Page 56 - Drumul_socialismului_1968_07
P. 56
4 DRUMUL SOCIALISMULUI
’M k W M X M m m & j m W M j g u
Şedinţa Prezidiului C. C. Reluarea lucrărilor
Comitetului
al P.C. din Cehoslovacia celor 18 state pentru
BRAGA 16 (Aqorpres). — complel de propuneri In Icgă- care Încearcă să abuzeze de dezarmare
După cum anunţă agenţia lură cu asigurarea schimbului procesul de democratizare îm
CTK, Ia 16 iulie <3 avui loc o de opinii cu privire la proble potriva partidului şi împotriva
şedinţă a Prezidiului CC. al mele politice acluale şi la ac socialismului.
P.C. din Cehoslovacia. In co ţiunile do viilor ale partide CC. şi poporul cehoslovac GENEVA IQ. — Corespon lotalâ sub un control Interna
municatul dat publicităţii »c lor din lările sociatisle. iu in lumîn credincioşi linie» dc dentul Aqerpres, Floria Liman, tional. U Thant subliniază „o-
spune: Prezidiul CC al P.C.C. teresul întăririi unităţii miş strinsă prietenie şi colaborare transmite; Marii după-amiază bliqatia juridică multilaterală
a primit în timpul şedinţei sa cării comuniste internaţionale. cu Uniunea Sovietică şi cu lă- au fost reluate la Geneva lu care revine părţilor la tratat
le de marţi srrisoarca comuna Prezidiul CC. al P.C.C con r i le socialiste, solidarităţii cu crările Comitetului celor 13 de a continua clor tu r ilo lor in
a conducătorilor partidelor si stată că înlilniica reprezentan mişcarea comunistă şi revolu state pentru dezarmare In des vederea dezarmării nucleare si
guvernelor R P. Bulgaria. R.P. ţilor celor cinci partide şi ţări ţionară din lume, luptei pentru chiderea şedinţei, care a îost a dezarmării generale şi io*
Ungare, R D. Germane, R, P. Irăleşti de la Varşovia a avui pace şi împotriva imperialis prezidată de reprezentantul E tale'.
Polone şi U.R.S.S. de la reccn- Inc fără participarea Partidului mului aşo cum a lost de multe tiopiei. Alcwork Jcllckc. s-a Reprezentantul S.U.A., Wil-
la lor TiUilnire de la Varşovia. Comunist din Cehoslovacia ori lonnulal — în perioada de dat citire unui mesaj al secreta lian» Poster, a dat apoi citire
Prezidiul P.C C. a luat cu Prezidiul declară din nou că după ianuarie — în mori destul rului general al O.N.U,, U Tliant. unui mesaj adresat de preşe
noştinţă de conţinutul scrisorii P.C.C. se situează ferm pe pn- dc clar in holăriiile PCX., în După ce salută încheieioa Tia- dintele S.U.A,, Lynclon John
şi îşi pregăteşte cu mare club- / 11 i i I e marxism-leninismului şi acţiunile guvernului şi ale tu totului cu privire la neproli- son A fost, dc asemenea) pre
zuinlă răspunsul său, care ur că evoluţia socialistă In Iară turor organizaţiilor Ironlului fernrea armei nucleare, U zentat un mesaj de salut din
mează a îi discutai la viilna rMc determinată de programul naţional. Tliant relevă însemnătatea re partea premierului britanic Ha-
rea şedinţă din zilele imediat de acţiune şi do hn'.ărîrilo ple Prezidiul CC. al PCX’, şi-a zoluţiei Adunării Generale a rold Wilson Luînrl cuv întul, re
următoare Totodată. Prezidiul narei din mai a CC. al PCX. exprimat convingerea că ies O N U ., prin care se recoman prezentantul Uniunii Sovietice,
C.C. al P.C C. pregăteşte un şi le va îndeplini în mod mn peclarca principiilor răspunde da statelor nucleare să ducă A.A. Rosei n. a prezentat spre
şecvenl. In acest efort con rii fiecărui partid pentru ooli- ucîntirzial tratative asupra u dezbaterea Comitetului memo
ştient. el se bazează pe spri ticn din tara proprie şi înţele nor măsuri eficiente in legă randumul guvernului sovietic
jinul larg al tuturor categoriilor gerea tovărăşească reciprocă R. P. BULGARIA. — Vedere panoramică a Sofiei. tură cu încetarea cursei înar din I iulie a.c. privind unele
popor ii lui şi al întregului Front creează condiţiile pentru lez- mărilor şi dezarmarea nuclea măsuri imediate pentru înceta
National, pc participarea acti voltarea nestmqherită a rela ră, precum şi asupin unui tra rea cursei înarmărilor şi pen
vă a comuniştilor, aşa cum an ţiilor dintre tonic socialiste tat de dezarmare generală şi tru dezarmare.
Schimbările din confirmat recent conferinţele FI a reafirmat holărîrea sa de
extraordinare raionale şi regio a contribui prin iniţiative la Vietnamul Schimbări in componenta
Cehoslovacia - nale ale partidului. Pailidul întărirea legaturilor de aliaţi- BELGRAD
lă cu statele membre ale Tra
continuă linia politică de pre
gătire a congresului extraor tatului de la Varşovia, la dez guvernului R. P. Polone
voltarea colaborării economice
o problemă Internă dinar. El este conştient ca în în cadrul C.A E R , la progre de sud
acţio
actualul proces politic
nează atil lorte conservatoare sul tuturor tănlor comunităţii Plenara C.C. al U.C.I.
VARŞOVIA 16 (Aqerpres). La Varşovia s-au înche
Poziţia R. S. F. cît şi dc opoziţie de dreapta, socialiste mondiale. Acţiuni iat lucrările sesiunii Seimului Republicii Populare BELGRAD 16 (Aqerpres). La tilor in domeniul politicii de
Polone. Deputalii au aprobat proiectul dc lege cu pri
Iugoslavia faţă de luptă ale vire la drepturile şi obligaţiile lucrătorilor clin consiliile Belgrad a avut loc cea dc-a carlre. concluziile cu privire
IX-a plenară a C.C. al U.C.L,
la sarcinile imediate al CC,
populare şi au adoptat legea privind instituirea meda
prezidotă de Iosip Rroz Tilo.
privind viitoarea
propunerea
de situaţia din ™AGA Dezbaterea liei ,Torţele armule în slujba patriei1’. Cyran- preşedintele U.C.L Plenara a structură şi organizare a or
Preşedintele Consiliului dc Miniştri. Jozef
9 forţelor kiewicz a propus schimbările in componenta quver- dezbătut activitatea Prezidiului ganelor de conducere ale U.C.L,
si Comitetului Executiv al C.C.
iniluiT Seimul a aprobat numirea lui Kazimierz Swilal
Cehoslovacia în lunclia dc ministru al alaccrilor interne. în locul al U.C.L şi programul de acti criteriile, modul dc propunere
şl
confirmare a candidaţilor
BELGRAD 16 (Aqerpres). La proiectului de tratat patriotice Ini Micc/ysluw Moc/ar, care a îost ales membru su vitate al Comitetului Central membri ai organelor dc con
pcnlru alegerea in funcţia dc
Todorovici,
secretar
Mialko
Belgrad a avut loc o şedinţă pleant al Biroului Politic si secretar ol C.C. al P.M.U P al Comitetului Executiv al C.C ducere ale U.C.L, holărîrea
Prof Jan Kostr/ewski a (ost numit ministru al sănă
o Comitetului pentru afacerile tăţii şi asistenlci sociala iar Slamslaw Majewski — al U.C.L, a prezentat o expu privind alegerea delegaţilor la
externe şi relaţii Internationale româno — cehoslovac SAIGON 16 (Aqerpres) ministru al finanţelor. nere despre situaţia social-po- Congresul al IX-lca al U.C.L,
al Vocei Federale a Skupşlinei In ullimele 24 de ore forlcle litică actuală. programul sărbătoririi celei de
Federale a R S.F Iugoslavia, patriotice din Vietnamul dc Comitelui Ccnlral a) U.C.L
In cadrul căreia Marko Nike- sud şi-au intensilicat olcn- a adoplal o rezoluţie eu privire a 50-a aniversări a U.C.L, sl
zici. secretarul de stat pentru PRAGA 16 (Agcrpresl. După ţinem seama şl dc existenta siva împotriva trupelor a- ŞEDINJA COMITETULUI EXECUTIV la sarcinile Uniunii Comuniş alte botărîri.
afacerile externe, a prezentat un cum anunlă agenţia C.T.K. Co celor două state germane, pre mericano-saigoneze, mai ales
raport privind evoluţia situaţiei misia pentru afacerile externe cum şi dc problema asigurării în regiunea Deltei Mekongu-
din Cehoslovacia. După cum ara şi Comisia juridico-conslitulio- securităţii europene. Toate a Iin Ui 90 kilometri sud-vest AL C.A.ER.
tă agenta Taniug. în cuvmtârilc nală ale Adunării Naţionale o ceste elemente şi-ou găsit o d? Saigon au avut loc timp
rostite de participanţii la şe R S. Cehoslovace au examinat reflectare in textul nou al Tra- de mai multe orc lupte grele MOSCOVA 16, Coiespondcn- golia. Polonia, România. Unga NOTA EXTERNĂ
dinţă s-a exprimat părerea proiectul Tratatului de priete Inlului, a spus Ha|ek. intre detaşamente ale Fron luI Aqerpres. N. Crislolovcanu ria şi Uniunea Sovietică, pre
unanimă că schimbările demo nie. colaborare şi asistentă mu Rvferindu-se la atitudinea tului National dc Eliberare transmite : Marii ou început la cum şi şeful misiunii perma
cratice din Cehoslovacia sint tuală care urmează să fie sem unor ţări socialiste la|ă de pro ş» şase companii inamice Au Moscova lucrările celei de-a nente a R.S.F. Iugoslavia pe
o problemă în exclusivitate nal între R.S. Cehoslovacă blemele legate de evoluţia in losi înregistrate pier dori dc 35-a şediulc a Comilcluhii E- lingă C.A.E.R. UN SENAT I N . . .
Internă. După părerea lor. în şl Republica Socialistă Româ ternă din Cehoslovacia, minis ambele pârli. Io provincia xeculiv al Consiliului dc A ju Republica Socialistă Româ
cercările de a prezenta eveni nia. trul alaccrilor exlcrnc al R.S.C. Lonq Ao. la numai 25 kilo tor Economic Reciproc. Parti nia este reprezentată de tova
mentele din Cehoslovacia ca Luind cuvîntul cu acest pri a dat o înaltă apreciere atitu metri rle capitala sod-vielna- cipă reprezentanţii permanenţi răşul Gheorghe Rădulescu, v i
liind menite să slăbească so lej, Jiri Hajck. ministrul ala- dinii României, < aracterizînd-o meză. o companie a celei ai ţărilor membre ale C A E R. cepreşedinte al Consiliului de UNIEOKMA
cialismul in această ţară. sint cerilor externe, a declarat că drept un clement de stabilizare, dc-a 9-o divizii americane — vicepreşedinţi ai consiliilor Miniştri, reprezentantul perma
deosebit de dăunătoare şi ne noul document înlocuieşte Tra dc bunăvoinţa pc baza in de infanterie a căzut intr-o nent at tării noastre în Con
întemeiate. tatul dintre cele două tari, ternaţionalismului socialist, a ambuscadă organizată de pa- de miniştri din Bulgaria, Ceho siliul dc Ajutor Economic Re Oază dc securitate în tro nenta senatului Calculul este
Comitetul a studiat, de ase semnat la 21 iulie 1946. Ca respectării principiilor suvera trioli. Ciocniri violent* inlre slovacia, RD. Germană, Mon ciproc. Asie agitată... Aşa spuneau simplu : senatul alcătuit din
menea. faptele tare dovedesc şl în alte cazuri — a spus el nităţii si neamestecului. In în unităţi ale F N E. şi trupele pînă nu dc mult americanii 120 membri, va avea un rol
încercările de a exercita pre — înlocuirea are loc datorită cheierea expunerii sale, Jiri I la- amencano-saigoneze au avut Tailandei. Locuitorilor de aici important in parlament, deoa
siuni făţişe şi de amestec in faptului că în domeniul rela jek a declarat că după cum sc loc. de asemenea, la nord- nu Ic-a lost însă prea greu să rece pentru adoptarea legi
problemele Interne ale statelor ţiilor reciproce s-au ivit si se prevede. Tratatul de prietenie vesl dc Fim Vinh. se convingă că. de lapt, nu era lor va li obliqalorm consensul
suverane, similare cu cele dezvoltă posibilităţi noi Feno româno-cehoslovac va fi sem Concomitent cu aceste l o n d r a Camera Comunelor a v orba do o oază ci dc-o... bază. senatului îşi componenta aces
exercitate in trecui asupra Iu mene noi apar atit in dome nat intr-un termen cil mai a Iunie, in cursul nopţii rir Să fie la mijloc doar o schim tuia a (ost ..îmbunătăţită” . A-
goslaviei. care ulterior au fost niul colaborării larilor socialis propiat luni spre morţi, arltleria pa bare de literă ? Nu numai dc-o cnm. mai mult de trei pătrimi
condamnate. încercări care pro te din Europa, cil şi în dome In «uvinlul său. deputata trioţilor a supus unui intens adoptat „Ordinul Consiliului" literă, răspund tailandezii cu din noul senat tailanrlez sint
voacă o serioasă îngrijorare niul desfăşurării activităţii H. Sckaninova Ciakrtova a a- bombardament lorlif icaţiilo qindul la numeroasele avioane militari. Nici mai mult niri
fn rîndul opiniei publice din Consiliului de Ajutor Economic precial în mod deosebit pozi trupelor din apropierea ora LONDRA 16 (Aqerpres! Ca guvernului. George Thomson, B-52 ce decolează de pe aero mai puţin decit 01 de generali.
Iugoslavia, Reciproc şi al structurii meca ţia României faţă de evenimen şului Sadec, situai la 12.0 ki- mera Comunelor a adoptat in dromul U Tapao cu „incârcă- )3 amirali. 7 mareşali de a-
Comunitatea internaţională, nismului Tratatului dc la Var i lometri dc Saiqon Totodată, ministrul britanic at Commoii* lură specială’’ la bord. Adică vialie şi 5 generali ai lorlelor
au relevat vorbitorii, aşteaptă şovia tele din Cehoslovacia, poziţie j palriotii au alocat cu morli- cutsul nopţii de luni si»ro w ealthului a sublimat că rezo cu bombe pentru Vietnam Şi. poliţieneşti. O v*ne de ziare
pe bună dreptate ca tarile so In timpul semnării primului care s-a manifestat şi in tim î ere tabăra mililară ameri- mari», cu 298 de voturi, con luţia O N U trebuie conside convinşi c<i avioanele, elicop din capitala Tailandei şi-au ex
cialiste să fie un exemplu de tratai, România iui (acea parte pul tratativelor privind pro j (-ono-saigonc/.i dc la Vinh tra 242 ..Ordinul Consiliului” , rată ca o realitate internaţio terele. navele, carele blindate primat deja nemulţumirea (atâ
relaţii noi. libere şi democra din Organizaţia Naţiunilor U iectul rle tratat, precum şi cu ’ Lonq. rare împuterniceşte gu.vernul nală inlrueit guvernul rhode- şi mitralierele „made in S.U.A." de o astfel de componentă a
tice între naţiuni, relaţii ba nite. iar acum este membră a britanic să pună in practică sian nu s-a arătat dispus pînă nu au ce căuta înlr-o oază. senatului considcrind că orien
rezoluţia Adunării Generale o
zate pe principiile respectării acestei organizaţii. Trebuie să alte prilejuri. O.NU. privind sporirea sanc în prezent sa renunţe la re tailandezii s-au hotărît să ripos tarea politică a tării nu trebuie
suveranităţii, egalităţii. nea zervele sale lală d* participa teze. O ripostă hotărî lă. de loc lăsată pe mina m ilitari
mestecului în problemele in ţiunilor împotriva guvernului rea populaţiei de culoare la pe placul guvernului d? m ili lor. „Nu avem nevoie dc un
terne şi ale respectului reci rasist dc la Sahsbury. rezolvarea problemelor vieţii tari. Asa se face că în „ţara senat in unilormâ militară” —
proc. Unii participanţi la dis In cursul dezbaterilor, lide politice Ministrul Common- celor liberi" — cum se traduce scriau ziarele din Banqkok Gu
cuţii au subliniat că experienţa rul conservator. Douqlas I-lome. w'calthului a arătat că în mo cuvintul Toilanda in limba lai vernul a lost însă dc altă pa
a dovedit că vccbca politică a a criticat noile măsuri adop mentul cind guvernul britanic — a început să acţioneze le rtere. Pentru că. în realitate,
adus daune mult mai mari ţă tate dc qur?rnnl Wilson şi a va considera că există speranţe gea marţială. La început in renalul va controla uarlamenlul
rilor socialiste decît adversa reale de a se ajunge la un şapte rcaiuni din nord-rM A in numele quvornuhiî m ili
rilor socialismului. cerut acestuia să reia contac acord cu guvernul dc la Sa- poi, în alte cinci provincii din tar
Vorbitorii şi-au exprimat pă tele eu premierul rhodesîau lisbury va acliona în acest zona centrală si de sud a tării.
rerea unanimă că evenimentele lan Smith. Vorbind in numele Dar. cu toate acestea lupta
Win Cehoslovacia nu pot li forţelor patriotice a continuat
considerate o problemă care să se intensifice, fapt recunos
priveşte în exclusivitate un cut recent si de primul minis
grup de ţări socialiste din Eu S itu a ţia politică tru. Kittik aclion. cind a carac
ropa. .Ştim din experienţă că terizat Situaţia din tară ca
asemenea practici în relaţiile fiind „alarmanta". Ingrijorarea
dintre statele socialiste — ba şi so ciaiă din B razilia a provocat temeri. Desigur, nu
zate în esenţă pe pretexte î- că ar fi prea putini militari in
deologice — reprezintă în re Tailanda, ci că numărul ace
alitate o încălcare a normelor RIO DE JANEIRO 16 (Aqer rea unor schimbări în guvern lora în organele ..reprezent,
relaţiilor dintre ţările socialiste pres} In cadrul unei intilniri a lost cerută şi de ministrul live" este redus Asa se face
general acceptate” , au declarat cu ofiţerii superiori din Rio muncii, colonelul Passarinho. că, în loc de a line seama de
ci. Deputaţii şi-au exprimai de Janeiro, preşedintele Bra care a avertizai asupra ,,peri cauzele reale ale nemulţumirii
părerea că astfel de manifes ziliei, mareşalul Cosla c Silva colului unei lovituri de slat crescînde a populaţiei — mize
tări nu pot decît să provoace în a cerut forţelor armate „să din partea clementelor de ex ria şi slaba dezvoltare, alinie
grijorarea forţelor politice care fie pregătite” ca urmare a a- tremă dreaptă". Lirlerii opozi rea tot mai servilă a Urii la
depun eforturi serioase pentru qravării situaţiei politice şi so ţiei, pe de altă parte, au criti politica agresivă a americanilor
a crea în această parte o lumii ciale din Brazilia. Ziarele din cat guvernul pentru faplul că în Asia de sud-est — şi a lua
condiţii pentru cea mai largă, Rio dc Janeiro relatează că menţine in tară o psihoză eh? măsuri în consecinţă, guvernul
cea mai echitabilă si construc preşedintele Cosla o Silva exa instabilitate, caro ar putea ser militar a găsit o soluţie mai
tivă colaborare a tuturor ţă vi forţelor de extremă dreaptă avantajoasă Mai avantajoasă
rilor, fn interesul securităţii, minează posibilitatea unei re să ceară introducerea unei pentru guvern, dîsîgur A ho
păcii şi progresului. manieri a guvernului. Efectua dictaturi deschise. tărît să îmbunătăţească compo
CURIER «CURIER
0 luni dupâ-omiazâ au în pene. Agenţia UPI menţionea — New York. Din partea ame 0 Vulcanul Etna a erupt
ceput in Senatul italian dez ză că delegaţia va prezenta ricană, noua linie va fi deser luni, dar specialiştii sint de pă
baterile asupra declaraţiei pro interlocutorilor săi poziţia gu vită de avioane ale companiei rere că şuvoiul de lavă, cu
gram a noului guvern italian. shington. Corespondentul din a fost provocată de înlocuirea gajaţi la bazele militare ame* vernului federal faţa de actua „Panamerican". Zborurile de la toate că se deplasează cu o
ricone din Okinawa, au decla
Discuţiile vor lua sfîrşit in New York al ziarului „Pueblo" liderului republicanilor inde lul conflict intern din Nigeria. Moscova la New York se vor viteză neobişnuit de mare, nu
cursul acestei sâptâmîni. Ob scrie : „Americanii au preci pendenţi, Giscard d’Estoing, la rat marţi o grevă de 24 de efectua o dată pe sâptâmină. constituie un pericol pentru lo
ore, revendicind majorarea sa
servatorii politici din Romo a* zat deja că sint interesaţi in conducerea comisiei economi lariilor şi îmbunătăţirea con 0 Ziarul „The Nation", care Avioanele vor face o scurtă es cuitorii satelor din apropierea
preciazâ că guvernul, condus menţinerea bazelor lor pe te ce şi financiare a Adunării Na diţiilor de muncă. La greva opare la Dar-Es-Salaam. a tă cală la Montreal. muntelui. De altfel, în cursul
da Giovanni Leone, constituit ritoriul spaniol. Problema care ţionale, cu Jean Taittinger, din participă aproximativ 2.600 f)e cut cunoscut că patru state erupţiilor din acest secol ele
în exclusivitate din democrat* se pune. este cea a preţului". principalul partid al majori muncitori. membre ale Organixaţiei U 0 Everett C. Thomos, căruia vulcanului, nu s-au înregistrai
creştini, va primi şi din partea tăţii — Uniunea Democratico nităţii Africane — Tanzania, i s-a transplantat o inimă nouă victime.
Senatului votul de învestitură 0 Trimisul special al secre pentru cea de-a V-a Republi Zambia, Gabonu) şi Coasta la spitalul St. Luke din Hous-
tarului geferral al O.N.U. in ca. 0 Habib Bourguiba, preşe de Fildeş — care au recunos ton (Texas), speră să-şi reia 0 Potrivit ultimelor ştiri
0 Peste 1.500 de muncitori Orientul Mijlociu, Gunnar Jar- dintele Republicii Tunisiene, cut Republica Biafra ca stat activitatea normală la începu transmise din New Delhi, 80
de la cel moi mare depozit ring, va incepe in curind un 0 Noul reprezentant al insoţit de Habib Bourguiba jr., independent vor cere primirea tul lunii august. El a acceptat de persoane şi-au pierdut viaţa
frigorific de came din capitala nou turneu în capitalele ţâ S U.A. la O.N.U., George BalI, ministrul afacerilor externe, a acesteia în O.U.A. Cele patru un post la o bancă din Hous- ca urmare a marilor inundaţii
Argentinei, „Lisandro de la rilor din Orientul Mijlociu in care efectuează o vizită in re sosit la Istanbul inlr-o vizită ţâri intenţionează să prezinte ton, pe care-l va ocupa cu în ce s-au produs in diverse re
Torre", au declarat o greva scopul inlâturârii actualelor giunea Orientului Mijlociu, a oficială, la invitaţia lui Cevdet această cerere la viitoarea reu cepere de la 1 august. giuni ale Indiei, din cauza ploi
de 46 de ore in semn de pro piedici ce stau in calea rezol avut marţi o convorbire cu Sunay, preşedintele Turciei. niune la nivel înalt a O.U.A. lor torenţiale. Inundaţiile au
test impotriva înrăutăţirii con vării crizei din această regiu ministrul apărării al Izraelului, programată să se desfăşoare 0 Oficialităţile din Dacca afectat mai ales statele Rajas- JAPONIA. — Barajul cen
diţiilor de muncă. ne — anunţă postul de radio Moshe Dayan, şi cu alţi lideri 0 O delegaţie a guvernu în capitala Algeriei. au anunţat că peste 100 de than, Haryana, Bengalul de tralei hidroelectrice de la Mie,
prefectura Mie, o steluţă din
Cairo. izraelieni. Luni, George Ball lui federal nigerian, condusă dc persoane şi-au pierdui viaţa in Vest, Uttar Pradesh. Revărsa salba hidroenergetică a Ja
0 Observatorii madrileni a avut convorbiri cu primul mi dr. Okoi Arikpo, comisarul 0 Un avion sovietic de lip urma inundaţiilor din Pakista rea apelor a cauzat daun? poniei, care o situează pe lo
urmăresc cu interes tratativele 0 In sinul majorităţii gu nistru Levi Eshkol şi cu minis pentru problemele externe, o „IL-62" a aterizat pe aero nul oriental. Districtele Comilla materiale considerabile. Nu cul ol patrulea din lume (pro
htspano-americane privind re vernamentale din Franţa sint trul de externe Abba Eban. părăsit Lagosul, plecind (a Lon portul internaţional Kennedy şi Chittogong, situate in sud- meroase clădiri au fost dis ducţie hidroenergetică), in ur
înnoirea acordurilor militare, in semnalate divergenţe. Disputa, dra, o primă etapă a unui tur din New York, inaugurind li estul ţârii, sint cele mai grav truse, mii de persoane romi- ma Statelor Unite, Uniunii So
curs de desfăşurore la Wa- care are un caracter public. 0 Muncitorii japonezi an neu prin mai multe ţâri euro nia aeriană directă Moscova afectate de aceste inundaţii. nind fără adăpost. vietice şi Canadei.
REDACŢIA §1 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: slr. Dr. Pelru Groia ur. 35. teleton 12 75, 15 85. 23 17. — TIPARUL: întreprinderea pollqrallcă Hunedoara Deva.