Page 57 - Drumul_socialismului_1968_07
P. 57
P R O LE T A R I D IN T O A T E 1 * * 1 1 1 . U N IJI-V A I
Tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu
O nouă
s-a înapoiat in Capitală
marcă de oţel
In limp ce uzinele con Miercuri Ja amiază s-a Îna meni dc ştiinţă, a făcut o vizi
structoare de maşini din poiat fn Capitală tovarăşul Ale tă In Statele Unite, la invitaţia
(ară fşl însuşesc tehno xandru Bîrlădeanu, vicepreşe personală a dr. Donald F. Hor-
logia fabricării de noi dinte al Consiliului dc Miniştri, nig, consilier special al pre
tipuri de utilaje, specia preşedintele Consiliului Natio şedintelui S.U.A, pentru ştiin
liştii de Ia ot clari ile nal al Cercetării Ştiinţifice, ca ţa şi tehnologie.
Combinatului siderurgic re, Însoţit de un grup de oa (Agerprcs)
Hunedoara asigură meta
lul necesar cu cele mai
adecvate caracteristici
iizlco-mecamce. La oţe-
liria Martin nr. 2 s-a Delegaţia p.c din Canada
asimilat în acest scop
o marcă nouă de otel.
Este vorba de un otel
necalmal destinat iabrl- şi-a încheiat vizita
cării de lagăre placate
pentru tractoare şi auto AN U L X X NR, 4211 JO I 18 IU L IE J 968 4 PA G IN I 30 BANI
camioane, piese care pi- în (ara noasîrâ
nâ acum se realizau cu
otel din import.
Miercuri dimincala pără La plecare, pe aeroportul
Studierea şi însuşi sit Capitala delegaţia Partidu Băneasa, delegaţia a fost sa
Furnaliştii din lui Comunist din Canada, con lutată de tovarăşii Virqil Tro-
dusă de tovarăşul Tim Ruck,
lin, membru al Comitetului E
preşedintele partidului, care. la xecutiv. al Prezidiului Perma
invitaţia Partidului Comunist
Călan au realizat Român, a lacul o vizită în ta nent, secretar al C C. al P.C R.,
rea documentelor ra noastră. Ghizela Vass, membru al C.C,
al P.CR, Andrei Cervencovici,
Din delegaţie au (acut parle
membru supleant al C. C. al
în 16 zile planul tovarăşii Williom Bccchiny. P.C.R , Constantin Vasiliu, ad
Mei Doing,
Mauricc Rusii $i
de partid în forme John Boyd. membri ai Comi PC.R., de activişti de partid.
junct de şef de secţie la C.C. al
lunar fa export tetului Central al Partidului
Comunist din Canada. (Agerpres)
Colectivul secţiei fur
nale de la Uzina „Victo variate
ria" Călan a produs şi
livrai la export Intre 1
Şi 16 Iulie 5.0DD tone de Utilaje rom âneşti
lontă reallzind astfel sar şi cuprinzătoare
cinile de plan pe fnlrea-
ga lună la acest indica
tor. Jn perioada rare a Comitetul municipal d» lastic. de memorare şi repe pentru export
trecut de la începutul a- partid Deva. linînd seama de tare mecanică a unor teze
nuiui, furnaliştii din Că necesitatea îmbunătăţirii cal i - Icoretice, pe asigurarea unui
lan au expediat benefi lative a activităţii ideologice, dialog politic viu între pro La instalaţiile petroliere li va fabrica în baza acestei li
ciarilor de peste hotare chemată să explice maselor pagandişti şi cursanţi. vrate p/nă in prezent in A l cenţe la uzina „Electroapara-
12.600 tone de fontă In a conţinutul şi sensul măsurilor Viata a arătat că în orga geria se adaugă alte două in laj" din Bucureşti. Un alt con
fara prevederilor iniţiale elaborate de partid privind nizarea noului an de invăţă- stalaţii dc forai de tip 3 DM
de plan. perfecţionarea economiei şi a mînt de partid 1968-1969 comi 250 pentru adincimi de 5.000 tract prevede importul unei
Rezultate demne de re întregii vieţi sociale, a pus în tetul municipal trebuie să ţină m adaptate climatului sahari instalaţii de epurare şl despră-
marcat s-au obflnut şt in centrul preocupărilor sale or seama de cîteva învăţăminte. an, inslalaţîi cumpărate dc fir ftiire a gazelor, destinată Com
celelalte sectoare de ganizarea dezbaterii cu co In primul rînd trebuie să or ma algeriană „Sonalrarh” prin binatului siderurgic de la Ga
producţie ale uzinei. La muniştii, cu loti oamenii mun ganizăm cercuri şi cursuri nu intermediul întreprinderii ro laţi.
cii a problemelor de bază ale
cocs-brichete, produse politicii interne şi externe a mai acolo unde avem asigu mâneşti de comerţ exterior (Agerprcs)
destinate Uzinei de alu partidului nostru, dînd o aten raţi lectori si propagandişti cu „Induslrialexporl".
miniu de la Slatina, s-a ţie deosebită conţinutului dc o temeinică pregătire politică, La rîndul ei. întreprinderea
ideologică şi profesională, cu
realizat in luna aceasta idei ce se desprinde din do reale aptitudini pentru munca „Maşinexporl" a livrai de
o depăşire de plan Ia zi cumentele elaborate de către de propagandă. Jn al doilea curînd în Austria 500 dc elec
de peste 66 ta sută. Ca Congresul al IX-Iea al parti rînd este necesar să asigurăm
rezultat a) bunei co dului, Conferinţa Naţională şi un învălămînt de partid mult tromotoare asincrone cu rotor
tn scurtcircuit de diferite pu
relări a tuturor indicato plenarele C.C. al P.C.R Am mai diferenţial, care să răspun
rilor tehnlco-economlci. avut în vedere ca munca de dă sarcinilor şi preocupărilor teri. In Bulgaria vor fi Irimîsc
concomitent cu creşterea popularizare şi de explicare a comuniştilor, ale colectivelor 15 locomotive Diesel electrice
producţiei, a sporit şi principalelor sarcini reieşite de oameni ai muncii. Trebuie de 2.100 CP.
eficienta economică. In din hotărîrilc partidului şi sta să ne preocupăm de extinde „Industrialimporl" a contrac
prima jumătate a anului, tului nostru să fie orientală rea şcolilor uzinale — formă
uzina din Călan a reali spre stimularea activităţii crea superioară a învătămîntului tat cu o firmă italiană cumpă
zat 2 866.000 lei economii toare a oamenilor muncii, ca de partid dc masă — de or rarea unei licenţe dc fabrica
suplimentare şi 2 837 000 ea să fie cît mai apropiată de ganizarea în bune condiţii a Cărăuş peste dealuri şî vâî, funicularul duce zilnic spre Brad cărbunele de la mina ţie pentru întrerupătoare auto
lei benelîcii peste plan. preocupările colectivelor de învătămîntului ideologic al ca 10,00 T e lccro n ica e co n o m ici
muncă respective. drelor didactice, de organiza jebea. Foto : V. ONOIU mate dc joasă tensiune. Apa- (reluare) ;
Este cunoscut că principala rea pentru intelectuali a stu ratajul de joasă tensiune se 10.30 înch idere a e m isiu n ii de
dim ineatA ;
formă de popularizare si ex diului pe bază de referate şi 17.30 T v pe ntru elevi. C onsu l
Linie tehnologică plicare a documentelor de comunicări. ta ţii la fizică (in a ju to ru l
partid o constituie învătămîntul Ne gîndim, de asemenea, ca celor care se pregătesc
de partid. In cadrul cursurilor în cercuri şi cursuri să punem la exploatările miniere din p e n tru exam enul dc ba
calaureat) ;
pentru dale şi cercurilor din Întreprinderi In dezbatere probleme de ma Valea fiului, în care. limp 18,00 Tv. p e n tru specialist! ;
şi instituţii s-au pus in dezba re actualitate cum sînt : or Vacanţă studenţească de 30 de zile aplică proc- 18,30 Curs dc lim b a rusA (lec-
tLn 1) ;
tem, în anul de învălămînt ce ganizarea ştiinţifică a produc tid noţiunile primile in 10,00 S tu d io u l p io n ie rilo r. Kx-
mozaicate s a încheiat, teme de o deose ţiei şi a muncii, importanta codrul cursurilor do spe p cd lţie de vacanţă la T u r-
bită importantă teoretică şi folosirii categoriilor valorice în cialitate, vor participa nu Roşu ;
practică : principiile lunda- economic, creşterea rolului Vacanţa studenţilor In vină în contact cu aspec producţie şî dobîndirea timp de 7 zile la excursia in,30 T e le ju rn a lu l d r scară ;
m eteorologic :
19.50 B u le tin u l
ale
tele
fundamentale
de marmură menlaie ale perfecţionării con partidului şi statului în peri stitutului de mine'din Pe profesiunii alese, intr-o pe de noi cunoştinţe, care de studii din ţară, 20,00 F ilm serial r V ik in g ii*' ;
sâ-i ajute la însuşirea ma
troşani nu înseamnă nu
econo
ducerii şi planificării
20,2fî A ria pla9(icâ.
construcţiei
D ria rro lx .
oada desăvîrşirii
mici naţionale, necesitatea o socialiste, aplicarea principiu mai destindere, ci si e- rioadă mai scurtă decît teriilor de specialitate ce In aceste zile, 50 de 20,15 V a rie tă ţi pc pe licu lă ;
biectivă a măsurilor luate 1n fectuareo excursiilor de in anii anteriori. se predau în anii’ urmă studenţi din anul i parti ZI,00 în tre b ă ri la care s-a ră s
A început fabricarea lui muncii şi conducerii co Astfel, studenţii din o- tori. cipă ca brigadieri Io mo puns... În tre b ă ri la care
unui nou material orna acest sens, rolul sistemului fi- lective Sn toate sferele de ac studii, a practicii sau a nul II fac, timp de două Studenţii anului III efec dernizarea şoselei Bum- nu s-a răspuns (ncâ. E m i
nanciar-bancar
în economie,
muncii patriotice.
siune dc ştiin ţă :
mental de construcţii. La gestiunea economică proprie a tivitate, cadrul de afirmare a săptămîni, vizite la între tuează practica în cadrul beşti-Livezeni, sectorul Lai 21,30 Telcglob — em isiune de
întreprinderea de prelu Întreprinderii, importanta îm personalităţii în socialism, a- îmbunătăţirile esenţiale, prinderi miniere din ju exploatărilor aporţinînd nici. alături de afţi tineri c ă lă to rii geografice. Oraşe
poloneze :
crare a marmurei Simeria bunătăţirii organizării adminis- dîncirea democraţiei socialiste aduse anul acesta în pre deţ (Ghelar, Teliuc, 1. M. întreprinderilor Borza, Hu din ţară. aducindu-şi con 21,SS E cran lite ra r — revista
în clapa actuală, măsurile sta
a intrat in funcţiune cu trativ-tcritoriale a tării şi a bilite dc plenara C.C. al P.C.R. gătirea viitorilor ingineri, Barza), precum si Io Com nedoara, Baia Mare şî Su tribuţia la reolizorea o- T v. ;
6 luni înainte de termen măsurilor dc perfecţionare a din 19 iunie a.c. etc. privesc atît structura pro binatul siderurgic Hune ceava, unde participă e ceslui important drum al 22,23 M a ri In te rp re ţi. V io lo n is
o linie tehnologică de conducerii vieţii sociale, ne In activitatea de explicare şi gramului de activitate din doara. Aceste excursii de fectiv la procesul de pro patriei. tu l rsaac Stern (II) :
producere a dalelor mo- cesitatea cunoaşterii legilor o popularizare a liolărîrilor de timpul practicii, cît şi pe studii au drept scop cu ducţie, iar cei din anul 22,SI» T e le ju rn a lu l de noapte ;
23,00 Înch idere a
e m isiu n ii.
zaicalc de marmură. A biective care acţionează în so partid şi de stat, de ridicare a studenţii care urmează să noaşterea procesului de IV, pe lingă practica de CORNEL DUMITRU
ceasta va realiza anual cialism. Acestea sînt doar cî- conştiinţei politice a maselor
peste 250.000 mp dale teva din temele dezbătute în şi dezvoltarea răspunderii oa
obişnuite din mozaic gra cadrul cursurilor si cercurilor menilor muncii pentru traduce . » i
nulat de diferite culori, cu profil economic si de con- rea în viată a sarcinilor re le
destinate executării de slruclic de partid şi de stat. tevin din acestea, organizaţi Campania de recoltare a păioaselor
pardoseli ia construcţii Pentru a asigura un continui ile de partid au fost îndru In judeţul Hunedoara a avut
social-cultiirale, cit şl cîl mai bogat dezbaterii unor mate si ajutate de a folosi mii-
pentru export. asemenea teme in cadrul în- loatc eliciente ale muncii uo- DACĂ A ÎNCEPUT SÂ PLOUĂ,
vă|ămintului de partid am a îilico-ideologicc. loc săptăinîna trecută un schimb
cordat atenţie pregătirii lec Ca urmare s-au iniţiat şi or
Se lărgeşte gama torilor si propagandiştilor. Pen ganizat expuneri care au fost de experienţă avînd ca temă
tru temele esenţiale. cr.nmnc linutc de cadre do partid şi
maî multor forme de Jnvăt5- de stal, in mod dilerentia!, a PUNEM COASA ÎN CUI?
de utilaje şi minl, s-au organizat cu lectorii dresate diferitelor categorii de
şi propagandiştii consultaţii si „FOLOSIREA RAŢIONALĂ
discuţii metodice, în scopul IOSIF NELEGA ' In ultimele zile vremea a mai vorbim de faptul că la ario. hiuelor. Dacă aceasta-l realita
instalaţii miniere lămuririi temeinice a proble secretar al Comitetului A PAJIŞTILOR NATURALE" . fost bogată în precipitaţii. încă. nu s-a transportat nimic. tea. dc ce nu s-au asigurat al
mai puţin înţelese de
melor
călre acc$tia. Accentul în pre municipal Deva ol P.C R. Ploaia, care o căzut pe aproape Nici la cooperativa din Sin- ic mijloace de transport ca să
gătirea lectorilor si propagan toată suprafaţa judeţului, a în tămăria-Orlea, situaţia nu este nu stea combinele?
Uzinele constructoare diştilor, In desfăşurarea învă- CITITI. IN PAGINA A ll-A A ZIARULUI NOSTRU DE AS- greunat oarecum lucrările do re mai bună. In ziua de 16 iulie La cooperativa din Sînpetru
de utilaje miniere din lămîntului de partid s-n pus TAZI, CONCLUZIILE CE S-AU DESPRINS CU PRILEJUL ACESTUI coltare a păioaselor cu mijloacele nu sc desfăşura în cirnp nici o nu s-a putut începe recoltarea
tară şi-au îmbogăţit anul pe eliminarea caracterului sco SCHIMB DE EXPERIENŢA. mecanizate. Pentru o se evita în activitate. Preşedintele si ingi griului la timpul stabilit pen
acesta gama produselor să pierderile de griu, pericol nerul erau plecaţi din coopera tru (aptul că unele ■ suprafeţe
cu noi sortimente. Cea destul dc neplăcut, membrii co tivă ?! Din statisticile consiliu au fost însămînţate intercalat
mai importantă inlrcprin- operatori au trecut la recolta lui popular comunal, dc unde cu două soiuri. Ponca $i Be-
< dere din acest sector SESIZĂRI ŞI RĂSPUNSURI bilităţile existente, activitatea am putut lua relaţii în Icgălu- , /ostaia. Tovarăşul Ladislau
rea manuală. Dar! fată de posi
„Unio" din Satu Mare a
Contaşi, secretarul comitetului
realizat, printre altele lo- desfăşurată pe linia recoltării ro cu campania, rezultă cA uni comunal de partid Sintămăria-
tatea mai are de recoltat qrîul
comolive electrice de 4 păioaselor a fost nemulţumitoa- de pe 100 de hectare. La brigă Orlca îşi exprima părerea că
S lone, în construcţie anti- rc în aceste zile. ' zile Balomir şi Bucium recol amestecul s-a produs la însă-
grizutoasă. noi tipuri dc
Cooperativa agricolă de pro
mîntatul griului din cauza nea
tarea sc face manual, dar rit
transportoare cil racleţi faţă î n i a t ă ducţie din Rîu Alb are o supra mul de lucru este foarte ane tenţiei. Soiul Ponca s-a copt
O de 60-120 m lungime, faţă însămîntată cu grîu dc 180 mic. In cadrul cooperativei Sin- mai repede ca Bczostaia, dar
trolii cil angrenaj plane de hectare. Pînă în ziua dc 16 tămărin-Orlea s-au semnalat li fiind condiţionat unul dc celă
Z tar, elicoidal şl cu trînă iulie — nc informa tovarăşul nele lacune si în ceea ce pri lalt a trebuit să sc amine înce
iin noianul de scrisori so
electromagnetică, supe d ; crurile, amintim lui Matei lu tinuă, la fel ca şi -sesizările şi rile, cu repercusiuni asupra inginer Nicolae Sorop — s-a veşte organizarea muncii. Me perea recoltatului pînă în
rioare din punct de ve site la redacţie, una era qa că minciunile. calomnia, reclamaţiile. . redobîndirii sănătăţii lor vi a recoltat griul de pe 80 de hec canizatorul Alexandru Brejan ziua de 13 iulie. Faţă de ase
U dere tehnic produselor expediată din satul Pojoqa, do costă. Uneori chiar foarte r \ e la spitalul unificat din prelungirii duratei dc spitali tovarăşul inginer am retinut.că ne informa că de cînd a înce menea aspcclc se pune între
cu
tare. Din discuţiile avute
scump. Există si legi care nu
către pensionarul Mura Chiţii.
similare
zare, nu sînt permise.- Aceasta
fabricate
pînă
barea : cum a urmărit în toam
Deva, am p rim it o scri
acum. In total, această I.ecturarea ci ne-a indignat şi iartă minciuna. Luaţi aminte! soare. prin care un grup dc nu justifică cu nimic’ încerca aici nu este încă nici o grabă, put campania s-au vnti mpinat nă inginerul agronom Glieorglm
greutăţi destul de serioase în
întreprindere va produ am intervenit de urgentă pen- I jn grup de lucrătoare de bolnavi internaţi ne sesizau că rea dc a discredita medicul de că şi-au planificat să termine ceea ce priveşte aproviziona David însămîntarea griului ?
ce in cursul anului peste lrvi a fi soluţionată. Iată un ^ l o cooperativa meşteşu în scara zilei dc 8 iunie’ 1^68. gardă, mai ales că în acest caz secerişul pînă în ziua de 10 au rea combinelor cu saci. $i în Această ,,minune" nu s-a putut
30 de tipuri de utilaje fragment din această scrisoa găreasca „Drum nou" din Hu medicul dc garda Constantin este vorba de un om cu părul gust ac. ziua de 15 iulie — nc spunea întimpla decit la semănătoare.
miniere. re : ,,lnlr-una din zile stăteam nedoara, ne-au sesizat că lună Grămadă nu a acordat asisten cărunt, ale cărui merite in apă Faţă dc cele spuse de ingi mecanizatorul Brejan — am Dacă specialistul ar fi trecut
O altă unitate profila in faţa casei mele. Şoferul de Umă realizează ciştiguri tă medicală bolnavul^ Dumitru t rarea sănătăţii oamenilor .sînt ner realitatea nu se prezintă stat din ^auza lipsei de saci. măcar o singură dată pe acolo
tă în acest domeniu este Simionescu Roman a trecut cu foarte mici, organizarea activi Burlca si că nu a permis bol recunoscute dc-a lungul anilor. dc loc in culori roze. In trei Aceasta din motivul că cele ar fi putut constata şi remedia
Uzina mecanică de «n-a- maşina in mare viteză pe lin ş tii de producţie în unele sec navilor să vizioneze programul /.iIc s-a recoltat la cele patru trei atelaje repartizate să această ..inovaţie". Inginerul
şini şi utilaje miniere gă mine, trîntindu-mă jos. Era ţii ale cooperativei lasă' de do la televizor. Rubrică redactată de brigăzi ale cooperativei secara transporte griul nu- pol face s-a mulţumit numai cu faptul
din Baia Mare. Aici s-au ia volan în stare dc be|ie. Am rit. Direcţia sanitară judeţeană GH. I. NEGREA dc pe numai 2 hectare. Să nu fală ritmului de lucru al com- cu se seamănă, dar cum şî cu
produs filtre de vid cu fost ridicat de jos de către ce Trimisă spre rezolvare Uniu a cercetat sesiz.area şi ne-a ce. nu l-a mai interesat. Negli
tambur şl celule pentru tâţenii Eugen Sîrbu si Teolil nii judeţene a cooperativelor răspuns : ..Din declaraţiile bol jenta dc atunci se răzbună a
Hotare, instalaţii de con Butaş şi a trebuit să stau mai meşteşugăreşti, scrisoarea nu a navului Dumitru Burlea. şi a cum. Cooperativa a începui re
centrare şl de epurare a nmlte zile la pat. Vă rog să primit o rezolvare corespunză- aparţinătorului său. Nicolae coltatul qrîului nuilt mai lîr-
apelor reziduale folosite anchetali acest caz''. ; loare. Cităm din răspunsul pri- Burlea. rezultă că mcdicui Con ziu. Din suprafaţa de 102 hec
în induslrta de prepara Inspectoratul judeţean de ■ mit : „Conducerea cooperativei stantin Grămadă s-a ingrijit tare s-a recoltat qrîul abia do
U re a minereurilor. Cea miliţie a anchetat la fata locu ne comunică că a luat măsuri îndeaproape şi cu multă oten pe 15 hectare, iar manual, lu
ţie de acest bolnav*. Prin urma
< mai noua creaţie a aces lui. cu multă atenţie şi ne-a dc reorganizare a secţiilor, fă- re. sesizarea este tnlnl neade- crul se desfăşoară foarte ane
răspuns: Cele sesizate nu se
voios.
Întreprinderi
tei
este
nndu-se şi unele schimbări în
dumperul pitic, cu o ca confirmă. Dimpotrivă, scrisoa tre şefii de secţii". v arată". Consiliul popular comunal.
pacitate de 0,75 mc fo rea este tendenţioasă şi nu a Uniunea judeţeană a C A.P. au
N. R. Inlrînd pulin mai
în
N. R. Deci, forul judeţean nu
losit Ia transportul de fost făcută de pensionarul Mu a cercetat în profunzime cele amănunte, am aliat ca autorii datoria să impulsioneze activi
materiale. ra Chitii, ci dc Maici luqa. ca au făcut această sesizare din tatea consiliilor de conducere
Anual, exploatările mi re a vrut să scoată ceva bani «Ncsizntc. la faţa locului, in sec motivul ca nu li s-a permis v i ale cooperativelor agricole in
ţii, ci s-a mulţumit să ia le
niere din tara noastră de la şoferul Simionescu Ro gătură cu conducerea coopera zionarea meciurilor dc fotbal vederea recoltării griului de pe
primesc cca. 18 000 tone man. Martorii Eugen Sîrbu şi tivei „Drum nou", care se vede din cadrul turneului final al toate suprafeţele însăniînţaţr.
de utilaje diferite fabri Teolil Bulas declară că maşi campionatului european, desfă Dacă combinele nu pot lucra
cate în tară. Ca urmare, na nu l-a atins pe Mura Ciulii. mm a analizat cele semnalate. şurate în Italia. Găsim întru pe timp umed. de ce nu sc re
Nu se spune cine se face vino
cca. 65 la sulă din utila Sora medicală din comună. Eli - vat dc proasta organizare a ac lotul juslificat acest refuz. Si* coltează manual ? Se mai ob
jele pentru exploatare şi sabeta Haiduc, a confirmat, dc ştie că aceste meciuri au înce servă molescală si in privinţa *
tivităţii de producţie in unele
90 la sutâ din cele pentru asemenea, că la acea dată. re sedii, din care cauză meseriaşii put după ora 21 şi s-au înche eliberării terenului. In această
preparare, necesare in clamantul iui a avut nici o ur n-au cîşligat. măstrile concrete iat spre miezul nopţii Or. un privinţă se cere din partea
dustriei miniere, se aco mă de leziune". cooperativelor o mai bună or
peră de industria noas N. R, Avem dc-a face. deci, luate împotriva lor etc. După bolnav internat, pe lînqâ trata ganizare a muncii pentru a sc
un a$a mod dc rezolvare a se
tră constructoare de ma cu o scrisoare care încearcă sizărilor oamenilor muncii, nu mentul care î se aplică, trebu C.A.P. Pricoz. — Mecanizatorii Orâţan Dumitru, Stănculeţ Cornel şi Dascâr Sîmion îşi putea începe şî treieratul qrîu-
şini. să ponegrească un om. să in este de mirare că neajunsuri ie să respecte cu striclete ore realizează zilnic normele la recoltarea griului. Foto : GH. ESANU tiii cu batozele care deocamda
tă stau.
V. ducă in eroare. A$a stînd lu le In loc să fie curmate, con le de odihnă, masă etc. ‘ Abuzu-" N. PANAITESCU