I : €.00—0,25 M u­
Mare şi Iscroni, de pe văile mai trăbă ?! Avem 1.637 de zeci de tineri. Jucau minerii şi zică şi a c lu a lltA il; 8,25 M om ent
Hunedooio. cu
Cele moi pitoreşti
locuri din judeţul
Jietului $1 Coroieştiului, por­ lei pensie .. Acum, numai sănă­ momîriami o sîrbă adusă de în sat deschideri spre frumuseţile alpine, cu ope termale sau pocilc. V ersu ri de A llee CAlugAru;
«,30 La m icro fo n ,
m elodia prefe.
niră TÎurl. Cămăşile şl cioarecii tate. Nepoala Ii mare şi cumin­ lnvitalc In nedeie. formalulc dincolo de uuinti... riuri de munte, bogate în ozon şi soare, ou fost alese să ra ta; 0,00 D u lc iin dc ş tir i; 3.03 La
din pînza vărgată, ţesută cu is­ te, tată-sâu căpătă nu de mult artistice din Tara Haţegului găzduiască toberele de vară ale pionierilor şi şcolarilor m icro fon, m elodia p re fe ra tă ; 9,Jl)
cusinţa momîrlâncllor, erau au venit ,,in păr" si ou cin­ să p “... hunedoreni. In inima Apusenilor, la Blojeni şi Voto de M atineu lite ra r. „D ru m u l clln c -
lu l" — nuvclA dc Ion LAncrAn-
strlnse în serpare late de-o pal­ „jubiliara", că de cinci ani ii stii pe localnici cu jocuri şi Şi totuşi... Jos, în staţiunea balneară Geoagiu-Băi şi în Ţara Haţe­ Jan; 10,00 C iniccc dc M a rin C on­
mă, Iar pestş poalele „în pa­ tot fruntaş... Dc ce nu ti-ai pus cîntece din „tara lor1', cu fru- ...esle titlul noului gului, (a Săcel îşi desfăşoară octivitateo primele serii de s ta n tin ; 10.30 C ălAtorle m u z ic a li;
B u le tin dc ş tiri; ll,05 Ora
11.00
spectacol pe care artiştii elevi din taberele de vară. sp e cia listu lu i; Fizica m o dornâ;
— Mare „distantă" între re­ 11,25 Recital D aniel P o d lo vski;
clamă şi realizare. amatori de la Casa de 11,45 S fatu l m e dicului. Despre
— De ce anunlă deschide­ cuilură din Haţeg l-au it m cdlcaUa ra ţio n a lă ; 12,00 F lo ri şi
m e lo d ii; 12.30 In tîln tre cu m e lo­
rea la ora 9, dacă nu se ţin dc pregătii pentru deplasă­ „C a pentru fiii noştri dia populară şl ln tc rp rc tu t p re ­
cuvint ? Uite, e 11,00... rile ee le vor tace la sa­ fe ra t; 13,00 R a d io ju rn a l. Sport.
— T.A.P.L.-ul îşi trimite oa­ le. în perioada estiva­ D u lciin m e teorologic; 13.20 S olişti
menii la amiază. Noi cu ce ne lă Prima reprezentaţie, Sălile de clasă ale Şcolii generale din Voţo de los şi şl orchestre de m u2lcâ uşoarA.
14.00 CintA C onstantin Sorcscu ş!
slîmpărăra set?a pînă alunei ? artiştii hatcqani au oîe- cele ale castelului din Săcel s-ou transformat ad-hoc î.n V ic to r B ulzan; H.15 De ce 7 Do
rit-o sătenilor din Sâlaşu dormitoare. Albul imaculat al lenjeriei, ordinea, curăţe­
— Pâcal de estrada aninose- de Sus, unde purtătorii unde 7 Dc clnd 7 14.50 R ecital
M irc llle M a th le u : 15,00 D u lctin do
nilor. Au făcut-o marc, faină, melodiilor populare lo­ nia, lumina ce pătrunde din belşug prin ferestrele larg Ş tiri. B u le tin m c te o -ru tlc r. 15.15
după reclamă, iar lormaliile lo­ cale — Ana Munlcanu, deschise, totul dă încăperilor o atmosferă intimă, caldă, M e ridian e; 16,00 R a d io ju rn a l.
„Suita momîrlănească", adusa cale... Da’ ce Valea Jiului nu­ care îmbie la o odihno plăcută. Spălătoarele (lo Voţo de Jos Sport. B u le tin m e te o ro lo g e ; 16,20
la nedeie de dansatorii clubu­ mai nişte dansatori şi nişte so­ Sofia Meslecăncan, Lu­ amenajate special) asigură copiilor o igienă corespunză­ MuzIcA po pulftrA ; 10 30 C orcspon-
lui din Lonea, a (acul sâ izbuc­ lişti are? Unde-i „nunta" amin- cia Farcaş. Silviu Roz- toare, iar pentru aprovizionarea cu alimente, ambele ta­ dcnţA specială. La g u rile D u ­
n ă rii (fi) ; 16,45 C once rtul p e n tru
nească, în lunca Iscroniului, în­ van, Virqil Grozoni — bere dispun de maşini (autodube, camionete), care de­ orchestră de Zcno Vancea; 17,13
tală, unde i brigada, unde-s la- au fost îndelung aplau­ servesc bucătăriile după necesităţi. Meniuri variate şi
delungi aplauze. Iotă perechea, ralurile reunite undc-s orches­ daţi şi rechemaţi în sce­ consistente asigură, zilnic, cele trei mese şi două gustări, Odă lim b ii rom ăne; 17 1S Piese co­
de
B u le tin
i8,on
rale clasice;
prinsă în obiectivul fotografic, trele? Noroc cu Halegul... nă. despre care copiii, oftaţi în tobere, ou numai cuvinte dc ş tiri: 18,02 R adloslm pozion: 10.20
executind „Invîrtita" din cunos­ — Trebuiau nişle difuzoa­ Spectacolul de Ia Sil- mulţumire : „Servim o masă excepţională" (eleva Mela- F o lclo r orAşcnesc: 13.40 R ecital dc
operă E llsahcta N cculee
C artis:
cutul joc momirlănesc. re, nişle microfoane. vaş a oferit artiştilor nio Bobei din Vulcan), „Este foarte bună" (eleva Carmen in.no Rndiogazcta dc scarA; 13.30
O m elodic pc adresa dum neavoas­
Cuvintele nu-s vorbe arunca­ amatori şi o înlîlnîrc cu Kiss, Vulcan). tră ; 20,00 B u le tin de ş tiri; 20.03
minăslirea Prislopului, — Meniul conţine zilnic peste 4.000 dc colorii preci­ A 7-a artA: 20.20 M uzlcâ po pulară
te în vini. Cei venili la nedeie zează bucătarul Llelc Szekely. tmi sînt dragi copiii. Voi
ce dăinuie aici de la cu Teodora D rugan şl D u m itru
şi-an exprimat deschis opinia. cumpăna veacului al romîne în tabără întregul sezon şi mo voi strădui să nu FArcaş; 20 40 M uzică uşoarA dc
şl C ela solom o-
Eugen Teger
Organizatorii locali n-au fost XV-ica. dc cînd a fost ri­ dezamăgesc pe nimeni. Aş dori sâ se Iacă sondoje nc.scu; 20,55 N oapte bunA, copil
<\i fată (?!| să Ic poată da un dicată prin grija domnu­ ori cînd. . „Povestea g iştr.lo r" de G corec
lui Ţării Româneşti — Biblioteci, televizoare, mese pentru tenis, jocuri de şah. Coşbuc: 21.00 M e ridian e m e lo dii.
răspuns prompl şi competent. „omule, f nu te supăra", jocuri cu cartonoşe pe diferite E m isiune de M arla fotna; 22.00
Mlrcca cel Dătrtn R a d io ju rn a l, n u lc tin m eteorologic.
Sînt invitaţi să o facă prin co­ NELU PRODAN teme dc cultură generală, mingi de toate cotcqoriile S port; 22,20 NoutAU de muzlcA u-
loanele ziarului. Hoţeg (pentru fotbal, voiei, pentru apă) în măsură sâ satisfacă ţoarA ou Jacqucs u r c i; 22 30 M o­
m ent poetic. T ra d u ce ri dc L u cia n
ELENA LUCESCU preferinţele cele mai variate, au fost puse la dispoziţia P laca; 22.35 Piese, sim fo n ice : 23.no
celor 100 dc copii din tabăra dc la Voţo de Jos şi celor De In A ta z — m uzica uşoarA:
150 ofloţi în tobăro de la Socel. 24.no B u le tin de ş tiri: n.03—5.no
Estrada
n o cturn A.
R u in Inc fie
înalta scoală Valenţe educative ş iirl şl m e tco -ru lle rc la orele 1.00.
s.nn sl i.nn.
p r o g r a m u l IT : iun Tot înain ­
9 te: 8.30 nulctin dc ştiri: 0.35 F a n ­
tezie. romnnllcA pentru vioară.
Dincolo dc plaja zilnică dc Io ştrondu! din Vata dc Jos. cea ViolA şl orchesIrA de A rih u r
n en jam ln : 10.00 nulctin dc ştiri;
de pc Rîul More. sou pinul din apropierea castelului Să-
a personalităţii cei. unde copiii ou prins bronzul sănătos ol dimineţilor 10 05 CintA Elena Ncncu. O cor­
şl
Gcor-
ect a
Mlhalaehe
de iulie, dincolo de bucuriile pe cârc jocurile le-ou ofe­
Bunco:
10.30 Aripi
lincre
pe
rit ore bogate în frumuseţi, cei 250 de copii din prima seric (Cere Htcrar radiofonic pentru
a acestor tabere ou înscris in albumul vacanţei amintiri şcolari): 10.55 Opera In foileton;
11,13 Din cinteccle
şl dansurile
egal 1,5—1,5 puncte, o partidă a 8-a Polihroniadc a învins-o unice : intilnireo cu Ulpia Traiano Sarmizegelusa. cu rui­ popoarelor; 1130 Pagini alese din
nele Palatului Augustalilor, a Amfiteatrului, locuri cu
muncitoreşti C AN O TAJ cu 3,5—0,5 puncte echipa Bra­ pe Nagy. Jianu a ciştiqat în rezonanţe de început de istorie româneosco, cu şoapte dc şiirl. Buletin veseliei — mu-
muzica dc estradă; 12,nn Buletin
fiind întreruptă. Israel a învins
meteorologic;
lata lui lvanka.
12 25 Portativul
de leogon al unui neom; intilnireo cu Gorunul Tebei, ce
ziliei. In această grupă conduce
zlcA uşoarA; 13.22 Selcctionl din
In clasament conduce Poli-
BUDAPESTA. - In ziua a pină in prezent U R S S„ care In hroniarle cu 6,5 puncte urmată o încrustat în scoarţa-i seculară un an de foc : 1784; opLMCia „Plutaşul de pe Blslrlta"
dc Filnret Darbu: 13 30
Folclor
mormîntu! loncului, tribunul Tronsilvoniei în marele seism
doua a compelilicl Internatio­ prima rundă a întrecut a i 3,5— de Sihovn [Bulgaria) cu 5,5 social de acum 120 de ani; întilnîrea cu o rezervaţie transilvA ncan: 14.no Radiojurnal,
nale dc canotaj academic „Re­ 0 5 punct? echipa Braziliei. Alte puncte şi Stnrltcr (Iugoslavia) nulctin m eto o -ru iier: Con.
ba el oamenii lucrează co un unică în ţară : pădurea Slivuţ cu zimbri... cert rle prinz: 15.00 Melodii (le
(Urmare din 0 0 9. I) gata Tata” , proba d? scliif fe­ rezultate înregistrate în turul cu 55 puncte. Paul u rn uizcscu Camelia DAscrt-
oeasornic de precizie. Şeful de minin a fost cîştlqntă de doi : grupa a-II-a : nulqarla — Şî cîtc alte întîlmri, cîte alte frumuseţi dc neuitat, nu
Inseu şl Aurel Mnnolaohe:
13.33
bngodă îi apreciază zgîrcit : R.F. a Germaniei 2—l (1); vor duce cu ei copiii din cele două tabere şcolare. Voioşia Orizont ştiinţific; 15,40 CintA M a­
„Is copii buni". Dar în sinea lui Scltmierll (R.D. Germană) cu Scolia — Franţa 2—1 ( l) ; gru­ şi emoţiile concursurilor de orientare turistică, ale întreceri­ ri* Torrlache şl Dum itru Potn-
nu m a i el ştie ce înţelege prin 413"6/10. Uardas (România) s-a SKOPLJE, — In runda a 5-a lor sportive, cascadele de veselie stîmîte dc jocurile dis­ roac.’i: 16.00 ..Scene" — suilA sim ­
asta şi cîte eforluri l-au costat clasat pc locul trei La 8 plus pa a III-a : Finlanda — Belgia a turneului internaţional de tractive cu cele mai năstruşnice „teme". întîlnirea cu fonică dc Ştefan Nlculcseu: 1G 15
Cu totul oltul este motivul. pînă să şlefuioscâ fiecare ortac I feminin a cîşligat echipajul ■1—0 (I); CIveţio — R.D. Ger­ şah dc la Skopljî, Nicevslri „nenea Povel", localnicul cunoscător ol otîtor legende ce MuzIcA: 14 20 Sfatul medicului:
Cristea este omul core priveşte din brigadă R.D. Germane cu 3‘2T’B/I0, care mana 2—2 ; grupa a IV-a : Is­ (Iugoslavia) l-a învins pc ascund taina botrînuluî castel din Socel ori momentele 10,23 Călătorie muzlcnlA: 17 tl<>
Badlolurnal.
m eteorolo­
Buletin
munco şl viaţa minerească mi Pentru că, intr-adevăr se cer a întrecut echipajul României landa — Irlanda 2,5—0,5 (1); Ghcorqhiu (România). Liderul emoţionante, petrecute de loco Iniei în preajma zidurilor gic; 17.50 Concertul In Sol m ajor
prin tone de cărbune Pentru eforluri. Ce mobiluri îi determină — 3’27"5/IO. Danemarca — Su'cdia 2—0 (2) ; clasamentului, Savon (U.R SS.), castelului, în primele decenii ale acestui veac. pentru vIolA şl oichestrA do
10.i"*
Telem ann:
el, ortacul de obotoj a fost şi pe aceşti oameni să se zbată Grupa a V-n ; Grecia — S.U.A. a cîştiqat la Wade (Anglia). ☆ . C.eorg-PhlllDP despre propriile
Compozitori
romîne mareo valoare core con­ fără râgoz pentru ortaci) lor ? 2—1 (I); Norvegia — Ceho­ In clasament Savon (U.R S S | Prima serie o taberelor de varo se încheie Peste cileva r m t t l ; 10.3(1 Pagini antologice din
diţionează şi hotărăşte totul, Doar. bine se ştie, nu le acordă slovacia 1,5—0,5 (2). totalizează acum *1 puncte şi zile, alte sute dc copii vor poposi aici. să cunoască bucu­ creaţia scriitorilor noşlrl. Ion
Docă şi-a dăscălit oamenii sâ nimeni nici un fel de „bonifi­ Ş A H riile vacanţei în toberele de munte. Primireo şi găzduirea Barim : ..DupA molcî": 18 55 Du-
desluşească şl să stopîneoscâ caţie", nici un fel de onororiu tr este urmat dc Portîsch (Un­ primei serii promit viitorilor „locatari" zile bogate în fru­ lctln de ştiri: 10.00 Din tezaurul
nostru muzical: 13 30
folclorului
tainele mineritului, o lăcut-o pentru această treabă spinoasă BUDAPESTA. — Turneul In­ garia) ai 3.5 (1) punct'2. museţi Organizatorilor taberei din Săcel, o observaţie : NoutAţUe operetei — ard cu Ell-
din obligaţia lui de meşter, Dimpotrivă, se întîmplâ ca în VIENA. — Tn localitatea ternational feminin de şah dc Ghcorqhiu arc 2 puncte şl 0- mar multă atenţie, moi mult interes îa întreţinerea insta­ snbcih Selucar/.lroof: 10,50 Cercul
conştient că numol oşo cărbu­ procesul finisării brigăzii ciştigul Ybbs (Austria) a continuat la Szarvas a continuat cu dis­ cupă locul 12— H la cgalilale laţiilor sanitare, moi multă grijă pentru locurile de agre­ m elom anilor: 2A.30 Ora specialis­
tului. Prezent si viitor tn $Mln|n
nele se lasă mai lesne doborît sâ scadă. Răspunsul il aflăm campionatul mondial studen­ putarea partidelor cuprinse în ment şi joacă destinate copiilor. agricolă; 2(1511 T eatru radiofonie.
şi scos la lumină. Stă doar în cu uşurinţă pâtrunzind în uni­ ţesc de sah. In grupa I, în me­ runda a 7-a şi a 8-a. Polihronin- cu Parma şi Matanovicl. La LUCIA LICIU nouA soacre. Adnotare radiofo­
lireo lucrurilor ca ştafeta mese­ versul sufletesc al acestor oa­ ciul diSDulat dintre echipele de {România) a cîştlgat în fala competilie participă 20 dc şa­ nică dunA comedia muzicală a
Iul Vădim Korosttllov; 21,51 Al­
riei să ajungă totdeauna în meni. Vedem la ei, întruchipate U R S S. $i României scorul este Iul Jianu (România). In runda hişti. bum de rom anţe.
miini vrednice. Şi, el, doar. a intr-o uimitoare armonie şi pro-
învăţat de lo alţii. Altceva a lă- porţionalilate tot ce trebuie să
cut în plus nea Aurel. Ortacii »aibâ muncitorul cu adevărat K>
DRUMUL SOCIALISMULUI ♦ PUBLICITATE
□ u învăţat de la el cinstea şi. înaintat. Meseriaşi de înaltă cla­
corectitudinea, disciplina fără să, învoţoţi să înfrunte cu băr­
rezerve. Aici Cristea n-a lăcut băţie greutăţi ce par de neîn­
şi nu face nici cel mal mic ra­ trecut. pătrunşi de cel mai adine
bat. Nu pentru că ar fi drastic. simţ al omeniei.
Dimpotrivă, este firea cea moi Şi mal este ceva care, oricum 1 iS U L
deschisă, un om alături de care am căuta să - i spunem, nu se M i
cea moî grea muncă pare că se poote defini mal bine decit ca COOPERATORI, TRACTORIŞTI
face de lo sine. In această price­ dăruire conştientă pentru binele
pere înnăscută de şlefuitor do fiecărui om in parte, pentru ţa­
oomenî se pare că sta manele ră. Pentru că. de fopt acesta
secret ol brigăzii Iul Cristea.' este cel mai puternic resort, Şl MECANIZATORI!
0 brigadă ca un bloc mono­ forţa care ne face să muncim REDUCERI ■ VARĂ
lit. cu oamenii care Inspiră res-i cu toate puterile şi mereu mal
pect. Cîţi n-ar da sâ ajungă sub spornic. Altfel nici nu putem
mina acestui miner. explica de ce competiţia coti­
Şeful de brigadă ţine la ar-[ diană a minerilor pentru tone Respectaţi regulile de pază contra DE
tocii lui mal mult ca lo orice: peste plan ore drept scop toc­
Rareori se desparte de el. Dar mai sporirea avuţiei noastre. Alt­ PRETURI
şi aceste despărţiri le primeşte fel nu putem explica de ce bri­ Magazinele de specialitate din:
cu o bucurie ascunsă. Ştie că gada lui Alexandru Gabaş s-a incendiilor pe timpul campaniei de recol­
pleacă să conducă o nouă brl^ angajat într-o lucrare extrem de
gado sau undeva la şcoli do dificilă, coborînd in numai eî- DEVA, SIMERIA, CtlSTUR
unde se întorc maiştri. Atunci teva luni 383 m spre comorile tare a cerealelor păioase!
1 oştii Iul subalterni ti devin dm odîncurl. S-ou de ce Nîcolae
egali in grad. Se înlîmplă a­ Rădoî şi ortacii lui au renunţat Sl BĂCIA
desea ca pe graficul întrecerii să lucreze intr-un abataj ce o­
foştii Iul ucenici sâ ajungă să-l ferea cîştigurl mori, angojîndu-se
depăşească. Cristea nu-i invi­ într-o operaţie de mare difi­ Pînă la terminarea recoltării cere­
diază. Sau se întîmplâ şl altfel,1 cultate. vă oferă un bogat sortiment de
Pe un băiat, Victor Bîrdea, l-q Este greu de redat în cuvinte
avut ajutor de miner. Apoi a această complexă efervescenţă alelor se interzice:
ajuns miner, Cristea s-a luptaf umană din abataje şi dinafara mărfuri cu preturi reduse:
lor. Grea şi dificilă pentru că
so-l trimilă lo şcoala de maiştrii minerul, în înfruntarea lui conti­
Acum Bîrdea e maistru lo sec­ nuă cu adîncurile şi-a modelat fumatul, iluminatul cu flacără deschisă rochii, bluze, cămăşi, pijamale,
torul I. Şeful lui nea Aurel. Este caracterul dintr-un material de
mare duritate, a cîştigot o e- sau folosirea sub orice formă a focului deschis
extrem de plăcut sâ constaţi ce halate, ţesături mătase, imper­
normâ doză de sensibilitate, su­
raporturi s-ou statornicit între fletul fui dobîndind cite puţin
maistru şi miner. Respect tovă­ din toate comorile pămîntutui. în lanuri, pe arii, pe mirişti, la locurile de meabile, pardesie, costume de
răşesc, o adînco stimă reci­ Se spune că cine munceşte
procă, o prietenie puternic ciţ nu are timp să vorbească. Aşa depozitare a paielor, în apropierea vehiculelor
mentotă. sînt minerii. Purtătorii lor de baie, confecţii pentru plajă, pan­
Asemănător, dor totuşi deose­ cuvînt sînt palmele lor, roade­ cu păioase, în apropierea maşinilor situate în
bit, este cazul şefului de brigada le muneîî lor. Acestea de fapt taloni de vară, ţesături de bum­
Ştefan Biro. Un miner absolut inspiră admiraţia şi respectul fa­ parcurile de cîmp, la depozitele şi punctele
comun. De 25 de ani s-a stator.; ţă de mineri. Ele demonstrează bac, baticuri, şepci, şosete, sa­
nicit In sectorul IV. O fire tă­ în cel maî convingător chip că de alimentare cu ^carburanţi, precum şi în
cută, de o rară modestie, da» abatajul este o clasă de prim coşe, cravate şi încălţăminte de
desăvîrşit în meserie. Munceşte rang în înalta şcoală a perso­ apropierea acestora.
enorm şi meticulos dar nici­ nalităţii muncitoreşti, lor minerii, vară.
odată nu face porodă de rezul­ printre cei moi silitori si meri­
tatele lui. Urăşte lăudăroşenia. tuoşi elevi oî so'